AFECTIUNI ALE CAILOR

BILIARE
COLECISTITA

DEFINITIE
Colecistita este o inflamatie a vezicii biliare care apare cel mai frecvent din cauza
unei obstructii a ductului cistic prin calculi biliari care apar in vezica biliara (litiaza
biliara). Colecistita necomplicată are un prognostic excelent; dezvoltarea
complicațiilor cum ar fi perforarea sau gangrena face ca prognosticul să fie mai
puțin favorabil.
SEMNE SI SIMPTOME

Cel mai frecvent simptom al colecistitei acute este durerea abdominală superioară.
Poate prezenta următoarele caracteristici:
Pot exista semne de iritație peritoneală, iar durerea poate radia in umărul drept sau
scapula
Durerea începe frecvent în regiunea epigastrică și apoi se situează în cadranul
superior
Durerea poate fi inițial de tip colicativ, dar aproape întotdeauna devine constantă
Greața și vărsăturile sunt în general prezente, iar febra poate fi observată
SEMNE SI SIMPTOME

Pacienții cu colecistită alitiazica pot prezenta febră și sepsis, fără a se constata

prezența antecedentelor sau examenului fizic în concordanță cu colecistita acută.
Colecistita se poate prezenta diferit la populații speciale, după cum urmează:
Persoanele în vârstă (în special diabetici) - pot prezenta simptome vagi și fara
istoric de semne si simptome specifice colecistitei (de exemplu: durere și febră),
sensibilitatea localizata la palpare fiind singurul semn clinic; poate să progreseze
până la colecistită complicată rapid și fără avertizare
Copiii – se pot prezenta fără multe dintre semnele si simptomele clasice; cei cu
risc crescut de colecistită includ pacienții cu siclemie, boli grave, necesitatea unei
alimentări parenterale totale prelungite, prezenta unor afecțiuni hemolitice sau a
anomaliilor congenitale biliare.
 EXAMENUL CLINIC

Examenul fizic poate dezvălui următoarele:

Febră, tahicardie și sensibilitate în cadranul superior drept sau zona epigastrică
 Colecist palpabil dureros, adesea cu contractura/aparare musculara(30-40% dintre
pacienți)
Plastron perivezicular
Icter (aproximativ 15% dintre pacienți)
Absenta semnelor clinice nu exclude diagnosticul de colecistita
 
 DIAGNOSTIC

Teste de laborator
Nivelul de alanin aminotransferază (ALT) și aspartat aminotransferază (AST) poate fi crescut în
colecistită sau obstrucție a ductului biliar comun
Leucocitoza
 Bilirubina și fosfataza alcalina sunt indicatori ce pot evalua obstrucția ductului biliar comun
Amilaza/lipaza se folosesc pentru evaluarea prezentei pancreatitei. Amilaza poate fi usor crescuta in
colecistita
Nivelul crescut al fosfatazei alcaline poate fi observat la 25% din pacientii cu colecistita
Examenul sumar de urina se recomanda pentru excluderea pielonefritei si a litiazei renale
Toate femeile aflate la varsta procreerii sunt ar trebui supuse unui test de sarcina
Modalitățile de diagnosticare imagistica care pot fi luate în considerare includ
următoarele:
Radiografie
Ecografie
Tomografia computerizată (CT)
Rezonanata magnetica nucleara
Scintigrafia hepatobiliară
Colangiopancreatografia endoscopică retrogradă
Colegiul American de Radiologie face urmatoarele recomandari:

 Ultrasonografia este testul inițial preferat pentru diagnosticul de colecistită acută;

scintigrafia este alternativa preferata
 CT este un test secundar de imagistică care poate identifica afecțiunile
extrabiliarale și complicațiile colecistitei acute
 CT cu contrast intravenos (IV) este utilă în diagnosticarea colecistitei acute la
pacienții cu durere abdominală nespecifică
 RMN, adesea cu substanta de contrast pe bază de gadoliniu, este de asemenea, o
varianta secundară posibilă pentru confirmarea diagnosticului de colecistită acută
 RMN fără substanta de contrast este utilă pentru eliminarea expunerii la radiații
la femeile gravide atunci când ultrasonografia nu a relevat un diagnostic clar
DIAGNOSTIC DIFERENTIAL

 Anevrismul aortic abdominal

 Gastrita acută
 Ischemia mesenterică acută
 Pielonefrita acută
 Apendicită
 Colică biliară
 Colangiocarcinom
 Cancer de vezica biliara
 Ulcer peptic
 MANAGEMENT

Tratamentul colecistitei depinde de severitatea afecțiunii și de prezența sau absența

complicațiilor. În colecistita acută, tratamentul inițial include repaus intestinal, hidratare IV,
corectarea anomaliilor electrolitice, analgezice și antibiotice IV. Opțiunile includ următoarele:
Ghidul Sanford – Piperacilină/tazobactam, ampicilina/sulbactam (Unasyn) sau meropenem; în cazurile
severe care pun în pericol viața, imipenem-cilastatin
Moduri alternative - Cefalosporină de generația a treia plus metronidazol
Emezisul poate fi tratat cu antiemetice și aspirație nazogastrică
Din cauza evolutiei rapide a colecistitei alitiazice acute la gangrena și perforare, este necesară recunoașterea
și intervenția timpurie.
Suportul medical trebuie să includă reabilitarea echilibrului hemodinamic și acoperirea cu antibiotice pentru
flora enterică gram-negativă și germeni anaerobi dacă este suspectata infecția tractului biliar.
Stimularea zilnică a contracției vezicii biliare cu colecistokinina IV (CCK) poate ajuta la prevenirea formării
”nămolului” vezicii biliare la pacienții care se alimenteaza pe cale parenterala.
In cazurile de colecistită necomplicată, tratamentul ambulatoriu poate fi adecvat.
Următoarele medicamente pot fi utile în acest context:

Levofloxacin și metronidazol pentru acoperirea profilactică a antibioticelor

împotriva celor mai frecvente infectii bacteriene

Antiemetice (de exemplu, prometazina sau proclorperazina) pentru a controla greața

și pentru a preveni tulburările de fluide și electroliți

Analgezice (de exemplu: oxicodonă / acetaminofen)

Procedurile chirurgicale și intervenționale utilizate pentru tratarea colecistitei includ
următoarele:
Colecistectomia laparoscopică (standard de îngrijire pentru tratamentul chirurgical al colecistitei)

Drenarea percutană

Colangiopancreatografie endoscopica retrograda

Colecistostomie transmurală ghidată endoscopic

Drenaj endoscopic al vezicii biliare

COMPLICATII

Proliferarea bacteriană în vezica biliară obstrucționată evolueaza catre

empiem vezicular. Pacienții cu empiem dezvolta reacții toxice și pot
prezenta febră și leucocitoză mai pronunțate. Prezența empiemului
necesită frecvent conversia de la colecistectomie laparoscopica la
colecistectomie deschisă.
 În cazuri rare, un calcul de dimensiuni mari poate eroda prin peretele vezicii
biliare într-un organ adiacent, de obicei duodenul. Ulterior, calculul poate migra în
ileumul terminal sau în bulbul duodenal și/ sau în pilor, cauzând ileusul biliar.
 Colecistita emfizematoasă apare în aproximativ 1% din cazuri și se observă prin
prezența gazului în peretele vezicii biliare de la invazia bacteriilor producătoare
de gaze, cum ar fi Escherichia coli, Clostridia perfringens și speciile Klebsiella.
Această complicație este mai frecventă la pacienții cu diabet zaharat, are
predominanță masculină și este alitiazica în 28% din cazuri. Din cauza incidenței
ridicate de gangrena și perforare, este recomandată colecistectomia de urgență.
Perforația apare la 15% dintre pacienți.
 Alte complicatii includ sepsisul si pancreatita.