PROCESUL DE NURSING ÎN CHIRURGIA GENERALĂ

ROLUL NURSINGULUI:
 PROMOVAREA SANATATII;
 PREVENIREA BOLII;
 ÎNGRIJIREA PERSOANELOR BOLNAVE (FIZIC, MENTAL,
PSIHIC, HANDICAPAŢI) DE TOATE VÂRSTELE, ÎN TOATE
UNITĂŢILE SANITARE, AŞEZĂRILE COMUNITARE ŞI ÎN
TOATE FORMELE DE ASISTENŢĂ SOCIALĂ
 PROCESUL DE NURSING ÎN CHIRURGIA GENERALĂ

Funcţiile asistentei medicale:

• independentă;
• dependentă;
• interdependentă.
 PROCESUL DE NURSING ÎN CHIRURGIA GENERALĂ

Funcţia asistentei medicale de natura independenta:

• îngrijiri de confort, atunci când pacientul nu îşi poate îndeplini singur
anumite funcţii;
• stabileşte relaţii de încredere cu persoana îngrijită şi cu aparţinătorii;
• transmite informaţii pacientului, învăţăminte, ascultă pacientul şi îl susţine;
• este alături de indivizi şi colectivitate în vederea promovării unor condiţii
mai bune de viaţă.
 PROCESUL DE NURSING ÎN CHIRURGIA GENERALĂ
Funcţia asistentei medicale de natura dependenta:

 la indicaţia medicului aplică metodele de observaţie, de tratament sau de

readaptare, observă la pacient modificările provocate de boală sau tratament
şi le transmite medicului.
 PROCESUL DE NURSING ÎN CHIRURGIA GENERALA

Funcţia asistentei medicale de natura interdependenta:

 asistenta colaborează cu alţi profesionişti din domeniul sanitar (educatori,
psihologi, logopezi, profesori), social, educativ, administrative şi participă la
activităţi interdisciplinare.
 PROCESUL DE NURSING ÎN CHIRURGIA GENERALA

Alte funcţii ale asistentei medicale:

1. funcţia profesională:
de a se ocupa de pacient şi a face pentru el ceea ce el nu poate face;
promovarea şi menţinerea sănătăţii;
prevenirea îmbolnăvirilor;
2.îngrijirea bolnavilor şi recuperarea acestora.
3. funcţia educativă – reiese din relaţiile pacient-asistent şi din relaţiile de muncă cu personalul
din subordine.
4.funcţia economică – de organizarea timpului, precizarea priorităţilor de aprovizionare.
5.funcţia de cercetare – participantă în echipa de cercetare alături de medic.
 PROCESUL DE NURSING ÎN CHIRURGIA GENERALA
Nevoile fundamentale:
• 1 - a respira şi a avea o bună circulaţie;
• 2 - a bea şi a mânca;
• 3 - a elimina;
• 4 - a se mişca şi a avea o bună postură;
• 5 - a dormi şi a se odihni;
• 6 - a se îmbrăca şi a se dezbrăca;
• 7 - a-şi menţine temperatura corpului în limite normale;
• 8 - a fi curat, îngrijit, a-şi proteja tegumentele şi mucoasele;
• 9 - a evita pericolele;
• 10 - a comunica;
• 11 - a acţiona conform propriilor convingeri şi valori, a practica religia;
• 12 - a fi preocupat în vederea realizării;
• 13 - a se recrea;
• 14 - a învăţa cum să-ţi păstrezi sănătatea
 PROCESUL DE NURSING ÎN CHIRURGIA GENERALA
PACIENTI OPERATI PE TORACE SAU ORGANE TORACICE
Reguli generale:
 Supravegherea pozitiei pacientului: decubit ventral, decubit lateral (pleurezii), decubit
dorsal, Trendelenburg, antiTrendelenburg, cu trunchiul mai ridicat (ortopnee – cardiac,
toracici), cu membrele inferioare proclive (mai ridicate)
 Supravegherea starii generale: comportamentul pacientului, functii vitale, modificari stari
patologice, facies, culoare tegumente, miscari active/pasive, stare psihica; mobilizarea
active/pasiva
 Urmarirea parametrilor: tensiune, puls, curba febrila, toleranta digestiva, scaun, diureza;
 Urmarirea pansamentelor, a continutului si a aspectului drenajelor;
 Prevenirea escarelor: modificarea pozitiei pacientului, asternut, curatenie;
 Administrarea medicametelor respectand protocoalele de lucru si evaluarea starii
postadminnistrare
 PROCESUL DE NURSING ÎN CHIRURGIA GENERALA
PACIENTI OPERATI PE TORACE SAU ORGANE TORACICE

Pozitia in pat a pacientilor toracici:

 Decubit lateral (contralateral): cand pacientului i s-a practicat drenajul
cavitatii pleurale
 Ortopnee cu trunchiul si capul ridicat: la pacientii cardiaci si cu afectiuni
respiratorii
 Decubit lateral de partea opusa: Fracturi costale si pleurite:
 Decubit lateral de aceeasi parte cu afctiunea: Pleurezii
 Decubit dorsal: in toate cazurile cand se permite acest lucru
 PROCESUL DE NURSING ÎN CHIRURGIA GENERALA
PACIENTI OPERATI PE TORACE SAU ORGANE TORACICE
Investigarea preoperatorie a pacientului cu afectiuni ale toracelui sau ale organelor
intratoracice:
 Recoltarea analizelor de laborator indicate de medical curant;
 Efectuarea explorarilor imagistice recomandate si pregatirea pentru aceste investigatii:
Radioscopii toraco-pleuro-pulmonare
Radiografii toraco-pleuro-pulmonare
Tranzit baritat eso-gastro-duodenal (esofag)
EDS (pentru esofag)
Laringoscopie
Bronhoscopie
CT
Eco-endoscopie sau ecografie transesofagiana
 PROCESUL DE NURSING ÎN CHIRURGIA GENERALA
PACIENTI OPERATI PE TORACE SAU ORGANE TORACICE
Pregatirea pacientului pentru operatia toracica:
• restricția aportului de alimente solide cu 12 ore preop, regim hidric in seara dinaintea interventiei,
oprirea completa a aportului inclusiv hidric in dimineata zilei interventiei, clismare, laxative;
• pregătirea câmpului operator – spalare, raderea pilozitatii in dimineata zilei operatiei;
• recoltarea produselor pentru examene de laborator la indicatia medicului;
• efectuarea igienei personale și pregătirea psihică a bolnavului;
• linistirea si calmarea acestuia, asigurarea odihnei inainte de operatie;
• corectarea dezechilibrelor hidroelectrolitice, volemice, acidobazice, hematologice;
• administrarea medicatiei sedative, antibiotice, anticoagulante, oxigenoterapie;
• urmarirea parametrilor biologici după administrarea medicației sedative si preanestezice;
• pregătirea documentelor pacientului pentru operație: semnături, acorduri, consimțământul
chirurgical.
 PROCESUL DE NURSING ÎN CHIRURGIA GENERALA
PACIENTI OPERATI PE TORACE SAU ORGANE TORACICE
Ingrijirea postoperatorie a pacientului toracic:
Supravegherea postoperatorie precoce:
Supravegherea si monitorizarea functiilor vitale;
Urmarirea parametrilor: TA, AV, puls, temperatura, diureza, tranzit intestinal;
Tratamentul durerii;
Prevenirea si tratamentul complicatiilor precoce;
Verificarea permeabilitatii cateterelor, tuburilor de dren si a sondelor;
Verificarea pansamentului si a continutului tuburilor de dren (aspect sangv);
Cunoasterea particularitatilor drenajelor toracice (aspirative, active si pasive tip Beclaire);
Aspirarea secretiilor;
Tapotajul si mobilizarea pasiva;
Administraea medicatiei, solutii perfuzabile, sange, anticoagulante;
 PROCESUL DE NURSING ÎN CHIRURGIA GENERALA
PACIENTI OPERATI PE TORACE SAU ORGANE TORACICE
Ingrijirile postoperatorii: PANSAMENTUL:
• Aspectul pansamentului: este imbibat cu secretii, se anunta medicul, se preleveaza cultura, apoi se schimba;
• Daca este curat se schimbă pansamentul la 24 ore după operație, iar după 72- 96 de ore plaga poate fi lăsată
fara pansament (se panseaza doar in jurul tuburilor de dren);
• Se schimbă precoce dacă este umed sau dacă pacientul prezintă semne locale sau generale de infecție a plăgii
(febră, frison, congestie locală);
• Se recoltează secreție din plagă pentru examenul bacteriologic și antibiogramă in orice moment in care plaga
secreta;
• Se schimbă meșele la indicatia medicului sub supravegherea sa;
• Se scot firele de sutură la 10-14 zile, în funcție de indicația medicului și de evoluția plăgii;
• Se supraveghează racordul drenului la punga colectoare ce va fi menținută decliv;
• Se schimba pungile colectoare la indicatia medicului;
• Se verifica permeabilitatea tuburilor si sistemul de aspiratie daca este functional;
• Se scurtează sau se îndepărtează drenul la indicația medicului.
 PROCESUL DE NURSING ÎN CHIRURGIA GENERALA
PACIENTI OPERATI PE TORACE SAU ORGANE TORACICE
Ingrijirile postoperatorii: SUPRAVEGHEREA CURBEI FEBRILE, TA, AV
• se măsoară și notează temperatura pacientului dimineata, seara, cand se suspicioneaza febra;
• se anumnta medicul in caz de febra;
• se combate frisonul prin încălzirea pacientului cu pături suplimentare, anitermice, se
recolteaza hemocultura;
• se supraveghează și se raportează semnele de hipotermie: somnolență, scăderea temperaturii
rectale la 34-35 grade C, scăderea TA și a pulsului;
• TA, AV se monitorizeaza dimineata si seara si ori de cate ori situatia o impune, orice valori
modificate sunt raportate imediat medicului (hio-hiper tensiunea, tahicardia, bradicardia).
 PROCESUL DE NURSING ÎN CHIRURGIA GENERALA
PACIENTI OPERATI PE TORACE SAU ORGANE TORACICE
Ingrijirile postoperatorii: SUPRAVEGHEREA ELIMINARILOR
• la cei cu sondă vezicala se verifică permeabilitatea și racordul sondei;
• se golește punga colectoare și se notează cantitatea de urină;
• la cei fără sondă se urmărește reluarea spontană a micțiunilor la 6 - 8 ore postoperator;
• se verifică prezența globului vezical la cei care nu urinează spontan;
• se anunță medicul dacă pacientul nu urinează;
• se face sondaj vezical, în condiții aseptice, dacă bolnavul prezintă glob vezical;
• - se supraveghează reluarea tranzitului intestinal pentru gaze si materii fecale (a doua
zi respectiv in ziua 3-4 postoperator;
• cand bolnavul nu își reia tranzitul intestinal se adiministreaza supozitoare, tub de
gaze, clisme;
 PROCESUL DE NURSING ÎN CHIRURGIA GENERALA
PACIENTI OPERATI PE TORACE SAU ORGANE TORACICE
Ingrijirile postoperatorii SUPRAVEGHEREA ALIMENTATIEI
• In ziua operației: fara alimentatie per os, hidratarea parenterală cu soluții
prescrise de medic;
• Cand pacientul are toleranta digestiva (nu varsa) se introduce alimentatia de
protectie, hidrica, chiar din prima zi postoperator;
• Alimentele se introduc progresiv;
• Dupa ce pacientul are scaun, va manca regimul obisnuit (in functie de tarele
asociate);
 PROCESUL DE NURSING ÎN CHIRURGIA GENERALA
PACIENTI OPERATI PE TORACE SAU ORGANE TORACICE
Ingrijirile postoperatorii MOBILIZAREA PACIENTULUI
• Mobilizarea activa precoce exceptând cazurile cu intervenții (pacientul este
stimulat sa mearga singur) – cea mai sigura metode de prevenire a trombemboliei;
• Mobilizarea posturala - se schimbă poziția bolnavului din oră în oră în primele 24
de ore pentru a preveni pneumonia dată de stază pulmonară sau atelectazia
pulmonară;
• Mobilizarea pasiva - se fac miscari pasive in articulatii ( de catre personalul de
ingrijire) pentru a mentine tonusul muscular si a preveni complicatiile
trombembolice;
• Mobilizarea activa -se solicită pacientului să execute mișcări active ale membrelor
inferioare din oră în oră;
• Masaje usoare de drenaj venos si limfatic cu stimularea circulației venoase.
 PROCESUL DE NURSING ÎN CHIRURGIA GENERALA
PACIENTI OPERATI PE TORACE SAU ORGANE TORACICE
Ingrijirile postoperatorii SUPRAVEGHEREA RESPIRATIEI, SATURATIEI
O2, TUSEA
• Aerisirea saloanelor, incalzirea si umidificarea aerului;
• Se noteaza frecventa respiratiei dimineata si seara si ori de cate ori este nevoie;
• Se noteaza SpO2 ori de cate ori se impune, daca este scazuta se adm O2 pe masca -
oxigenoterapie;
• Tapotajul;
• Gimnastica respiratiei;
• Aspirarea secretiilor si toaleta locala;
• Daca pacientul desatureaza se impune intubarea orotraheala;
 PROCESUL DE NURSING ÎN CHIRURGIA GENERALA
PACIENTI OPERATI PE TORACE SAU ORGANE TORACICE
Ingrijirile postoperatorii COMBATEREA DURERII, FEBREI, TUSEI
• Se combat durerile toracice: antiinflamatoare, antalgice de uz obisnuit sau majore;
• Febra se combate cu antitermice si antibiotic, initial cu spectru larg, iar dupa identificarea
agentului patogen si a sensibilitatii acestuia la antibiotic, cu antibiotic tintit;
• In cazul tusei umede se administreaza expectorante: mucosolvan, acetilcisteină – ACC, se
recolteaza secretii pentru cultura si AB
• In cazul tusei uscate se administreaza inhibitoare ale tusei, de obicei central;
• Bronhospasmul necesita adm de bronhodilatatoare: miofilin, hemisuccinat;
• Infecţii la nivelul plagii, sistemice sau bronşice, pneumonii, necesita administrarea de
antibiotic;
 PROCESUL DE NURSING ÎN CHIRURGIA GENERALA
PACIENTI OPERATI PE TORACE SAU ORGANE TORACICE
Ingrijirile postoperatorii PACIENTII TRAHEOSTOMIZATI
• Combaterea durerilor;
• Scaderea febrei;
• Monitorizarea TA, AV, T, diureza, scaun, respiratie, tuse, toleranta digestiva, transit
intestinal;
• Combaterea tusei si aspirarea secretiilor de la nivelul canulei de traheostoma;
• Combaterea infectiei la nivelul plagii de traheostoma;
• Administrarea de antibiotic;
• Schimbarea ori de cate ori este nevoie a pansamentului la nivelul traheostomei;
• Schimbarea canulei de traheostoma la 48-72 de ore;
 PROCESUL DE NURSING ÎN CHIRURGIA GENERALA
PACIENTI OPERATI PE TORACE SAU ORGANE TORACICE
Ingrijirile postoperatorii EFECTUAREA PANSAMENTULUI
• In sala de pansamente sau la pat;
• Necesar: pansamente, feși, soluții dezinfectante, instrumentar, manusi
• Etape:
Indepartarea vechiului pansament;
Examinarea plagii;
Asepsia si dezinfectarea tegumentelor de la rana spre exterior cu solutii aniseptice;
Daca plaga este curata se aplica un pansament steril fixat cu leucoplast;
Daca plaga secreta sau are tesuri devitalizate, se indeparteaza, evantual se preleveaza culturi pentru AB;
Toatela plagii care secreta se face cu apa oxigenata, solutii betadinate, pansamentul poate fi uscat sau
umed;
Pansamentul se fixeaza cu leucoplast;
Pansamentul indepartat se arunca in cos pentru infectioase;
 PROCESUL DE NURSING ÎN CHIRURGIA GENERALA
PACIENTI OPERATI PE TORACE SAU ORGANE TORACICE
Ingrijirile postoperatorii PACIENTII CU INTERVENTII PE ESOFAG
• Aceleasi cu cele prezentate anterior, locul esofagului este luat de un alt organ digestiv, de
obicei stomacul tubulizat si ascensionat in regiunea cervicala;
• In plus :
Alimentatia lor se realizeaza initial, pentru o perioada, parenteral, pe sonda nazoenterala sau
pe jejunostoma;
Caile chirurgicale de abord sunt pot fi toracice, abdominale, toraco-abdominale sau toraco-
abdomino-cervicale;
Complicatiile postoperatorii sunt si ale chirurgiei abdominale cat si toracice;