Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Pancreatita este o boală care nu se tratează şi nu se vindecă, dar evoluează în timp şi,
în cazurile avansate de boală, afectează iremediabil pancreasul, iar organismul pacientului nu
va mai putea digera alimentele sau produce hormoni specifici.
acută;
cronică.
Pancreatita acută
Pancreatita acută (PA) reprezintă inflamația bruscă a pancreasului, caracterizată prin durere
abdominală și creșterea nivelului enzimelor pancreatice în ser.
Există mai multe cauze responsabile de apariția ei, dar cele mai frecvente sunt reprezentate de
litiaza veziculară biliară (popular numită „pietre la fiere”) și de consumul cronic de alcool.
Pancreatita cronică
Pancreatita cronică (PC) reprezintă afectarea pancreasului ce rezultă prin expunerea cronică a
organismului la factori de risc (genetici sau de mediu). Se caracterizează prin afectarea
funcției pancreatice (digestivă sau de secreție de insulină) și modificări structurale ale
glandei, evidențiate prin metode imagistice.
Această formă a bolii poate rezulta și după episoade repetate de pancreatită acută de orice
cauză.
Cauze
Cauzele pancreatitei acute
1
Litiaza biliară veziculară - pietrele cu diametrul mai mic de cinci milimetri au riscul
mai mare de migrare și astfel de PA;
Consumul cronic de alcool - responsabil de 25-35% din cazurile de PA;
Hipertrigliceridemia - creșterea concentrației trigliceridelor în ser peste 1.000 mg/dl
se asociază cu risc crescut de PA;
PA după colangiopancreatografie endoscopică retrogradă (ERCP) - metoda
endoscopică pentru explorarea arborelui biliar sau a pancreasului;
Cauze genetice - de exemplu, mutațiile genei PRSS1, CFTR, SPINK1;
Medicamente - în mai puţin de 5% din cazuri se produce PA; de exemplu,
aminosalicilați, sulfonamide, diuretice, acid valproic, tetraciclină, estrogeni, steroizi,
azatioprină etc.;
Leziuni ale canalului (duct) pancreatic - de exemplu traumatisme directe, accidente
rutiere.
Toxice: alcoolul;
Genetice: mutații ale diferitelor gene (PRSSI, SPINK1, CFTR etc.);
Obstructive: strictura (îngustarea) canalului pancreatic (traumatic, iatrogen sau
tumoral), prin împingerea de o tumoră din vecinătate, anomalii congenitale ale
2
canalului pancreatic (de exemplu Pancreas divisium), disfuncție de sfincter Oddi
(sfincter de la ieșirea din pancreas spre duoden);
Autoimune: pancreatita autoimună tip 1 (asociată cu creșteri de IgG4) și tipul 2;
Idiopatică: pancreatita tropicală;
Alte cauze: fumatul.
Factori de risc
Factorii de risc pentru dezvoltarea pancreatitei includ:
Simptome
Simptomele pancreatitei acute
3
Cei mai mulți dintre pacienții vor prezenta un debut brusc al simptomelor, cu durere severă în
capul pieptului sau în partea stângă superioară a abdomenului, mai rar în partea dreaptă.
La pacienții care au litiază biliară, durerea poate mima colica biliară: este în partea dreaptă a
abdomenului sub coastă, atinge o intensitate maximă la 20 minute de la debut și se poate
însoți de greață și vărsături.
În schimb, dacă pancreatita este cauzată de consumul de alcool, debutul durerii poate să nu
fie atât de intens și durerea nu poate fi cu exactitate localizată la nivelul abdomenului.
La jumătate dintre pacienți, durerea poate iradia în spate, spre coloana vertebrală.
Durerea poate dura câteva ore sau zile și se ameliorează parțial dacă pacientul adoptă poziția
de aplecat în față sau cu genunchii la piept.
Peste 90% dintre pacienți prezintă greață și vărsături ce pot persista ore întregi.
Pacienții cu pancreatită severă pot avea dificultăți de respirație (dispnee) din cauza
inflamației mușchiului diafragmei sau insuficienței respiratorii acute cu care se asociază.
febră;
creșterea frecvenței respiratorii;
hipoxemie (nivel scăzut de oxigen în sânge);
scăderea tensiunii arteriale (hipotensiune).
În cazuri rare, pot apărea noduli sub piele din cauza inflamației sau necrozei grăsimii
subcutanate.
În caz de litiază obstructivă sau de edem (“umflare”) a capului pancreasului, pacienții pot
prezenta icter (îngălbenirea) mucoaselor și a pielii, modificarea culorii scaunelor (decolorate)
și a urinii (închisă la culoare).
durere abdominală - cel mai frecvent este resimțită în capul pieptului, sub stern și
adesea iradiază în spate. Se accentuează, de regulă, dacă pacientul se întinde pe spate
și după ce mănâncă;
greață și vărsături;
scăderea poftei de mâncare și scăderea în greutate (cauzată de dureri);
steatoree: prezența în scaun a grăsimilor, scaunele devin așadar uleioase și plutesc în
vasul de toaletă.
Diagnosticare
Pancreatita este o afecțiune diagnosticată de medicul specialist gastroenterolog sau internist.
4
În caz de debut brusc, pacientul se prezintă adesea la camera de gardă și diagnosticul este pus
de medicul urgentist sau chirurg.
analize din sânge: amilază pancreatică și lipază pancreatică cu valori de peste 3 ori
limita normalului, markeri de inflamație (proteina C reactivă - CRP, leucocite,
fibrinogen), uree serică, calciu, glicemie serică;
radiografie abdominală și pulmonară: semne de obstrucție intestinală (“ansa
santinelă”, nivele hidroaerice), atelectazie, infiltrate pulmonare, efuziuni pleurale etc.;
ecografie abdominală: pancreas crescut în volum și cu scăderea ecogenității, calculi
sau mal în vezica biliară;
computer tomograf (CT) abdominal: creștere difuză sau focală a glandei, prezența
țesutului necrotic, prezența dilatării ducte pancreatice și a calcului obstructive;
imagistică prin Rezonanță magnetică (RMN): modificări similare celor de la CT.
5
ce necesită intervenție terapeutică (de exemplu, plasare de stent pentru îngustări de
duct pancreatic);
ecoendoscopia sau ecografia endoscopică (EUS, endoscopic ultrasound) este o
investigație care combină endoscopia cu ecografia și permite examinarea de înaltă
calitate a parenchimului și a ductelor pancreatice;
testarea funcției pancreatice în mod direct: prin stimularea pancreasului hormonal cu
colecistochinină și colectarea apoi a secreției pancreatice ce se varsă în duoden.
Metoda este rar folosită pentru diagnostic.
testarea funcției pancreatice în mod indirect: măsurarea enzimelor pancreatice în
materiile fecale (de exemplu, elastaza fecală, nivele sub 100 mcg/g sugerează
insuficiența pancreatică exocrină).
Tratament
Tratament pentru pancreatita acută
Pancreatita acută este o urgență medicală și, de multe ori, pacientul necesită internare în
secția de terapie intensivă. Tratamentul presupune:
Perfuzare
Tratamentul inițial constă în perfuzare masivă cu soluții cristaloide isotonice (de exemplu, ser
fiziologic sau soluție Ringer-lactat) cu o rată de 5-10 mL/Kgcorp/oră (cantitatea se va ajusta
în funcție de existența sau nu a comorbidităților pacientului - boli cardiovasculare sau renale).
Perfuzarea poate dura 24-48 de ore și necesită reevaluare frecventă a nevoii de hidratare, prin
monitorizarea diverșilor parametrii (tensiune arterială, frecvență cardiacă, hematocrit,
cantitate de urină evacuată în 24 de orer, uree serică).
Tratamentul durerii
Durerea abdominală este adesea primul și cel mai important simptom pentru care pacienții se
prezintă la medic. Ea poate fi combătută prin administrarea intravenoasă de opioide.
Nutriția
Pacienții cu pancreatită acută ușoară, după hidratare intravenoasă se vor reface rapid și pot
relua alimentarea orală după aproximativ o săptămână.
Cei cu forma moderat-severă a bolii vor avea frecvent nevoie de suport nutrițional prin
alimentație pe tub nazojejunal (preferată) sau nutriție parenterală totală (intravenoasă).
Momentul în care pacientul se poate alimenta normal oral depinde foarte mult de severitatea
bolii. În principiu, dacă pacientul nu mai are durere, greață sau vărsături și nu are ileus
(oprirea tranzitului intestinal), poate începe să mănânce chiar și în primele 24 de ore.
Antibiotice
6
Se recomandă în caz de infecții extrapancreatice ce pot apărea drept consecință a pancreatitei
acute (sepsis, pneumonie, infecții de tract urinar) sau de infecție a necrozei pancreatice.
Pancreatita acută cronică poate duce la complicații, care în unele cazuri, pot fi fatale. Totuşi,
şansele de supraviețuire sunt, în general, mari, mai ales dacă afecțiunea este diagnosticată în
stadiu incipient.
Măsuri generale:
Tratamentul durerii:
7
Pacienții pot suferi și de diabet zaharat tip II, dar și de un tip particular de diabet, tipul 3C,
caracterizat prin scăderea insulinei în corp în urma distrucției celulelor pancreatice.
Tratamentul poate include administrarea de antidiabetice orale și/sau insulină injectabilă.
Prevenție
Prevenția apariției pancreatitei are la bază un stil de viață sănătos, cu o dietă echilibrată.
Astfel, principalele recomandări medicale includ: