FUNDAŢIA ECOLOGICĂ GREEN

ŞCOALA POSTLICEALĂ F.E.G. TÂRGOVIŞTE

PROIECT DE DIPLOMĂ
DOMENIUL: SĂNĂTATE ŞI ASISTENŢĂ PEDAGOGICĂ

CALIFICAREA PROFESIONALĂ: ASISTENT MEDICAL GENERALIST

1
 ÎNGRIJIRI ACORDATE
PACIENŢILOR CU PSIHOZĂ
MANIACO-DEPRESIVĂ

2
MOTTO:

„Nu trebuie sa vizitam un spital de nebuni pentru a vedem minti bolnave, planeta
noastra este un spital de nebuni al universului.”

Johann Wolfgang von Goethe

CUPRINS

ARGUMENT ....................................................................................................... 5
CAP I CONCEPTUL DE PSIHOZĂ .............................................................. 6
1.1 Clasificarea psihozelor ............................................................................ 7
CAP II PSIHOZA MANIACO-DEPRESIVĂ ................................................. 9

3
 2.1 Definiţie ....................................................................................................... 9
2.2 Prezentare clinică ...................................................................................... 9
2.3 Diagnostic pozitiv de depresie………………………………………….13
2.4 Investigaţii psihologice specifice………………………………….…….16
2.5 Tratament………………………………………………………………..26
2.6 Rolul si atributiile asistentului medical in procesul de nursing
psihiatric.............................................................................................................30

CAP III ÎNGRIJIREA BOLNAVULUI CU PSIHOZĂ MANIACO-

DEPRESIVĂ......................................................................................................32
ANEXE……………………………………………….………………………..59
Anexa 1…………………………………….……………………………60
Anexa 2………………………………………………………...………..64
BIBLIOGRAFIE…………………………………………………………..…..67

ARGUMENT

Sănătatea mintală este acel echilibru emoţional care te ajută să treci peste
problemele care pot apărea în viaţa ta, este capacitatea de a construi relaţii de

4
afecţiune cu ceilalţi şi puterea de a cere ajutorul atunci când ai nevoie. Dar nu
toţi semenii din jurul nostru au parte de sănătatea creierului.

Datele oficiale arată ca unul din trei oameni pot trăi tulburări mintale pe
parcursul vieţii. Boala psihică se situează la nivelul bolilor cardiovasculare şi are
o incidenţă de trei ori mai mare decât cancerul. Mulţi dintre cei ale căror
probleme sunt identificate primesc tratament de la medicul generalist; doar patru
din zece persoane diagnosticate primesc tratament psihiatric. Dintre cei
diagnosticaţi cu probleme de sănătate mintală, 99% continua să trăiască în
comunitate, restul necesitând internarea într-un spital. Cele mai frecvente
probleme de sănătate mintală sunt depresia şi anxietatea.

CAPITOLUL I

CONCEPTUL DE PSIHOZĂ

5
 Termenul de psihoză cuprinde un cadru larg de entităţi nosografice care
se referă, în linii mari, la formele mai severe de boala psihică din care fac parte
(tulburările mintale organice, schizofrenia, tulburarea schizo-afectivă, bolile
afective, tulburările delirante şi tulburările afective).

Caracteristici ale psihozelor:

- Pierderea capacităţii de autoapreciere a propriei suferinţe;

- Incapacitatea de a distinge între experienta subiectivă şi realitate;

- Apariţia tulburărilor de percepţie (halucinaţii, iluzii);

- Existenta ideaţiei delirante;

- Gândire ilogică;

- Comportamente inadecvate, bizare.

Modelul psihotic presupune dezorganizarea globală a persoanei tradusă

prin distrugerea unităţii psihice şi pierderea contactului cu realitatea. Psihoza
instaurează o dezordine mintală care se manifestă în plan expresiv (prin
comportament, limbaj, etc) şi a cărui trăsătura fundamentală este
incomprehensibilitatea.

6
 Moebius în 1893 grupează bolile în boli exogene şi endogene în funcţie
de cauzele bolii care ţin sau nu de individ.

1.1 Clasificarea psihozelor

Iniţial, psihozele erau denumite în funcţie de presupusul agent cauzal sau

de situaţia în care apăreau ori evoluţia pe care o parcurgeau. Astfel, au fost
descrise:

- psihoze acute;

- psihoze endocrine (apărute în tulburările hormonale severe);

- psihoze infecţioase (în sifilis, boli microbiene şi virale febrile, etc);

- psihoze toxice (provocate de acumulare de metale, alcool, folosirea de

psihodisleptice - LSD, psilocibina, marihuana etc);

- psihozele carenţiale (avitaminoze, ex. Pelagra - carenta de vitamina C);

- psihoze gravidice (psihoza puerperală, psihoza postpartum şi psihoza de

lactaţie);

În prezent, clasificarea bolilor mintale cuprinse în trecut sub termenul de

psihoza arata astfel:

- Tulburare psihotică indusă de alcool;

- Tulburare psihotică indusă de substanţă (amfetamine, cannabis,

cocaina, halucinogene, inhalante, opiacee, phenczclidina, sedative,
hipnotice sau anxiolitice, alte substanţe sau substanţe necunoscute);

- Schizofrenia şi alte tulburări psihotice (tulburarea schizofreniforma,

tulburarea schizoafectiva, tulburarea delirantă, tulburarea psihotică

7
 scurtă, tulburarea psihotică indusă, tulburarea psihotică datorată unei
condiţii medicale generale, tulburare psihotică fără altă specificaţie;

- Tulburarea afectivă (tulburarea bipolară).

CAPITOLUL II

PSIHOZA MANIACO-DEPRESIVĂ

8
2.1 Definiţie

Psihoza maniaco-depresiva (PMD), cunoscută în termeni medicali că

boala afectivă bipolară, este cea mai dramatică formă de manifestare a
tulburărilor afective.

Boala a fost separată de Kraepelin (1889) de celelalte psihoze, dar legătura

dintre melancolie şi mânie a fost observată de Hipocrate şi Areteu din
Capadocia.

Boala bipolară este una dintre cele două boli afective majore. Cealaltă
este tulburarea afectivă unipolara (doar cu episoade depresive sau maniacale).

Spre deosebire de depresia majoră, care poate surveni la orice vârsta,

PMD debutează în general, înaintea vârstei de 35 de ani.

2.2 Prezentare clinică

Pacienţii cu boala bipolară diferă de cei cu alte forme de depresie, prin

modul lor de a oscila între depresie şi mânie, separate prin perioade normale.

Există aşa numitele stări mixte care amestecă elemente depresive cu

elemente de excitaţie. De obicei, acestea apar când dispoziţia se inversează.

Durata în timp a acestui ciclu variază de la o persoană la altă persoană.

Episodul maniacal:

Pacienţii care se afla în faza maniacală simt mai curând un atac brusc de
exaltare, de euforie sau iritabilitate extremă care se dezvolta în decurs de câteva
zile până la o deteriorare gravă.

9
SIMPTOMELE FAZEI MANIACALE

Un mod de a se simţi excesiv de bun, euforic, expansiv sau iritabil; nimic (veşti
rele, tragedii) nu poate schimba această stare de fericire.

Euforia se poate schimba rapid în iritare sau furie.

Exprimă numai optimism nejustificat şi o lipsă de discernământ.

Încrederea în sine creşte până la delir de grandoare în care persoana considera că

are legături speciale cu Dumnezeu, celebrităţi, conducători politici.

Hiperactivitate şi planuri excesive, participare în numeroase activităţi care pot

conduce la rezultate nedorite.

Un comportament sexual anormal (libidou crescut, dezinhibiţie sexuală)

Fuga de idei. Pacienţii prezintă o multitudine de idei care se succed rapid, în mod
necontrolat

Necesitatea redusă de somn, insomnii

Lipsa puterii de concentrare: atenţia pacientului este cu uşurinţă deviata către

detalii neimportante.

Iritabilitate bruscă, furie sau paranoia se declanşează când planurile grandioase a

pacientului se năruie sau când sociabilitatea lui excesivă este refuzată.

Netratată, faza maniacală poate avea o durată de până la 3 luni.

Episodul depresiv:

10
SIMPTOMELE FAZEI DEPRESIVE

sentimente de inutilitate, de lipsa de speranţă, de neajutorare

indiferenţa faţă de orice

sentimentul de vină nejustificată

tristeţe prelungită, accese inexplicabile de plâns, irascibilitate sau iritabilitate;

activităţile agreabile, contactele sociale, muncă sau sexul care altă dată îi făceau
plăcere, nu-i mai trezesc interesul

imposibilitatea de a se concentra sau de a-şi aminti detalii

gânduri de moarte, încercări de suicid

pierderea apetitului sau apetit exagerat

fatigabilitate persistentă, letargie

insomnie sau nevoie crescută de somn

dureri, constipaţie sau alte afecţiuni somatice cărora nu li se poate determina o

cauză obiectivă

Între cele două episoade persoană poate fi asimptomatică, adică să nu

prezinte simptome maniacale sau depresive, sau poate prezenta treceri rapide de
la o stare la alta- tulburare afectivă bipolară cu ciclicitate rapidă, sau episoadele
maniacale şi cele depresive pot coexista (forme mixte). Aceste caracteristici pot
conduce deseori la o diagnosticare greşită.

11
Factorii primari de risc pentru depresie:

· istoric familiar de boala depresivă

· tentative anterioare de suicid

· sexul feminin

· vârsta de debut sub 40 de ani

· perioada postpartum

· comorbiditate medicală

· lipsa suportului social

· evenimente stresante de viaţă

· consum obişnuit de alcool, medicamente

Importanta istoricului de depresie

Istoricul cu episoade depresive creşte riscul pentru episoade depresive

ulterioare:

¨ un episod - probabilitate 50% de repetare

¨ două episoade probabilitate 70%

¨ trei episoade sau mai multe- probabilitate 90%

Istoricul familial la rudele de gradul I creşte probabilitatea de dezvoltare a

depresiei.

Există o vulnerabilitate genetică crescută pentru tulburările afective bipolare.

Rudele de grâul I ai bipolarilor au risc crecut (aprox.12%) de a face episoade
depresive majore sau tulburare bipolară (12%).

2.3 Diagnostic pozitiv de depresie

12
 Semnele şi simptomele se pot deduce din interviu sau din informaţii
obţinute de la aparţinători şi prieteni.

Diagnosticul se pune pe baza elementelor pozitive şi nu prin excludere.

Evenimente stresante de viaţă pot preceda instalarea unui episod major

depresiv.

Aceasta nu înseamnă să se folosească aceste evenimente pentru a explica

episodul depresiv major.

Interviul clinic- este cea mai eficientă metoda de diagnostic.Acesta trebuie

să evidenţieze semnele clinice ale depresiei ca şi caracteristicile evolutive.

În mod similar se identifica simptomele şi caracteristicile evolutive pentru

stabilirea diagnosticelor de tulburare bipolară, distimie, şi alte tipuri de tulburări
de dispoziţie.

Se pun întrebări specifice pentru investigarea simptomelor clinice

Primele elemente căutate sunt: - dispoziţie depresivă, pesimism sau

pierderea plăcerii şi interesului

În momentul suspicionării unei stări depresive, se efectueză o examinare

psihiatrică care să aibă ca principale obiective:

· evidenţierea ideaţiei/intenţiilor suicidare

· dacă pacientul este orientat, vigil, cooperant şi comunicativ

· dacă manifesta un nivel normal de activitate motorie

· dacă sunt tulburări psihotice

13
 Unii pacienţi neagă tulburările de dispoziţie, dar se pot evidenţia
simptome somatice semnificative: insomnii, modificări ale apetitului alimentar,
modificări în greutate).

Dacă simptomele sunt prezente este important să se stabilească cum s-au

instalat ele în timp:

- de cât timp este depresiv;

- au mai existat episoade anterioare;

- cât de bună a fost remisiune inter episoade;

- cât de severe sunt actualele simptome

Cu cât depresia este mai severă, cu ideaţie suicidară, cu multiple simptome

neurovegetative şi importanta dezorganizare în funcţionare cu atât se impun
einterventia medicamentoasă.

Concomitent va trebui să se stabilească:

- dacă mai exista o altă boala somatică asociată şi dacă aceasta poate fi
cauza depresie;

- dacă există consum de alcool sau alte droguri;

- dacă există altă tulburare psihică diferite (nu de dispoziţie) asociată

sau cauzală

Episoade mixte

În evoluţia bolii pot exista şi episoade în care se amesteca simptomele de

tip maniacal cu cele de tip depresiv. Este caracteristica schimbarea rapidă a
dispoziţiei, astfel încât în cursul aceleiaşi zile se pot întâlni ambele stări.
Criteriile pentru episodul mixt sunt următoarele :

14
A. Sunt satisfăcute criteriile, atât pentru episodul maniacal, cât şi pentru
episodul depresiv major (cu excepţia duratei) aproape în fiecare zi, în cursul
unei perioade de cel puţin o săptămână.

B. Perturbarea afectivă este suficient de severă pentru a cauza o deteriorare

semnificativă în funcţionarea profesională sau în activităţile sociale uzuale ori
în relaţiile cu alţii, sau pentru a necesita spitalizare spre a preveni vătămarea
şa sau a altora sau când exista elemente psihotice.

C. Simptomele nu se datorează efectelor fiziologice directe ale unei substanţe

(de ex. abuz de drog , de medicament sau un tratament) ori ale unei condiţii
medicale generale (de ex., hipertiroidismul).

Cauza exactă a tulburării afective bipolare nu este cunoscută. Unii cercetători

consideră că această afecţiune se poate datora unor facturi genetici sau unui
dezechilibru chimic care afectează anumite zone cerebrale sau unor evenimente
stresante.

Este important de ştiut mai ales de către familia pacientului că tulburarea

afectivă bipolară este o afecţiune medicală, de a cărei apariţie pacientul nu este
vinovat, părinţii pacientului nu sunt vinovaţi şi nu reprezintă în nici un caz o
pedeapsă divină pentru un eventual comportament necorespunzător. Tulburarea
afectivă bipolară necesită terapie pe termen lung, de aceea persoana afectată are
nevoie de susținerea celor apropiați.

Există o serie de factori declanşatori ai acestei afecţiuni, deşi uneori episoadele

pot apărea fără identificarea unui factor declanşator.

Aceştia pot fi:

15
 - un eveniment stresant (pierderea slujbei, divorţul, o boală sau chiar un
eveniment pozitiv cum ar fi câştigarea unui premiu important);

- schimbările în rutină zilnică, inclusiv schimbările programului de

somn şi a timpului de odihnă zilnică;

- schimbarea anotimpului;

- tratamentul depresiei cu un medicament antidepresiv (poate determină

apariţia unui simptom de mânie);

- lipsa somnului său somn întrerupt ;

- abuzul de alcool sau alte substanţe.

2.4 Investigaţii psihologice specifice

Există puţine scale specifice de evaluare a depresiei din tulburarea

afectivă: Inventarul Beck pentru Depresie (BDI), Chestionarul pentru dispoziţie
şi sentimente (MFQ), Scală de cotare a mâniei la tineri (YMRS).

Scala Hamilton de evaluare pentru depresie:

Aceasta scală este destinată monitorizării depresiilor majore. Există

variante cu 17 , 21 sau mai mulţi ittemi. Aceşti ittemi sunt cotaţi de la 0 la 2 sau
de la 0 la 4, pentru scala Hamilton cu 17 itemi totalul scorului variază de la 0 la
50. Scoruri de 7 şi mai puţin sunt consideraţi normali; 8-13: depresie uşoară, 14-
18: depresie moderată, 19-22: depresie severă, iar 23 şi peste: depresie foarte
severă. Cotarea se face pe baza interviului cu pacientul şi a observaţiei directe.
Scala este folosită pentru a evalua răspunsul la tratamentul psihofarmacologic.

16
1. Stări de deprimare: 0. Absente.
1. Aceste sentimente nu sunt exprimate decât ca urmare a
melancolie, interogatoriului.
2. Aceste sentimente sunt raportate verbal în mod
disperare, izolare, spontan.
inutilitate, tristeţe 3. Aceste sentimente nu sunt raportate verbal, ele apar în
fizionomia, atitudinea, vocea şi tendinţa la plâns.
4. Bolnavul nu vorbeşte practic decât despre sentimentele
sale în declaraţiile şi atitudinile sale.
2. Sentiment de 0. Absent.
1. Autocritică, are impresia de a fi abandonat de ceilalţi.
culpabilitate 2. Ideea de culpabilitate sau ruminaţia traumelor trecute
sau a actelor de vinovăţie.
3.Boala actuală este o pedeapsă; idei delirante de
vinovăţie.
4. Bolnavul aude voci care îl acuza sau denunţa, are
halucinaţii vizuale ameninţătoare.
0. Absent.
1. Impresia că viaţa nu merita de a fi trăită.
3. Suicidul
2. Bolnavul ar vrea să fie mort sau gândeşte că ar putea
muri
3. Ideea sau gestul de sinucidere.
4. Tentativa de sinucidere.
4. Insomnia de la 0. Nu exista dificultate de a adormi.
1.Bolnavul se plânge că are dificultăţi la adormire (peste
începutul nopţii
½ oră).
2. Bolnavul se plânge că are mari dificultăţi de a adormi.
5. Insomnia de la 0. Nu exista dificultate de a adormi.
1.Bolnavul se plânge că uneori somnul este agitat şi
mijlocul nopţii
perturbat toată noaptea.
2. Bolnavul se trezeşte în cursul nopţii

17
 6. Insomnia de la
sfârşitul nopţii
7. Munca şi activităţi
8. Inhibiţie:
¤ incetinirea ideaţiei şi a
vorbirii,
¤ dificultăţi deconcentrare 4. Stupor complet.
,¤ scaderea activitatii
motorii
9. Agitaţie
0. Absenţa.
1. Bolnavul se trezeşte foarte devreme dimineaţa, dar
poate să readoarmă.
2.Bolnavul este incapabil să readoarmă şi se scoală din
pat.
0. Fără dificultate.
1.Impresia de incapacitate, de oboseală sau slăbiciune în
activitate, muncă sau hobby-uri.
2. Lipsa de interes pentru activitate: hobby-uri sau
munca, relatate fie direct de către bolnav, fie indirect din
deciziile, ezitările sale (are impresia că trebuie să se
forţeze pentru a lucra, acţiona).
3.Reducerea timpului consacrat activităţii sau scăderea
productivităţii în afara serviciului sau normal (în spital
notaţi cu 3 dacă bolnavul nu aloca minim 3 ore/zi unei
anumite activităţi - hobby-uri, munca).
4. Întreruperea muncii datorată bolii actuale (în spital
alegeţi această rubrică dacă bolnavul nu are nici o
activitate în afara serviciului sau regulat sau nu este în
stare să facă singur ceva).
0. Vorbire şi ideaţie normale.
1. Uşoară inhibiţie în cursul dialogului.
2. Netă inhibiţie în cursul dialogului.
3. Dialog dificil.
0. Absenţa.
1. Bolnavul se "joacă" cu părul, cu mâinile, etc.
18
 2. Bolnavul îşi roade unghiile, se trage de păr, îşi muşcă
buzele.
10.Anxietate psihică 0. Nici o dificultate.
1. Tensiunea subiectului şi iritabilitate.
2. Bolnavul îşi face griji pentru motive minore.
3. Atitudine de frica decelabilă pe fizionomie sau din ex-
presia verbală .
4. Frica este exprimată fără interogatoriu.
11.Anxietate somatică 0. Absenţa.
1. Uşoară.
2. Moderată.
3. Severă.
4. Împiedica orice activitate.
Proiecţii somatice ale anxietăţii:
- tulburări gastro-intestinale (uscăciunea gurii,
meteorism, tulburări digestive, diaree, colici, aerofagie)
- tulburări caridiovasculare (palpitaţii, cefalee)
- tulburări respiratorii (hiperventilaţie, suspine)
- polakiurie (micţiuni frecvente)
- transpiraţii
12.Simptome somatice 0. Absente.
gastro-intestinale 1. Pierderea apetitului, dar bolnavul mănâncă fără
încurajări din partea personalului. Are impresia de
greutate abdominală.
2. Dificultăţi în a mânca fără intervenţia energică a perso-
nalului, cere sau doreşte laxative sau medicaţie pentru
simptome gastro-intestinale.
13.Simptome somatice 0. Absente.
1. Greutate în membrul inferior, spate, cap, dureri dorsale,

19
generale cefalee, dureri musculare, pierderea energiei, astenie.
2. Orice simptom net va fi nota cu 2.
14.Simptome genitale 0. Absente.
1. Uşoare.
2. Severe.
3. Neconfirmate.
4. Simptome referitoare la pierderea libidoului şi
probleme menstruale
15.Hipocondria 0. Absenţa.
1. Preocupare asupra propriei persoane.
2. Preocupare asupra sănătăţii personale.
3. Plângeri, cereri de ajutor, etc.
4. Iluzii hipocondriace.
16.Pierdere în greutate A. Estimare după anamneza (înaintea tratamentului).
0. fără pierdere în greutate.
1. pierdere în greutate probabil asociată cu boala actuală.
2. pierdere în greutate precisă (după opinia bolnavului).
B. La fiecare examen psihiatric săptămânal se măsoară
pier-derile în greutate.
0. pierdere în greutate sub 500 g pe săptămână.
1. pierdere în greutate peste 500 g pe săptămână.
2. pierdere în greutate peste 1 kg pe săptămână.
17.Autocritica 0. Bolnavul recunoaşte că este deprimat şi bolnav.
1. Bolnavul îşi recunoaşte afecţiunea dar o atribuie unei
nu-tritii proaste, climatului, surmenajului, unui virus,
nevoii de repaus, etc.
2. Bolnavul îşi neagă complet afecţiunea.
18.Varitie diurnă 0. Fără.

20
 1. Uşoară.
2. Severă.
Înainte de masă.
După masă.
Dacă simptomele se agreaveaza dimineaţă sau seara se
precizează şi se notează variaţiile de intensitate.
19.Depersonalizare şi 0. Absente.
derealizare 1. Uşoare.
2. Severe.
3. Împiedica orice activitate.
4. Simptome ca sentimentul irealităţii şi idei de nihilism.
20.Simptome paranoide 0. Absente.
1. Suspicionate.
2. Idei delirante de relaţie.
3. Iluzii de relaţie şi persecuţie.
21.Simptome obsesive şi 0. Absente.
impulsive 1. Uşoare.
2. Severe.

Inventarul de depresie Beck ( B.D.I. ):

1. Tristeţe 0- Nu mă simt trist.

1- Mă simt trist.
2- Sunt trist tot timpul şi nu pot scăpa de tristeţe.

21
 3- Sunt atât de trist şi de nefericit încât nu mai pot
suporta.
2. Pesimism 0- Viitorul mă descurajează.
1- Mă simt descurajat când mă gândesc la viitor.
2- Simt că nu am ce aştepta de la viitor.
3- Simt că viitorul e fără speranţă.
3. Sentimentul 0- Nu am sentimentul eşecului sau al ratării.
eşecului 1- Simt că am avut mai multe insuccese decât
majoritatea oamenilor.
2- Dacă mă privesc în oglindă, văd o grămadă de
eşecuri.
3- Mă simt complet ratat ca persoană.

4. Nemulţumire 1- Lucrurile îmi fac aceeaşi plăcere ca înainte.

2- Nu mă mai bucur de lucruri sau întâmplări ca
înainte.
3- Nu mai obţin o satisfacţie reală din nimic.
4- Sunt nemulţumit şi totul mă plictiseşte.
0- Nu mă simt în mod special vinovat de ceva.
1- Mă simt vinovat o bună parte a timpului.
5. Vinovăţie
2- Mă simt vinovat în cea mai mare parte a
timpului.
3- Mă simt tot timpul vinovat.
6. Sentimentul 0- Nu mă simt pedepsit cu ceva.
pedepsei 1- Mă gândesc că s-ar putea să fiu pedepsit.
2- Aştept să fiu pedepsit.
3- Simt că sunt pedepsit.
7. Neplăcere faţă 0- Nu sunt dezamăgit de mine.
1- Mă simt dezamăgit de mine însumi.

22
 de sine 2- Sunt dezgustat de mine.
3- Mă urăsc.
8. Autoacuzarea 0- Nu simt că sunt mai rău decât alţii.
1- Mă critic pentru slăbiciunile şi greşelile mele.
2- Mă blamez tot timpul pentru greşelile mele.
3- Mă dezaprob pentru tot ce se întâmplă rău.
9. Autoagresiune 0- Nu am idei de sinucidere.
1- Am idei de sinucidere dar nu vreau să le pun în
practică.
2- Mi-ar plăcea să mă sinucid.
3- M-aş sinucide dacă aş avea ocazia.
10. Plâns 0- Nu plâng mai mult decât de obicei.
1- Acum plâng mai mult ca înainte.
2- Plâng tot timpul.
3- Obişnuiesc să plâng, dar acum nu mai pot nici
dacă aş vrea.
11. Iritabilitate 0- Nu sunt mai nervos ca înainte.
1- Acum mă enervez mai uşor ca înainte.
2- Acum sunt nervos tot timpul.
3- Lucrurile care mă enervau înainte nu mă mai irita
deloc.
12. Retragere 0- Nu mi-am pierdut interesul faţă de oamenii din
jur.
socială, izolare
1- Oamenii ceilalţi mă interesează mai puţin ca
înainte.
2- Mi-am pierdut interesul faţă de majoritatea
celorlalţi oameni.
3- Mi-am pierdut orice interes faţă de ceilalţi
oameni.

23
13. Nehotărâre 0- Mă decid la fel de uşor ca înainte.
1- Trebuie să fac un efort ca să mă decid.
2- Am dificultăţi mai mari ca înainte când iau o
hotărâre.
3- Nu mai pot lua nici o decizie.
14. Modificări în 0- Cred că nu arăt mai rău că înainte.
imaginea despre 1- Sunt supărat că arăt mai bătrân şi neatractiv.
sine 2- Simt ca modificări permanente ale aspectului
meu mă fac neatractiv.
3- Cred că sunt urât şi neatrăgător.
15. Dificultăţi de 0- Cred că pot lucra tot atât de bine ca înainte.
muncă 1- Trebuie să fac efort suplimentar când încep să
lucrez.
2- Mă străduiesc din greu pentru a face ceva.
3- Nu pot lucra absolut nimic.
 Tulburări de 0- Dorm tot atât de bine ca de obicei.
somn 1- Nu mai dorm atât de bine ca de obicei.
2- Mă trezesc cu 1-2 ore mai devreme decât înainte
şi nu mai pot adormi decât greu.
3- Mă trezesc cu câteva ore mai devreme decât
înainte şi nu mai pot adormi.
17. Fatigabilitate 0- Nu mă simt mai obosit ca de obicei.
1- Acum obosesc mai uşor ca înainte.
2- Obosesc fără să fac aproape nimic.
3- Sunt prea obosit ca să mai pot face ceva.
18. Anorexia 0- Pofta mea de mâncare nu e mai scăzută ca de
obicei.
1- Apetitul meu nu mai e aşa de bun ca înainte.

24
 2- Apetitul meu e mult diminuat acum.
3- Nu am deloc pofta de mâncare.
19. Pierdre în 0- Nu am slăbit în ultimul timp.
greutate 1- Am slăbit peste 2 kg.
2- Am slăbit peste 5 kg.
3- Am slăbit peste 10 kg.
20. Preocupările 0-Nu sunt preocupat sau supărat în legătură cu
sănătatea mea mai mult ca înainte. Sunt necăjit de
faţă de starea
problemele de sănătate ca: dureri, înţepături,
fizică furnicături, tulburări ale stomacului sau constipaţie.
1-Sunt foarte necăjit de starea mea fizică şi mi-e greu
să mă gândesc la altceva.
2-Sunt atât de îngrijorat de starea mea fizică încât nu
mă mai pot gândi la nimic.
21. Absenta 1-Nu am observat modificări recente ale interesului
meu faţă de sex.
libidoului
2-Sexul opus mă interesează mai puţin ca înainte.
3-Sexul opus mă interesează mult mai puţin ca înainte.
4-Mi-am pierdut complet interesul faţă de sexul opus.

Cuantificarea are ca limite: 0-63. Interpretarea se face astfel:

0-9 - Stare normală

10-15 - Depresie uşoară

16-23 - Depresie moderată

24-60 - Depresie severă

25
Evaluarea nivelului depresiei după tratament ( după Shaw et al, citat ):

0-9 - Depresie în remisie

10-15 - Remisie parţială

16-63 - Simptome neinfluenţate de tratament

2.5 Tratament

În tratarea cu succes a tulburării afective bipolare, medicaţia este esenţială. În

prezent sunt disponibile câteva tipuri de medicamente :

●antipsihotice tipice sau atipice;

●stabilizatoare ale dispoziţiei;

●antidepresive, anxiolitice şi hipnotice.

Medicul va recomanda cea mai potrivită medicaţie în funcţie de

simptomele fiecărui pacient. Unele simptome se ameliorează mai bine dacă se
folosesc mai multe tipuri de medicamente. Pentru că tulburarea afectivă bipolară
este o afecţiune cronică, administrarea medicaţiei pe termen lung este cea mai
bună soluţie. E bine de ştiut că medicamentele pentru tratarea acestei tulburări nu
determină dependenţă, dar ca orice medicament de sinteză au efecte adverse.
Printre acestea, se pot enumera:

●creşterea în greutate;

●modificări ale glicemiei;

●greaţă sau vărsături;

● lentoare sau neastâmpă;

26
 ● tremurături sau alte probleme motorii;

●reducerea interesului şi performanţei sexuale;

● insomnii;

●căderea părului;

●uscăciunea gurii ;

●constipaţie.

Organismul are nevoie de timp pentru a se obiţnui cu medicaţie, iar

reacţiile adverse se ameliorează cu trecerea timpului. Uneori este posibil ca ele
să nu apară deloc. Totuşi este bine ca pacientul să discute cu medicul despre
orice fel de reacţii adverse apărute pentru că acesta îl poate ajuta să le controleze
prin ajustarea dozelor sau prin schimbarea medicaţiei. Este important ca
pacientul să ia medicaţia prescrisă zilnic, chiar şi atunci când se simte bine
pentru a avea şanse mari de a ţine boala sub control şi a menţine starea de bine.
Renunţarea la medicaţie poate cauza reapariţia simptomelor sau chiar creşterea
severităţii lor.

Psihoterapia poate fi un instrument important pentru a face faţă bolii şi a

creşte complianţa pacientului la tratament. În funcţie de condiţii concrete şi
specificul fiecărui pacient, se poate face psihoterapie individuală, în grup sau
psihoterapie de familie.

În acelaşi timp, pacientul trebuie să respecte unele principii pentru a-şi

echilibra stilul de viaţă:

● programul de odihnă şi somn;

● consumul limitat de alcool şi alte substanţe;

27
 ● o dietă echilibrată;

● o activitate fizică regulată, un program zilnic regulat;

● păstrarea legăturii cu familia şi prietenii;

● găsirea unor modalităţi de a face faţă stresului: practicarea unor tehnici

de meditaţie şi relaxare, simţul umorului.

Vizita periodică la medicul curant, administrarea zilnică a medicaţiei

prescrise, urmarea unei psihoterapii şi echilibrarea stilului de viaţă fac ca
tulburarea afectivă bipolară să fie ţinută sub control şi pacientul să trăiască o
viaţă normală.

Medicamente antimaniacale

A. LITIUL. Litiul se foloseste in tratamentul pe termen scurt si in tratamentul

profilactic al tulburarii bipolare I . Dozajul initial pentru majoritatea persoanelor
adulte este de 300 mg de trei ori pe zi.

B. VALPROATUL. Valproatul este un medicament de prima linie in tratamentul

tulburarii bipolare , cel putin egal ca eficacitate si siguranta cu litiul.
Conditionarile disponibile includ acidul valproic (Depakene), o mixtura de acid
valproic si valproat de sodiu in proportie de 1:1 (Depakote) si valproatul de
sodiu injectabil (Depacon).

C.CARBAMAZEPINA. Carbamazepina este eficienta in tratamentul maniei

acute si in tratamentul profilactic al tulburarii bipolare I. Ea este un agent de
prima linie, alaturi de litiu si de acidul valproic.

Părerea unanimă a terapeuţilor este că cea mai eficientă abordare

terapeutică a tulburării afective este cea mixtă: psihofarmacologie-psihoterapie.

28
 Sunt folosite mai multe tipuri de psihoterapie dintre care amintim:

 Terapie interpersonală ale cărei scopuri sunt reducerea simptomelor

depresive împreuna cu îmbunătăţirea imaginii de sine şi ajutarea
pacientului să-şi dezvolte strategii eficiente de abordare a relaţiilor
interpersonale. Este o psihoterapie de scurtă durată care nu urmăreşte
restructurarea personalităţii.

 Terapia cognitiv-comportamentala prin care se urmăreşte creşterea

compliantei la tratament pe termen lung.

 Tehnici de învăţare. Această abordare pleacă de la ipoteza că depresia

apare în situaţia unui dezechilibru în cadrul sistemului recompensa-
pedeapsa (recompense minime şi mai multe pedepse). Tehnica îşi propune
să-i ajute pe pacienţi să identifice surse noi de recompense şi să dezvolte
strategii de minimalizare, evitare şi depăşire a pedepselor.

 Abordarea psihodinamica pleacă de la ipoteza că depresia îşi are originea

într-o serie de conflicte asociate cu pierderi şi stres. Identificarea acestor
pierderi şi surse de stres este urmată de găsirea unor noi strategii de
adaptare.

2.6 Rolul si atributiile asistentului medical in procesul de nursing psihiatric

Asistentul, la indicatia medicului, va administra medicamentele potrivite

in doza potrivita pacientului potrivit la modul potrivit si la timpul potrivit.

29
 Efectele adverse ale medicatiei psihotrope aplicate in tulburarea afectiva
bipolara trebuie cunoscute foarte bine de catre asistentul medical, care are
datoria de a le semnala imediat medicului psihiatru.

In cadrul observatiei pacientului, se va da maxima atentie urmatoarelor

aspecte: tendinta privind starea de somn/veghe (stare de somnolenta sau,
dimpotriva, insomnie), daca prezinta vreo alta forma de modificare a starii de
constienta (stupoare etc.), frecventa de activitate a bolnavului, daca intreprinde
activitati care nu concorda cu situatia, modificaile psihopatologice, atitudinea
pacientului fata de medicatie (pozitiva sau negativa), dacă bolnavul coreleaza
forma de terapie cu starea lui de boala actuala, daca apar modificari ale functiilor
organismului (pofta de mancare, defecare, mictiune, starea pielii, temperatura
corpului, puls, respiratie, tensiune arteriala).

Cadrul medical trebuie sa supravegheze foarte atent functiile vitale si sa

semnaleze chiar si cele mai fine modificari ale respiratiei, pulsului sau tensiunii
arteriale, care pot anunta iminenta instalarii unui colaps, edem pulmonar acut,
hemoragie cerebrala, precum si functiile vegetative.

Grija cadrului medical se orienteaza spre persoana bolnava, iar atentia sa

se va centra nu atat asupra bolii, cat asupra pacientului insusi, privit ca o
persoana in totalitate. Pacientul este abordat ca subiect, ca participant active la
procesul de tratament si vindecare. Relatia pacient-cadru medical trebuie sa fie
de asa natura incat ambii sa dea dovada de responsabilitate si maturitate.
Atitudinea asitentului medical va fi cea de seaman, de persoana apropiata.
Tehnica si indemanarea trebuie sa se situeze in perimetrul acestor cerinte
fundamentale.

30
 Bolnavul va fi ingrijit in mod sistematic, tintit, conform planului de
nursing.

31
 CAPITOLUL III
ÎNGTIJIREA BOLNAVULUI CU PSIHOZĂ MANIACO-
DEPRESIVĂ

Spitalul : JUDEŢEAN DE URGENŢĂ

Secţia : PSIHIATRIE
DOSAR DE ÎNGRIJIRE I

32
 CULEGEREA DATELOR
DATE DE IDENTITATE
Nume: S. Prenume: I sex: M. vârsta: 70
Data internării: anu l 2012 luna02 ziua 05 ora 9.05
Data externării: an 2012; luna 02 ; ziua 19 ;ora 12.00
Domiciliu:Târgoviste Judeţul: Dâmboviţa

Starea de constienta.
Comportament :
Mod de internare: Familie
Particularitati

ASPECTE SOCIOLOGICE
Mod de viata: Singur DA De familie Altul .
Mediul: urban
Ocupatie: pensionar, fost .
Probleme sociale : nu sunt

SURSA DE INFORMAŢII:
- Pacientul: Da
- Aparţinătorii: Da
- Alte personae semnificative: -

- Membriiechipei de îngrijire : -
- Documente medicale -
Motivele internării: nelinişte psiho-motorie, adinamie, plâns facil, apatie,

33
 incoerenţă, idei delirante de persecutie, de culpabilitate, idei de inutilitate fără
a finaliza acţiunile iniţiate, alternând cu perioade de euforie exagerată.
Metode de culegere a datelor -Interviul: DA
Istoricul bolii:
- Antecedente:
♦Heredocolaterale:tatăl decedat, cu psihoză maniaco-depresivă, mama
deedată.
♦Fiziologice personale: fără importanţă
♦Patologice personale: traumatism cranio-cerebral, cu pierderea cunostinţei în
1983; HTA de 8 ani.
Factori de risc legaţi de modul de viaţă: nu fumează şi nu consumă alcool,
cafea, tutun.

DIAGNOSTICE MEDICALE
Diagnosticul medical la internare:Tulburare maniaco-depresivă, episod
depresiv. HTA.
Diagnosticul medical la externare: Tulburare maniaco-depresivă, episod
depresiv. HTA.

EXAMENUL CLINIC PE APARATE

Starea generală :bună

Facies : normal colorat.
Tesut celular subcutanat : normal reprezentat.

34
Sistem ganglionar : nepalpabil
Sistem osteoarticular : integru, cu articulaţii libere, nedureroase la mobilizare,
fără dureri la nivelul sistemului osteoarticular; prezintă mişcări involuntare.
Aparat respirator : torace normal comformat. Murmur vezicular prezent.
Frecvenţa respiratorie 20 R/ min.
Aparat cardio vascular :şoc apexia în spaţiul V intercostal stâng pe linia medio
claviculară, median, bătăi cardiace ritmice, bine bătute, TA=150/80mmHg, AV
68/ min.
Aparat digestiv :abdomen supu, nedureros la palpare, tranzit intestinal prezent
Aparat uro-genital : loji renale libere, micţiune fiziologică
S.N.C. : atenţie – uşoară lentoare a demersului de concentrare a atenţiei.
Afectivitate – aplatizare afectivă.

EVALUATE INIŢIALĂ
Elementefizice RH – pozitiv, Grupa sanguinǎ – 0(I)
Date Antropometrice Greutate 84 Kg –Înǎlţime – 1,70m
TA – 150/80 mmHg
P – 68 /min
R – 20 R/min
Nevoiafundamentală Manifestarea de Sursa de dificultate
dependenţă
Nevoi fiziologice
1. A respira, a avea o Dependent Hipertensiv de 8 ani,
bună circulaţie dispenic.
2. A se alimenta independent
3. A elimina independent Micțiuni fiziologice.
4. A se mişca, a avea o independent Sistem osteo-articular

35
 bună postură integru, funcțional.
5. De a dormi şi a se Dependent Momente de euforie
odihni exagerată
6. A se îmbrăca, dezbrăca independent Articulații libere
funcțional.
7. A menţine temperatura independent Afebril.
în limite fiziologice
8. A fi curat dependent Apatie
9. A evita pericolele dependent Lipsă de atenţie
10.A comunica cu semenii dependent Idei delirante de
persecuţie
11.A învăţasă-şi păstreze dependent Indiferenă faţă de
sănătatea propria persoană.
Nevoi spirituale
12.De a păstra religia şi dependent apatie
valori personale
Nevoi sociale
13.De a fi util dependent Idei de inutilitate
Nevoi psihologice
14.De a se recreea dependent Idei de inutilitate

DIAGNOSTICE DE NURSING LA INTERNARE

1.diminuarea interesului faţă de propria persoană ;
2.alterarea comunicării ( agitaţie psihomotorie) ;
3.alterarea somnului.

OBIECTIVELE ÎNGRIJIRILOR

Pe termen scurt:
1. bolnavul să se acomodeze cu personalul şi locaţia;
2. bolnavul să coopereze cu personalul;

36
 3. să prezinte un somn odihnitor;
4. redobândirea interesului pentru desfăşurarea activităţilor de rutină.
Pe termen lung:
1. pacientul să-şi recapete stima de sine, să aibă încredere în forţele proprii, să
poată desfăşura activităţi de rutină fără ajutorul familiei.

EPICRIZA
Bolnav în vârstă de 70 ani este adus de familie cu nelinişte psiho-motorie,
adinamie, plâns facil, apatie, incoerenţă, idei delirante de persecuţie, de
culpabilitate, idei de inutilitate fără a finaliza acţiunile iniţiate, alternând cu
perioade de euforie exagerată. La examinarea CT craniu nativ se constată
prezenţa de leziuni porencefalice, hidrocefalie, dilataţie subarahnoidian temporal
stang - posibil un chist arahnoidian congenital.
Se instituie tratament cu Quetiapina 300 mg, Deparkine 500 mg, Imovane
7.5 mg , Rivotril 0.5 mg, Solian 400 mg.
Examenul neurologic nu decelează semne de focar. EEG-ul unde ascutie
în ariile temporo-parietale bilateral.
Se externează cu recomandările:
1. tratament medicamentos conform Rp primit;
2. necesita insotior permanent;
3. revine la control peste o lună.

37
 PLAN DE ÎNGRIJIRE – PACIENT S. I. 70 ani

Data Problema Obiectivele de intervenţii Evaluarea

pacientului îngrijire Autonome Delegate acţunilor

05.02.2012 nelinişte psiho- - bolnavul să se -măsor funcţiile Administrez -pacientul este

motorie, adinamie, acomodeze cu vitale ( TA , R, tratamentul liniştit;
plâns facil, apatie, personalul şi locaţia; AV, T0 ) ; prescris: cu - nu s-a integrat
incoerenţă, idei -bolnavul să -asigur Quetiapina 300 în totalitate cu
delirante de coopereze cu microclimat mg, Deparkine noua locaţie;
persecutie, de personalul; corespunzător 500 mg, -cooperează cu
culpabilitate, idei -să prezinte un somn ( cameră linistită, Imovane 7.5 mg personalul
de inutilitate; odihnitor; fărăexcitanţi); , Rivotril 0.5 medical.
06.02.2012 momente de -redobândirea -ascult cu atenţie şi mg, Solian 400
euforie. interesului pentru încurajez pacientul mg, tertensif 1,5
desfăşurarea să-şi exprime SR
activităţilor de sentimentele;
rutină. -supraveghez
pacientul pentru a

38
 observa apariţia
unor modificări de
comportament;
-schimb lenjeria de
pat şi de corp ori
de câte ori este
nevoie;
-stimulez pacientul
să se spele;
-însoşesc pacientul
la examenele de
specialitate (
psihologic şi
neurologic).
07.02.2012 simptomatologia de - bolnavul să se -ascult cu atenţie şi Administrez -pacientul se
la internare uşor acomodeze cu încurajez pacientul tratamentul spală singur;
ameliorată personalul şi locaţia; să-şi exprime prescris: cu -este interesat de
-bolnavul să sentimentele; Quetiapina 300 acţiunile comune

39
 coopereze cu -supraveghez mg, Deparkine efectuate cu
personalul; pacientul pentru a 500 mg, ceilalţi pacienţi;
-să prezinte un somn observa apariţia Imovane 7.5 mg -somnul nu mai
odihnitor; unor modificări de , Rivotril 0.5 este agitat, se
-redobândirea comportament; mg, Solian 400 odihneşte mai
interesului pentru -schimb lenjeria de mg, tertensif bine noaptea,
desfăşurarea pat şi de corp ori SR. comparativ cu
activităţilor de de câte ori este momentul
rutină. nevoie; internării.
-participarea
pacientului la
diferite activităţi
15.02.1012 de grup;
-însoţesc pacientul
la şedinţe de
psihoterapie.

40
16.02.2012 -simptome Pacientul să-ţi -ascult cu atenţie şi Administrez -bolnav
ameliorate recapete încrederea încurajez pacientul tratamentul cooperant,
în forţele proprii, să-şi exprime prescris: cu orientat temporo-
sentimentele; Quetiapina 300 spaţial;
-supraveghez mg, Deparkine -somn odihnitor;
pacientul pentru a 500 mg, - participă
observa apariţia Imovane 7.5 mg interesat la
unor modificări de , Rivotril 0.5 activităţile
comportament; mg, Solian 400 grupului;
-schimb lenjeria de mg, tertensif -si-a recăpătat
pat şi de corp ori SR. parţial încrederea
de câte ori este în propria
nevoie; persoană.
-participarea
18.02.2012 pacientului la
diferite activităţi
de grup;
-însoţesc pacientul

41
 la şedinţe de
psihoterapie.

19.02.2012 Pacientul se externează.

42
 EVALUARE LA EXTERNARE

Nevoia fundamentală Manifestarea de Sursa de dificultate

dependenţă
Nevoi fiziologice
1. A respira, a avea o Dependent Necesită tratament
bună circulaţie antihipertensiv.
2. A se alimenta independent Alimentație echilibrată
3. A elimina independent Micțiuni fiziologice
4. A se mişca, a avea o independent Sistem osteo-articular
bună postură integru, funcțional
5. De a dormi şi a se Dependent Tratament
odihni medicamentos cf Rp.
6. A se îmbrăca, dezbrăca independent Articulații mobile,
funcționale
7. A menţine temperatura independent Afebril
în limite fiziologice
8. A fi curat independent Tegumente curate,
integre
9. A evita pericolele dependent Tratament
medicamentos cf Rp.
10.A comunica cu semenii dependent Tratament
medicamentos cf Rp.
11.A învăţasă-şi păstreze dependent Tratament
sănătatea medicamentos cf Rp.
Nevoi spirituale
12.De a păstra religia şi dependent Tratament
valori personale medicamentos cf Rp.
Nevoi sociale
13.De a fi util dependent Tratament
medicamentos cf Rp.
Nevoi psihologice
14.De a se recreea dependent Tratament
medicamentos cf Rp.

43
 EXAMENE DE LABORATOR

DATA EXAMENE DE VALORI VALORI

LABORATOR ŞI GĂSITE NORMALE
PARACLINICE
5.02.2012 Hemoleucogramă

Leucocite= 8000 4 - 11/*103/μL

Hgb = 14,8 gr/dL 12-14g/dL

Htc = 42,5% 40-75%

Trombocite 268.000 150.000-300.000

VSH= 15mm/h 1-3 mm/h

Glicemie= 85mg/dL 75/115mg/dL

Creatinina 0,98mg/dL 0,8-1,02mg/dL

Fosfataza alcalină 95 U/L < 129U/L

TGP 60U/L 7/56 U/L

Examen sumar urină Limite normale

CT craniu nativ se constată prezenţa de leziuni

porencefalice, hidrocefalie, dilataţie
subarahnoidian temporal stang - posibil
un chist arahnoidian congenital.

44
MEDICAŢIA

DATA MEDICAŢIA DOZA DOZA CALEA

UNICĂ TOTALĂ DE
ADMINIS-
TRARE
05.02.2013 Quetiapina 300 mg tb. 1/2+0+2 2+1/2 Per os
Deparkine 500mg tb. 1+0+2 3 Per os
Rivotril 0,5 mg tb. 1/4+0+1/2 3/4 Per os
Imovane 7,5 mg tb. 0+0+1 1 Per os
Solian 400 mg tb. 0+1+0 1 Per os
18.02.2012 Tertensif SR 1,5 mg 1 1 Per os

45
Spitalul : JUDEŢEAN DE URGENŢĂ
Secţia : PSIHIATRIE
DOSAR DE ÎNGRIJIRE II
CULEGEREA DATELOR
DATE DE IDENTITATE
Nume: M.
Prenume: M. vârsta: 50 sex: M
Data internării: anul 2013 luna 05 ziua02 ora 9.05
Data externării: an 2013; luna 05 ; ziua 19 ;ora 12.00
Domiciliu: Titu Judeţl: Dâmboviţa

Starea de constienta.
Comportament :
Mod de internare: Familie
Particularitati

ASPECTE SOCIOLOGICE
Mod de viata: DA De familie Altul .
Mediul: urban
Ocupatie: fără ocupaţie.
Probleme sociale : nu sunt

SURSA DE INFORMAŢII:
- Pacientul: Da
- Aparţinătorii: Da

46
 - Alte personae semnificative: -

- Membriiechipei de îngrijire : -
- Documente medicale -
Motivele internării: hiperactivitate, crize coleroase, agresivitate faţă de
interlocutor, logoree, fugă de idei, hiperamnezie, insomnii, râs discordant.
Metode de culegere a datelor -Interviul: DA
Istoricul bolii:
- Antecedente:
♦Heredocolaterale: tatăl decedat, mama cu schizofrenie.
♦Fiziologice personale: fără importanţă
♦Patologice personale: neagă.
Factori de risc legaţi de modul de viaţă: nu fumează şi nu consumă alcool,
cafea, tutun.

DIAGNOSTICE MEDICALE
Diagnosticul medical la internare:Tulburare maniaco-depresivă, episod
maniacal.
Diagnosticul medical la externare: Tulburare maniaco-depresivă, episod
maniacal.

EXAMENUL CLINIC PE APARATE

Starea generală :bună

Facies : normal colorat.
Tesut celular subcutanat : normal reprezentat.

47
Sistem ganglionar : nepalpabil
Sistem osteoarticular : integru, cu articulaţii libere, nedureroase la mobilizare,
fără dureri la nivelul sistemului osteoarticular; prezintă mişcări involuntare.
Aparat respirator : torace normal comformat. Murmur vezicular prezent.
Frecvenţa respiratorie 15 R/ min.
Aparat cardio vascular :şoc apexia în spaţiul V intercostal stâng pe linia medio
claviculară, median, bătăi cardiace ritmice, bine bătute, TA=130/80mmHg, AV
68/ min.
Aparat digestiv :abdomen supu, nedureros la palpare, tranzit intestinal prezent
Aparat uro-genital : loji renale libere, micţiuni fiziologice.
S.N.C. : fără tulburări calitative de percepţie; hipermnezie selectivă; orientat
temporo-spaţial; contact psiho-vizual inconstant.

EVALUARE INIŢIALĂ
Elementefizice RH – pozitiv, Grupa sanguinǎ – 0(I)
Date Antropometrice Greutate 54 Kg –Înǎlţime – 1,65m
TA – 130/80 mmHg
P – 68 /min
R – 15 R/min
Nevoiafundamentală Manifestarea de Sursa de dificultate
dependenţă
Nevoi fiziologice
15.A respira, a avea o Dependent dispnee
bună circulaţie
16.A se alimenta dependent Refuză să consume
anumite alimente( ,, sunt
otrăvite,,).

48
 17.A elimina independent
18.A se mişca, a avea o independent Sistem osteo-articular
bună postură integru, funcțional
19.De a dormi şi a se Dependent Momente de euforie
odihni exagerată
20.A se îmbrăca, dezbrăca independent Articulații mobile,
funcționale
21.A menţine temperatura independent Afebril
în limite fiziologice
22.A fi curat dependent Exagerează cu igiena
personală
23.A evita pericolele dependent Lipsă de atenţie
24.A comunica cu semenii dependent Idei delirante de
persecuţie
25.A învăţasă-şi păstreze dependent Exagerează cu igiena
sănătatea personală
Nevoi spirituale
26.De a păstra religia şi dependent Stare de agitaţie psiho-
valori personale motorie
Nevoi sociale
27.De a fi util dependent Stare de agitaţie psiho-
motorie
Nevoi psihologice
28.De a se recreea dependent Stare de agitaţie psiho-
motorie

DIAGNOSTICE DE NURSING LA INTERNARE

-hiperactivitate;
- crize coleroase;
- agresivitate faţă de interlocutor;
- logoree;
-fugă de idei;
- insomnii;

49
- râs discordant.

OBIECTIVELE ÎNGRIJIRILOR

Pe termen scurt:
1. bolnavul să se acomodeze cu personalul şi locaţia;
2. bolnavul să coopereze cu personalul;
3. să prezinte un somn odihnitor;
4. să aibă un comportament echilibrat.
Pe termen lung:
1. pacientul să-şi recapete stima de sine,
2. să aibă încredere în forţele proprii,
3. să poată desfăşura activităţi de rutină fără ajutorul familiei.

EPICRIZA
Bolnav în vârstă de 50 ani este adus de familie cu hiperactivitate, crize
coleroase, agresivitate faţă de interlocutor, logoree, fugă de idei, hiperamnezie,
insomnii, râs discordant. Pe baza examenului psihologic şi neurologic se constată
prezenţa unei tulburări afective severe care determină deteriorarea funcţionării în
activităţile sociale uzuale, schimbare rapidă de dispoziţie, expansivitate
caracteristică.
Se instituie tratament cu Quetiapina 300 mg, Deparkine 500 mg, Imovane
7.5 mg , Rivotril 0.5 mg, Solian 400 mg.

50
 Examenul neurologic nu decelează semne de focar. EEG-ul unde ascutie în
ariile temporo-parietale bilateral.
Se externează cu recomandările:
1. tratament medicamentos conform Rp primit;
2. necesita insotior permanent;
3. revine la control peste o lună.

51
 PLAN DE ÎNGRIJIRE – PACIENT M.M. 70 ani

Data Problema Obiectivele de intervenţii Evaluarea

pacientului îngrijire Autonome Delegate acţunilor

02.05.2013 -hiperactivitate, - bolnavul să se -măsor funcţiile vitale Administrez -pacientul este

crize coleroase, acomodeze cu ( TA , R, AV, T0 ) ; tratamentul mai liniştit;
agresivitate faţă de personalul şi -asigur microclimat prescris: cu - nu s-a integrat
interlocutor, locaţia; corespunzător Quetiapina în totalitate cu
logoree, fugă de -bolnavul să ( cameră linistită, 300 mg, noua locaţie;
idei, hiperamnezie, coopereze cu fărăexcitanţi); Deparkine -cooperează cu
insomnii, râs personalul; -ascult cu atenţie şi 500 mg, personalul
discordant. -să prezinte un încurajez pacientul să-şi Imovane 7.5 medical.
06.05.2013 somn odihnitor; exprime sentimentele; mg , Rivotril
-redobândirea -supraveghez pacientul 0.5 mg,
interesului pentru pentru a observa apariţia Solian 400
desfăşurarea unor modificări de mg.
activităţilor de comportament;
rutină; -schimb lenjeria de pat

52
 -pacientul să aibă şi de corp ori de câte ori
un comportament este nevoie;
echilibrat -stimulez pacientul să se
spele;
-însoţesc pacientul la
examenele de
specialitate ( psihologic
şi neurologic).
07.05.2013 simptomatologia de - bolnavul să se -ascult cu atenţie şi Administrez -pacientul se
la internare uşor acomodeze cu încurajez pacientul să-şi tratamentul spală singur;
ameliorată personalul şi exprime sentimentele; prescris: cu -este interesat de
locaţia; -supraveghez pacientul Quetiapina acţiunile comune
-bolnavul să pentru a observa apariţia 300 mg, efectuate cu
coopereze cu unor modificări de Deparkine ceilalţi pacienţi;
personalul; comportament; 500 mg, -somnul nu mai
-să prezinte un -schimb lenjeria de pat Imovane 7.5 este agitat, se
somn odihnitor; şi de corp ori de câte ori mg , Rivotril odihneşte mai
-redobândirea este nevoie; 0.5 mg, bine noaptea,

53
15.05.1013 interesului pentru -participarea pacientului Solian 400 comparativ cu
desfăşurarea la diferite activităţi de mg. momentul
activităţilor de grup; internării.
rutină. -însoţesc pacientul la
şedinţe de psihoterapie.

16.05.2013 -simptome Pacientul să-ţi -ascult cu atenţie şi Administrez -bolnav

ameliorate recapete încurajez pacientul să-şi tratamentul cooperant,
încrederea în exprime sentimentele; prescris: cu orientat temporo-
forţele proprii, -supraveghez pacientul Quetiapina spaţial;
pentru a observa apariţia 300 mg, -somn odihnitor;
unor modificări de Deparkine - participă
comportament; 500 mg, interesat la
-schimb lenjeria de pat Imovane 7.5 activităţile
şi de corp ori de câte ori mg , Rivotril grupului;
18.05.2013 este nevoie; 0.5 mg, -si-a recăpătat
-participarea pacientului Solian 400 parţial încrederea
la diferite activităţi de mg. în propria

54
 grup; persoană.
-însoţesc pacientul la
şedinţe de psihoterapie.
19.05.2013 Pacientul se externează.

55
 EVALUARE LA EXTERNARE

Nevoia fundamentală Manifestarea de Sursa de dificultate

dependenţă
Nevoi fiziologice
1. A respira, a avea o independent Respiră spontan.
bună circulaţie
2. A se alimenta independent Alimentație echilibrată
3. A elimina independent Micțiuni fiziologice
4. A se mişca, a avea o independent Sistem osteo-articular
bună postură integru, funcțional
5. De a dormi şi a se Dependent Tratament
odihni medicamentos cf Rp.
6. A se îmbrăca, dezbrăca independent Articulații mobile,
funcționale
7. A menţine temperatura independent Afebril.
în limite fiziologice
8. A fi curat independent Tegumente curate,
integre
9. A evita pericolele dependent Tratament
medicamentos cf Rp.
10.A comunica cu semenii dependent Tratament
medicamentos cf Rp.
11.A învăţasă-şi păstreze dependent Tratament
sănătatea medicamentos cf Rp.
Nevoi spirituale
12.De a păstra religia şi dependent Tratament
valori personale medicamentos cf Rp.
Nevoi sociale
13.De a fi util dependent Tratament
medicamentos cf Rp.
Nevoi psihologice
14.De a se recreea dependent Tratament
medicamentos cf Rp.

56
 EXAMENE DE LABORATOR

DATA EXAMENE DE VALORI VALORI

LABORATOR ŞI GĂSITE NORMALE
PARACLINICE
5.02.2012 Hemoleucogramă

Leucocite= 9500 4 - 11/*103/μL

Hgb = 12,8 gr/dL 12-14g/dL

Htc = 42,5% 40-75%

Trombocite 230.000 150.000-300.000

VSH= 21mm/h 1-3 mm/h

Glicemie= 91mg/dL 75/115mg/dL

Creatinina 0,98mg/dL 0,8-1,02mg/dL

Fosfataza alcalină 95 U/L < 129U/L

TGP 60U/L 7/56 U/L

Examen sumar urină Limite normale

CT craniu nativ se constată prezenţa de leziuni

porencefalice, hidrocefalie, dilataţie
subarahnoidian temporal stang - posibil
un chist arahnoidian congenital.

57
 MEDICAŢIA

DATA MEDICAŢIA DOZA DOZA CALEA

UNICĂ TOTALĂ DE
ADMINIS-
TRARE
05.02.2013 Quetiapina 300 mg tb. 1/2+0+2 2+1/2 Per os
Deparkine 500mg tb. 1+0+2 3 Per os
Rivotril 0,5 mg tb. 1/4+0+1/2 3/4 Per os
Imovane 7,5 mg tb. 0+0+1 1 Per os
18.02.2012 Solian 400 mg tb. 0+1+0 1 Per os

58
ANEXE

59
 ANEXA 1
Administrarea medicamentelor pe cale orală

Definiţie Calea orală este calea naturală de administrare a

medicamentelor, acestea putându-se resorbi la nivelul mucoasei
bucale şi a intestinului subţire sau gros.

Scop Efect locale :

- Favorizează cicatrizarea leziunilor mucoasei digestive;
- Protejează mucoasa gastro-intestinală
- Înlocuieşte fermenţii digestivi, secreţia gastrică în cazul
lipsei acestora.
- Dezinfectează tubul digestiv
Efect general:
- Medicamentele absorbite la nivelul mucoasei digestive
pătrund în sânge şi apoi acţionează asupra unor organe,
sisteme şi aparate.

Contraindicaţii - Medicamentul este inactivat de secreţiile digestive

- Medicamentul prezintă proprietăţi iritative asupra
mucoasei gastrice
- Pacientul refuză medicamentul
- Se impune o acţiune promptă a medicamentelor
- Medicamentul nu se resoarbe pe cale digestivă

60
 Forme de 1. Lichide:
prezentare a. Sirop
b. Soluţii
c. Uleiuri
d. Mixturi
e. Tincturi
f. Infuzii
2. Solide:
a. Drajeuri
b. Comprimate(tablete)
c. Capsule
d. Pulberi
e. Granule
f. Mucilagii
-
Pregătirea Pacientul este informat asupra efectelor urmărite prin
administrării administrarea medicamentului respectiv şi a eventualelor efecte
medicamentelor secundare. Medicamentele pe cale orală i se dau pacientului în
poziţie şezând dacă starea lui permite.
Materialele necesare sunt:
- Lingură
- Pipetă
- Sticlă picurătoare (undină)
- Pahar gradat

61
 - Ceai, apă sau lapte

Administrarea Lichidele. Se măsoară doza unică cu paharul, în cazul

medicamentelor siropurilor, uleiurilor, apelor minerale şi emulsiilor.
Mixturile, soluţiile şi emulsiile se pot măsura şi cu linguriţa.
Tincturile, extractele se dozează cu pipeta sau sticla
picurătoare. Medicamentele lichide se pot dilua cu ceai, apă sau
se administrează ca atare, apoi pacientul bea ceaiul sau apa.

Medicamentele solide, în special tabletele şi drajeurile, se

aşează pe limba pacientului şi se înghit ca atare.
Tabletele care se resorb (topesc) la nivelul mucoasei
sublinguale se aşează sub limbă.
Pulberile divizate în caşete sau capsule cerate (tetraciclina): se
înmoaie întâi caşeta în apă şi se aşează pe limbă pentru a putea
fi înghiţită. Granulele se măsoară cu linguriţa.
Unele pulberi se dizolvă în apă, ceai şi apoi se administrează
sub formă de soluţii (ex. smecta).
Înaintea administrării se verifică medicamentele.
Ceaiurile medicinale se prepară înainte de administrare, pentru
a nu se degrada substanţele active.
Mixturile se agită înainte de a le administra.
Gustul neplăcut al medicamentului se poate disimula prin
diluare cu apă, ceaiuri sau sirop.

62
Reorganizarea Se dezinfectează şi se spala instrumentele folosite.

De evitat - Manipularea comprimatelor direct cu mâna, după

scoatrea din ambalaj;
- Amestecarea unor medicamente sub formă de prafuri sau
sub altă formă cu cărbune medicinal, care absoarbe
medicamentele , reducând acţiunea lor;
- Administrarea tabletelor ca atare la copii mai mici de doi
ani;
- Atingerea dinţilor de către soluţii acide şi
feruginoasepentru că ataca smaltul dentar ( ele vor vor fi
administrate prin aspiraţie cu ajutorul unui tub de sticlă,
pacientul îşi va spăla dinţii după fiecare administrare;
- Folosirea aceloraşi pahare, linguriţe la mai mulţi pacienţi.

63
 ANEXA 2
TEHNICA MĂSURĂRII TENSIUNII ARTERIALE
Definiţie: tensiunea arterială reprezintă presiunea exercitată de sangele
circulant asupra pereţilor arteriali.

Scop Evaluarea funcţiei cardio-vasculare ne dă informaţii asupra

forţei de contracţie asupra inimii şi rezistenţa determinată de
elasticitatea şi calibrul vaselor.

Elemente de - Tensiunea arterială sistolică (cea maximă)

evaluat - Tensiunea arterială diastolică ( cea minimă).

Materiale - Aparat pt măsurarea tensiunii arteriale: cel cu mercur, cel cu

necesare manometru, oscilometru PACHON
- Stetoscop biaurecular
- Tampon de vată
- Alcool
- Creion sau pix cu mină roşie.
-
Metodă de - Palpatorie
determinare - auscultatorie.

Intervenţiile - Pregatirea psihică a pacientului.

asistentei - Asigurarea repaosului psihic şi fizic timp de 15 minute

64
 medicale - Spălarea pe mâini
pentru - Se aplică manşeta pneumatică pe braţul pacientului. Braţul
metoda trebuie să fie fixat şi întins (în extensie).
auscultatorie - Se fixează membrana stetoscopului pe artera humerală, sub
marginea inferioară a manşetei.
- Se introduc olivele stetoscopului în urechi.
- Se pompează aer în manşeta pneumatică, cu ajutorul perei
de cauciuc până la dispariţia zgomotelor pulsative.
- Se decomprimă progresiv aerul din manşetă prin
deschiderea supapei până când se percepe primul zgomot
arterial, aceasta reprezentând valoarea tensiunii arteriale
maxime.
- Se reţine valoarea indicată de coloana de mercur sau a
manometrului pentru a fi consemnată.
- Se continuă decomprimarea, zgomotele arteriale devenind
tot mai puternice.
- Se reţine valoarea indicată de coloana de mercur sau de acul
manometrului. În momentul în care zgomotele dispar,
această valoare reprezentând tensiunea arterială minimă.
- Se notează pe foaia de temperatură valorile obţinute cu o
linie orizontală de culoare roşie. Considerăm pentru fiecare
linie a foii de temperatură o unitate a coloanei de mercur. Se
unesc liniile orizontale cu liniile verticale şi se haşurează
spaţiul rezultat. În alte documente medicale se înregistrează
cifric.

65
 - Se dezinfectează olivele stetoscopului şi membrana de
alcool.
-
Intervenţiile - Determinarea se face prin palparea arterei radiale.
asistentei - Nu se foloseşte stetoscopul
medicale - Etapele sunt identice, urmărim pulsul.
pentru - Dezavantajul: obţinerea unei valori mai mici decât realitatea,
metoda palparea pulsului periferic fiind posibilă numai după
palpatorie reducerea accentuată a compresiunii exterioare
De reţinut! - Manşeta va fi bine fixată pe braţul pacientului
-Manometrul va fi plasat la nivelul arterei la care se face
determinarea.
-Măsurarea va fi precedată de liniştirea pacientului.
-În caz de suspiciune se repetă măsurarea fără a scoate manşeta
de pe braţul pacientului.
-Se pot face măsurători comparative la ambele braţe.

66
 BIBLIOGRAFIE

Borundel, C, Manual de medicină internă pentru cadre medii, Editura Medicală,

Bucureşti, 1996.

Gherasim, Medicină internă, Editura Medicală, Bucureşti 2011.

Mozes, C, Tehnica Îngrijirii Bolnavilor, Editura Medicală, Bucureşti, 2002

Titircă, L, Ghid de nursing, Editura Medicală, Bucureşti, 2002.

Titircă, L., Tehnici de evaluare şi îngrijiri acordate de asistenţii medicali,

Editura Viaţa Medicală Românească, Bucureşti, 2002

Titircă, L., Ghid de nursing cu tehnici de evaluare şi îngrijiri corespunzătoarte

nevoilor fundamnetale, EdituraViaţa Medicală Românească, Bucureşti, 2006

67