NURSING IN AFECTIUNILE APARATULUI DIGESTIV

SCOALA POSTLICEALA F.E.G.

CURSUL NR. I

COMPETENTE SPECIFICE IN NURSING ÎN AFECTIUNILE

APARATULUI DIGESTIV

C1. Analizeaza semnele si simptomele specifice pacientilor cu afectiuni ale

tubului digestiv (gastroenterologice)

C2. Identificarea problemelor de dependenta si stabilirea diagnosticului de

nursing la pacientii cu afectiuni ale tubului digestiv (gastroenterologice);

C3. Elaborarea planului de îngrijire (nursing);

C4. Aplicarea interventiilor proprii si delegate;

C5. Evaluarea rezultatelor ingrijirilor aplicate.

Aparatul digestiv este alcătuit din organele la nivelul cărora se

relizează digestia alimentelor și ulterior, absorbția lor, iar la nivelul
ultimului segment – rectul- eliminarea resturilor neabsorbabile prin actul
defecației.

Îngrijirea bolnavilor cu afecțiuni ale tubului digestiv nu este unitară, dar

prezintă totuși unele particularitați comune, izvorâte din patogenia,
simptomatologia și mijloacele terapeutice asemănătoare acestor afecțiuni.
Majoritatea bolilor afectiunilor tubului digestive se declanșează sub
influenta unor factori alimentari, infectiosi, parazitari sau nervosa, care produc
perturbări în functia de digestie si absorbtie. Ca atare, simptomatologia lor este
dominata de tulburarile legate de alimentatia bolnavului, care se exteriorizeaza
prin simptome foarte asemanatoare, cu rasunet si asupra psihicului bolnavului.
 NURSING IN AFECTIUNILE APARATULUI DIGESTIV

Prin interventiile sale acordate pacientilor cu afectiuni ale tubului

digestive, asistentul medical participa la prevenirea îmbolnavirilor aparatului
digestive, la îngrijirea pacientului cu suferințe acute sau cronice digestive, cât și
la reabilitarea celor cu incapacități cornice.

C2. IDENTIFICĂ PROBLEMELE DE DEPNEDENȚĂ ȘI STABILEȘTE

DIAGNOSTICELE DE ÎNGRIJIRE (NURSING) LA PACIENȚII CU
AFECȚIUNI ALE TUBULUI DIGESTIV

2.1. CULEGEREA DATELOR se realizeaza in functie de pacient si de

patologie.
Culegerea datelor constituie primul contact al asistentei medicale cu
pacientul si presupune colectarea informatiilor subiective si obiective privind
starea de sanatate si satisfacerea necesitatilor personale ale pacientului evaluat,
atat in prezent cat si anterior momentului evaluarii.
Culegerea datelor se poate realiza prin diverse metode si anume:
- observatia pacientului si sesizarea directa a surselor de dificultate ale
acestuia
- anamneza sau interviul formal sau informal cu pacientul este metoda
in urma careia se obtin date importannte si anume:
 Se obtin date importante despre manifetarile de
dependenta semnalate
 Se obtin informatii despre istoricul bolii, antecedentele
patologice si familiale
- cercetarea documentelor medicale (F.O. clinică, bilete de iesire din
spital, bilete de trimitere, scrisori medicale, carnet de sănătate, retete,
etc.),
- discutii cu membrii echipei medicale si cu apartinătorii,
- examen fizic general efectuat de catre medic
 NURSING IN AFECTIUNILE APARATULUI DIGESTIV

2.1.1.. Manifestari de independenta.

- pacient constient,
- mobilitate păstrată,
- tegumente si mucoase normal colorate,
- semne vitale (R, P, T.A.,D) in limite normale,
- absenta durerii,
- somn odihnitor,
- alimentatie adecvată,
- apetit normal
- stare de constitutie normal corespunzatoare vârstei și înaltimii corporale.
- absența eliminarilor patologice.
2.1.2. Manifestări de dependentă în functie de boala, de afectiunea
gastroenterologicală (semne si simptome)
- hipersalivatia/hiposalivația
- disfagie, odinofagie
- anorexie
- grețuri și/sau vărsături
- hematemeză
- dispnee
- somnolență
- inapetență
- durere
- regurgitații
- eructații
- pirozis
- meteorism
- tulburări ale tranzitului intestinal – diaree sau constipații
- melenă
 NURSING IN AFECTIUNILE APARATULUI DIGESTIV

- retoragii
- ascita
- icterul
- hipotensiune asterială

2.2. ANALIZA ȘI INTERPRETAREA DATELOR

În aceasta etapa, asistentul medical analizeaza problema de sanatate,
caracteristicile (care sunt cauzele și sursele de dificultate) și selecteaza
diagnosticul de nursing.
2.2.1. Probleme de dependență
 Alterarea nutriției
 Durere acută/cronică
 Postură inadecvată
 Disconfort abdominal
 Alterarea eliminării digestive
 Exces de volum lichidian (edeme, ascită)
 Risc înalt de sângerare
 Modificarea tegumentelor și mucoaselor
 Risc înalt de alterare a conceptului de sine.
2.2.2 Surse de dificultate
 De ordin fizic (leziuni ale aparatului digestiv)
 De ordin psihologic (anxietate, stress)
 De ordin social (izolare, sărăcie, lipsa de cunoștințe)

C3 ELABOREAZĂ PLANUL DE ÎNGRIJIRE (NURSING)

3.1. PLANIFICAREA INTERVENTIILOR (INGRIJIRILOR) in functie de

patologie si problemele identificate:
 NURSING IN AFECTIUNILE APARATULUI DIGESTIV

3.1.1. Obiectivele ingrijirii: criterii si termeni de realizare, stabilirea

prioritatilor de ingrijire (obiective pe termen scurt, mediu sau lung)

• Prioritati de ingrijire:
- supravegherea functiilor vitale si vegetative;
- supravegherea starii de constienta;
- superavegherea alimentatiei
- profilaxia infectiilor
- prevenirea complicatiilor;
- redobandirea unei imagini de sine pozitive

C4. APLICAREA INTERVENȚIILOR PROPRII ȘI DELEGATE

Pregatirea materialelor si instrumentelor adecvate interventiilor:

Instrumente:
- sonda de aspirație, seringi,
- trusă pentru puncția hepatica și abdominală
- endoscoape (esofagoscop, gastroscop, laringoscop, colonoscop,
restosigmoidoscop).
- canulă rectală
Materiale:
- Trusă de perfuzat
- Trusă de transfuzie
- Soluții perfuzbile
- Sânge, derivate de sânge
- Medicamente
- Soluții pentru reacția Rivalta
- Recipient pentru colectarea lichidului aspirat și a lichidului de ascită
- Materiale pentru clisma evacuatorie.
 NURSING IN AFECTIUNILE APARATULUI DIGESTIV

Pregatirea psihica si fizica a pacientului;

• pregatirea psihica:
- informare,
- explicatii,
- obtinerea consimtământului,
- asigurarea confortului psihic
• pregatirea fizica
- asigurarea conditiilor de confort ambiental,
- pozitie adecvată,
- igienă,
- asepsie si antisepsie
- crearea câmpului operator
- golirea colonului
- sistarea alimentației pe cale orală

4.1. Interventii autonome:

- comunicare;
- asigurarea confortului fizic si psihic, calmarea durerii, schimbarea
lenjeriei de corp si de pat
- asigurarea conditiilor de mediu: camera bine aierisita, cu
temperatura si umiditate adecvata
- pregatirea fizica si psihica a pacientului pentru investigatii si
explorarile functionale
- igiena;
- mobilizare/transport;
- educatie sanitara
- monitorizarea functiilor vitale
- suplinirea pacientului in cazul aparitiei unor manifestari de
dependenta in satisfacerea nevoilor sale
 NURSING IN AFECTIUNILE APARATULUI DIGESTIV

4.2. Interventii delegate:

- administarea tratamentului prescris de medic
- recoltarea de analize prescrise de medic
- pregătirea pacientului pentru examene paraclinice
și participarea asistentului medical la aceste
investigații.
4.3. Intervenții specifice
 alimentația pacienților - naturală (activă, pasivă)
- artificiala – parenterală, enterală, mixtă)
 igiena alimentației
 transportul pacienților – metode de transport (brancardă, foltoliu rulant,
cărucior, pat)
 interventii de urgenta
 aspiratia digestivă continuuă sau intermitentă
 spălatura gastrică
 paracenteza abdominală evacuatoare.
4.4 Investigații specifice
 examene radiologice
- tranzitul baritat
- irigografia
- colangiografia
- CT-ul abdominal
- RMN-ul
- Colangio RMN
 examene endoscopice
- esofagoscopia
- colonoscopia
- rectosigmoidoscopia
 NURSING IN AFECTIUNILE APARATULUI DIGESTIV

- colangiopancreatografia retrograda endoscopica -

ERCP
 puncția hepatica și abdominală – definiție, scop, indicații/
contraindicații, locuri de elective, pregătirea pacientului, tehnica de
execuție, pregătirea produsului recoltat pentru examinare etc.
C5. EVALUAREA ÎNGRIJIRILOR REZULTATELOR APLICATE
5.1 Obiective stabilite
5.1.1. Realizate – manifestări de dependent absente sau diminuate, satisfacția
pacientului.
5.1.2 Nerealizate – manifestări de dependentă care se mențin, manifestari de
dependent aparute pe perioada îngrijirii.
5.2 Reformularea obiectivelor adaptate la capacitațile fizice ale pacientului
5.3 Planificarea intervențiilor adecvate manifestarilor de dependentă prezente
în evoluția pacientului.

MANIFESTARI DE DEPENDENȚĂ POSIBILE (SEMNE ȘI SIMPTOME

POSIBILE)

 Tulburari de salivație
 Hipersalivația –ptialism, sialoree. Saliva se revarsă în afara
cavitații bucale (se întâlnește în stomatite și stenoză esofagiană)
 Hiposalivația – asialie, este cauzată de deshidratare, intoxicație
cu Beladonă.
 Disfagie
 Sernzația pacientului de oprire a alimentelor
 Cauze – tumori, stricture ale esofagului
- Spasm esofagian, cancer esofagian
 Se ascociaza cu dureri retrosternale, leziuni ale mucoasei,
regurgitatii, disfonie, scadere ponderală.
 NURSING IN AFECTIUNILE APARATULUI DIGESTIV

 Odinofagie – durerea la deglutiție

 Anorexie
 Întâlnită în cancerul gastric, hepatic și în duodenite și gastrite
 Poate fi selectivă pentru carne și grăsimi
 Grețuri și vărsături
În bolile digestive pot fi:
- Precoce sau după mese întâlnite în ulcerul gastric
- Alimentare în gastrite sau boala ulceroasă
- Cu conținut alimentar vechi (alimente ingerate cu 24-
48 de ore înainte) în stenoza pilorică
- Cu conținut biliar – în disckineziile biliare
- Cu conținut sangvin – hematemeză – în complicațiile
bolii ulceroase sau în cancerul gastric.
 Durere abdominală – acută sau cronică
Localizare
 epigastrică postprandiala sau nocturnă întâlnită în ulcerul
gastroduodenal
 retrosternală în bolile esofagului
 hipocondrul drept în colecistită
 flancul stâng/drept în cancerul de colon
 abdominala difuză, în apendicită
 supraombilical, în hipocondrul stâng – în bară în pancreatită.
Iradiere
 În spate, în ulcerul gastroduodenal
 În umărul drept, în litiaza veziculară.
Manifestare
 Ca un pumnal în cazul perforațiilor
 Senzație de foame dureroasa în ulcere
 NURSING IN AFECTIUNILE APARATULUI DIGESTIV

 De intensitate crescută în colica biliară, apendiculară sau

intestinală
Ritmicitate
 Marea peridiocitate (durerea apărută toamna și primavera)
 Mica peridiocitate (imediat după mese sau la 2-4 ore) în
ulcerul gastric sau duodenal
Factori care ameliorează durerea
 Alimentația în boala ulceroasă
 Eliminarea scaunului în colite
 Tenesme (senzație imperioasă de defecare întâlnite în
procesele rectosigmoidiene)
 Regurgitația
 Reprezintă revenirea în cavitatea orala a unei mici cantitați din
conținutul esofagului sau stomacului
 Este însoțită de arsură retrosternală
 Survine mai frecvent în hiperaciditatea gastrică.
 Eructațiile
 Reprezintă evacuarea pe gură a gazelor sau aerului din stomac sau
din esofagul inferior.
 Este întălnită la persoanele care manâncă repede.
 Pirozis
 Senzație de arsură retrosternală care uneori înlocuiește durerea
 Are character ritmic și periodic (cauza fiind hiperaciditatea).
 Meterorism abdominal
 Reprezinta acumularea gazelor în intestin
 Este întâlnită în colite, colecistite, ciroză hepatica.
 Diareea
 Putem avea diaree acută, de cauză infecțioasă
 Diaree cronică – întâlnită în cancerul de colon
 NURSING IN AFECTIUNILE APARATULUI DIGESTIV

 Perioade alternante de diaree și constipație în cancerul de colon

 Constipația poate fi determinată de:
 Repaus prelungit la pat
 Procese stenozante –cancerul de colon
 Afecțiuni renale – hemoroizi
 Ca efect secundar al unor medicamente.
 Tenesme rectale
 Melena – scaun cu sânge – poate fi întâlnită în
 Hemoragia digestivă superioară
 Ulcerul hemoragic
 Ciroză hepatică cu varice esofagiene (scaun negru, lucios ca
păcura)
 Rectoragie – reprezintă hemoragia la nivelul ultimei porțiuni a tubului
digestive. Sângele este roșu și acoperă scaunul.