MINISTERUL EDUCATIEI NATIONALE SI CERCETARII STIINTIFICE

SCOALA POSTLICEALA SANITARA THOMA IONESCU

PLOIESTI

PROIECT
Ingrijirea pacientilor cu schizofrenie

COORDONATOR:

ABSOLVENT:

prof,DUMITRESCU ANDREEA

IACOB STEFAN

gr did.definitivat

Asistent medical generalist

2016

PLANUL LUCRARII
ARGUMENT
CAPITOLUL I-INGRIJIREA PACIENTILOR CU SCHIZOFRENIE
1.1.
1.2.
1.3.

NOTIUNI DE ANATOMIE SI FIZIOLOGIE A SISTEMULUI NERVOS.

SCHIZOFRENIA,DEFINITIE,ETIOLOGIE,CLASIFICARE
EVALUAREA UNOR SEMNE,SIMPTOME,PROBLEME DE DEPENDENTA ALE
PACIENTILOR CU SCHIZOFRENIE
1.4.
PARTICIPAREA ASISTENTEI MEDICALE LA ACTE DE INVESTIGATIE IN
SCHIZOFRENIE
1.5.
PARTICIPAREA ASISTENTEI MEDICALE LA INTERVENTII AUTONOME SI
DELEGATE DE APLICARE A TRATAMENTULUI IN SCHIZOFRENIE
1.6.
SCHIZOFRENIA.EVOLUTIE.COMPLICATII.PROGNOSTIC
1.7.
EDUCATIE PENTRU SANATATE
1.8.
NORME DE SECURITATE A MUNCII IN DOMENIUL SANITAR

CAPITOLUL II
APLICATIE PRACTICA:

STUDIU DE CAZ
PLANURI DE INGRIJIRE ALE PACIENTILOR CU SCHIZOFRENIE

CAZUL A
CAZUL B
CAZUL C

CAPITOLUL III
CONCLUZII,PROPUNERI

ANEXE
BIBLIOGRAFIE

ARGUMENT

Cercetari recente arata ca faptul de a fi crescut intr-un mediu urban

si traumatismele craniocerebrale in copilarie ar putea sa creasca riscul
pentru dezvoltarea schizofreniei.
Nici unul dintre rezultatele cercetarilor biologice nu atenueaza
impactul unui fapt ireductibil schizofrenia este o boala care survine la o
persoana cu o configuratie psiho-logica unica.
Chiar daca factorii genetici ar reprezenta 100 % din etiologia
schizofreniei,clinicienii tot s-ar confrunta cu un individ complex din punct de
vedere dinamic,care reactioneaza la o boala perturbanta.
Pornind de la ideile de mai sus am ales sastudiez aceasta boala ce
afecteaza din ce in ce mai multe persoane,indeosebi tineri.Din cercetari reies
multiple cauze ale aparitiei acestei afectiuni si anume:

INGRIJIREA PACIENTILOR CU SCHIZOFRENIE

1.1 NOTIUNI DE ANATOMIE SI FIZIOLOGIE A SISTEMULUI NERVOS

1.1.1 ANATOMIA SISTEMULUI NERVOS CENTRAL

Sistemul nervos poate fi comparat cu o retea complexa de nervi si cellule ce transporta

informatii de la nivelul creierului la nivelul maduvei spinarii dar si de la nivelul diverselor parti
ale corpului catre creier.
Acesta estte alcatuit atat din sistemul nervos central ce cuprinde encefalul si maduva
spinarii ,cat si din sistemul nervos periferic ce cuprinde fibre nervoase somatice eferente(motorii)
si aferente (sensitive si senzoriale),dar si fibre nervoase vegetative eferente sau
aferente(simpatico sau parasimpatice)
Sistemul nervos central este impartit in doua componente majore reprezentate de encefal si
maduva spinarii.
Encefalul este localizat in interiorul cutiei craniene si este alcatuit din patru componente
principale reprezentate de:

Trunchiul cerebral
Cerebelul
Emisferele cerebrale
Diencefalul

In structura encefalului intra neuronii dar si celulele de sustinere ce alcatuiesc glia.

La nivelul encefalului se pot identifica doua tipuri de substante:substanta cenusie ce
receptioneaza si retine informatii si substanta alba ce transporta impulsurile nervoase catre si de
la nivelul substantei cenusii.
Emisferele cerebrale sunt in numar de doua,fiecare emisfera controland activitatile de la
nivelul partii controlaterale a corpului.Ele sunt impartite in sasi lobi si anume:lobul frontal,lobul
parietal,lobul temporal,lobul occipital,insula Reil,sistemul limbic
Cerebelul este localizat posterior si inferior fata de emisferele cerbrale si este aclatuit din
doua emisfere cerebeloase si vermis.
Trunchiul cerebral prezinta trei portiuni:bulb,punte si mezencefal(acesta este alcatuit din
pedunculii cerbrali si coliculii cvadrigemeni)
Diencefalul este compus din mai multe componenete si anume:

Talamus
Hipotalamus
Epitalamus
Subtalamus
Metatalamus

Talamusul este localizat la nivelul ventriclului III,pe peretele lateral al alcestuia si are forma
unui ovoid.
Epitalamusul este alcatuit din comisura alba posterioara si trigonul habenular
Maduva spinarii este o structura de forma tubulara localizata la nivelul canalului vertebral si
se intinde de la foramen magnum pana la vertebra lombara L1-L2.In alcatuirea ei se regasesc 31
segmente.De la nivelul fiecarui segment iau nastere o pereche de nervi spinali.Fiecare nerv
spinal reprezinta o radacina motorie si una senzitiva,ambele luand nastere de la nivelul maduvei
spinarii.Dimensiunea maduvei este de aproximativ 43 cm lungime la femeie si 45 cm la barbat si
are o greutate de 35-40 grame.Prezinta patru fete :anterioara,posterioara si doua fete laterale.
Atat maduva spinarii cat si encefalul sunt invelite la exterior de meninge.Meningele este
alcatuit din trei foite reprezentate de dura mater(extern),arahnoida(mijlociu) si pia
mater(intern).Rolul lui este de a proteja maduva si encefalul functionand asemanator unei bariere
impotriva a numerosi agenti patogeni.
Lichidul cefalorahidian sau LCR circula in jurul encefalului si maduvei spinarii,rolul sau
fiind de a le proteja si a le hrani.
Sistemul nervos receptioneaza , transmite si integreaza informatiile din mediul extern si
intern pe baza carora elaboreaza raspunsuri adecvate-motorii si secretorii
Prin functia reflexa, care sta la baza activitatii sale, sistemul nervos contribuie la realizarea
unitatii functionale a organismului si a echilibrului dinamic dintre organism si mediul
inconjurator .Sistemul unitar ca structura si functie este impartit in :
- sistemul nervos al vietii de relatie(somatic, ecotrop) care asigura echilibrul organismului
cu conditiile variabile ale mediului
- sistemul nervos al vieti vegetative(autonom, idiotrop) care regleaza permanent activitatea
organelor interne
- neuroni (peste 10 Miliarde ), sunt celule diferentiale specific care genereaza si conduc
impulsuri nervoase
- celule gliale care formeaza un tesut de suport sau interstitial al sistemului nervos

Ontogenetic, sistemul nervos ia nastere din ectodermul placii dorsale neurale a embrionului
care are forma unui sant, marginit de doua creste neurale, din care vor lua
nastere
ganglioni spinali
ganglioni vegetativi
Santul neural se inchide, formand un un tub neural cu trei vezicule principale :
-

prozencefal

mezencefal

rombencefal

Din tunelul tubului vor lua nastere; caudal-canalul central al maduvei spinarii, canalul
ependimar , iar cranial , ventriculii celebralii( I-IV)
Sistemul nervos se clasifica in:
-sistemul nervos central numit sistemul cerebrospinal sau NEVRAX
-sistemul nervos periferic
Unitatea morfofunctionala a sistemului nervos, este NEURONUL, o celula de forma
stelata, piramidala, rotunda, ovalara avand una, doua sau mai multe prelungiri: neuroni unipolari,
pseudounipolari, bipolari si multipolari.
Componentele neuronului sunt:
-corpul celular
-prelungirile corpului celular.
Corpul celular formeaza substanta cenusie din nevrax si ganglionii somatici si vegetative
extranevraxiali
Corpul celular este delimitat de o mebrana lipoproteica-neurilex , citoplasma-neuroplasma
si nucleu.
Unele organite celulare cum ar fi mitocondriile, complexul Golgi reticulul endoplasmatic,
lizozomii
sunt
prezente
si
in
alte
celule
iar
altele
specifice
neuronului
- corpusculii Nissl
- neurofibrilele

Corpusculii Nissl sau corpii tigroizi sunt constituiti din mase dense de reticul
endoplasmatic rugos, organite la nivelul carora au loc sintizele proteice neuronale .
Neurofibrilele apar ca o retea omogena de fibre care tranverseaza intreaga citoplasma :au
rol in transportul substantelor si rol de sustinere.
Dentritele sunt prelungiri citoplasmatice extreme de ramnificate continand neurofibrile si
corpii Nissl spre baza lor. Ele conduc influxul nervos centripet(aferent).
In portiunea lor initiala sunt mai groase apoi se subtiaza.
Axonul este o prelungire unica, lunga (atinge chiar un metru) alcatuit din:
- axoplasma (continuarea neuroplasmei)
- axolema(continuarea neurilemei)
-

ramnificatii mici multiple numite butoni terminali

Daca dentritele conduc influxul nervos centripet, axonul conduce impulsul nervos
celulifug(eferent).
Fibra axonica este acoperita de mai multe teci:
-

teaca Schwann formata din celule gliale, care inconjoara axonii.

Intre cele doua celule Schwann successive se afla strangulatiile Ranvier(regiune nodala).
Majoritatea axonilor prezinta mielina, secretata de celulele Schwann si depusa sub forma de
lamele lipoproteice concentrice, albe, in jurul fibrei axonice(axonii mielinizati). Rolul tecii de
mielina consta in protectia si izolarea fibrei nervoasa de fibrele invecinate cat si in asigurarea
nutritiei axonului.

teaca Henle-este o teaca continua, care insoteste ramnificatiile pana la terminarea lor
constituita din celule de tip conjuctiv, din fibre de colagen si reticulina, orientate intro retea fina
care acopera celulele Schwann pe care le separa de tesutul conjuctiv din jurul fibrei nervoase.
Rolul acestei teci este nutritive si de protectie. Dentritele si axonii constitue caile de conducere
nervoase in Nevrax ( de la maduva spinarii pana la scoarta emisferelor cerebrale si invers) si
nervii periferici extranevraxiali
Nervii periferici transmit impulsurile nervoase de la organele receptoare spre centri nerv-si
nervii senzitivi sau de la centrii spre organele efectoare (musculatura striata si neteda ) si
glandele exocrine si endocrine = nervi motori si secretori =.
Cei mai multi nervi periferici sunt micsti, continand atat fibre sensitive cat si
motoare.Fibrele nervoase care intra in constitutia nervilor se grupeaza in fascicule reunite prin
tesut conjuctiv .

Nervul este invelit periferic de tesut conjuctiv-epinerv- care trimite prelungiri in interiorul
nervilor ce separa fasciculele de fibre nervoase perinerv, cu rol de izolant si de sisteme de
transport pentru lichidele interstinale din vecinatatea fibrelor nervoase.
Din perinerv se desprind formatiuni conjuctive care patrund in fascicule , solidarizand
fibrele intre ele si alcatuind endonervul.
In tesutul conjuctiv al nervului se gasesc vasele nutritive ale nervului si fibrele nervoase
vegetative. Neuroni realizeaza o vasta retea , fiind legati intre ei prin sinapse.
Sinapsele sunt formatiuni structurale specializate, care se realizeaza intre axonul neuroului
presinaptic si dendritele sau corpul celular al neuronului postsinaptic ( sinapse axo-dendritice si
axosomatice). Legatura dintre neuroni nu se face prin contact direct , ci este mediate chimic prin
eliberarea mediatorului in fanta sinaptica. Transmiterea impulsului nervos de la terminatiile
nervoase motorii la fibrele musculare se face printr-o formatiune similara cu sinapsa numita
placa motorie.
Celulele Gliale. In numar de peste 10 ori mai mare decat cel al neuronilor , se gasesc printe
neuroni si au forma si dimensiuni diferite, iar prelungirile lor sunt in numar variabil .
Tesutul glial are numeroase roluri cum ar fi :
-

de sustinere

de a fagocita resturile neuronilor distrusi pigmentii,

de sinteza a mielinei,

de aparare a centrilor nervosi

de traficitate , facand legatura intre neuroni si vasele capilare

Spre deosebire de neuroni celulele gliale se pot divide, ocupand locul neuronilor distrusi.
Sistemul Nervos Central
Mai este numit si sistemul cerebrospinal sau nevrax si este format din :
- maduva spinarii,
- trunchiul cerebral
- cerebel
- diencefal

emisfere cerebrale

Maduva spinarii
Este acoperita de meningele spinale , este situata in canalul vertebral si se intinde de la
gaura occipitala pana la nivelul vertebrei L2 unde prezinta conul medular si filum terminale cu
coada de cal , formata din nervi spinali, lombosacrati.
De forma unui cilindru usor turtit anteroposterior , prezinta doua unflaturi :
- una cervicala, unde isi au originea nervi brahiali
- una lombara, de unde pornesc nervii lombari
Pe fata anterioara se gaseste fisura mediana anterioara mai lunga si mai adanca decat santul
median posterior situat pe fata opusa. Corespunzator locului de iesire si de intrare a radacinilor
nervilor spinali se afla santurile laterale anterior si posterior.
In sectiunea transversala maduva apara constituita in :
- interior de sunbstanta cenusie, in forma de H sau de fluture cu doua coarne anterioare si
doua posterioare unite prin comisura cenusie , strabatuta de canalul ependimar .
Intre coarnele anterioare si cele posterioare se afla coarnele laterale , mai pronuntate in
regiunea toracica si lombara. Substanta cenusie medulara este formata din corpi neuronali.
Coarnele anterioare contin motoneuroni (neuroni somatomotori radiculari, care au rolul de a
controla desfasurarea normala a activitatii musculare striate. Coarnele laterale contin neuroni
vegetativi simpatici, in jumatatea anterioara neuronii visceramotori iar in jumatatea posterioara
neuronii viscerosenzitivi .
In coarnele posterioare se gasesc neuroni somato senzitivi.
In maduva se gasesc si numerosi neuroni intercalari ( de asociatie), precum si "insule" de
celule nervoase dispuse in "retea" in substanta alba
-

exterior - substanta alba este constituita din fibre nervoase mielinice si din celule
apartinand tesutului glial.

Sunstanta alba formeaza in jurul substantei cenusii cordoane(funicule) anterioare

despartite de santul median anterior si unite in fundul acestui sant prin comisura alba si cordoane
posterioare, despartite de septul glial posterior , precum si cordoane laterale situate intre coarnele
anterioare si posterioare.
Maduva este conectata cu receptori si efectori orin cele 31 de perechi de nervi spinali si
anume:
- 8 cervicali

12 toracali
5 lombari
5 sacrali
1 coccigian

Nervii spinali sunt nervi micsti, constituiti din fibre motorii si sensitive, somatice si
vegetative. Prezinta radacini , trunchi si ramuri periferice.
Trunchiul cerebral
Este alcatuit din complexul bulb, punte si mezencefal.
Bulbul se afla in continuarea maduvei si prezinta aproape aceeasi configuratie exterioara
cu maduva .
Pe fata anterioara, cordoanele anterioare dau piramidelor bulbare, iar cele laterale prezinta
o umflatura ovoidala olivele bulbare.
Pe fata posterioara a bulbului se formeaza pedunculii cerebelosi inferiori.
Ca structura, substanta cenusie care se gaseste in centru este fragmentata de incrucisarea
fibrelor, intr-o serie de nuclei echivalenti( motori, senzitivi, vegetativi) si proprii, care reprezinta
originea reala a diversilor nervi cranieni sau nuclei ai centrilor vitali. Substanta alba este formata
din fibre mielinice ascendenta sau descendente de trecerea dintre care unele se incruciseaza aici fibre proprii bulbului.
Puntea lui Varolio este o banda de substanta nervoasa dispusa anterior si transversal intre
bulb si pedunculi cerebrali iar lateral se continua cu pedunculi cerebelosi mijlocii, care merg
posterior la cerebel.
Ca structura este alcatuita din:
-

substanta alba formata din fibre de trecere ascendenta si descendenta, ca si din

fibre transversale pentru cerebel
substanta cenusie dispusa sub forma de nuclei motorii senzitivi si vegetativi.

Pedunculii cerebrali sunt formati din doua mase de tesut nervos continand puntea.
Sunt alcatuiti dintr-o : zona inferioara( piciorul peduncului)
zona superioara( tegumentul peduncului)
Structural acestea sunt formate din
-

substanta alba( fibre ascendente si descendente )

substanta cenusie formand nucleii propii si nucleii echivalenti celor din maduva.

Cerebelul (creierul mic)

Situat in etajul inferior al cutiei craniene, inapoia trunchiului cerebral de forma ovoida este
alcatuit dintr-un lob mijlociu( vermis) si doi lobi laterali , emisferele cerebeloase .
Prezinta pe suprafata sa o serie de santuri transversale care impart vermisul si emisferele in
lobi si lobuli.
Legaturile cerebelului cu trunchiul cerebral se fac prin cele 3 perechi de pedunculi
cerebelosi care il leaga de bulb , de punte si de mezencafal.
Pedunculii cerebelosi sunt alcatuiti din fibre aferente si eferente( de proiectie ).
Similar celorlalte parti ale SNC, cerebelul este alcatuit din:
-

substanta cenusie la suprafata formand scoarta cerebeloasa

substanta alba (interior) formeaza nucleii cerebelosi

Substanta alba este formata din :

-

fibre provenite de la maduva, trunchiul cerebral si scoarta cerebrala

fibre care au traseu spre maduva trunchiului cerebral si thalamus

fibre intracerebeloase care fac legatura intre cortexul cerebelos si nuclei

cerebelosi( fibre de asociatie si comisurale).

Diencefalul (creierul intermediar)

Se afla in continuarea mezencefalului si este format din multe mase de substanta nervoasa
:
-

talamus

metatalamus

epitalamus

hipotalamus

Talamusul - cea mai voluminoasa formatiune cenusie diencefalica , este constituit din mai
multi nuclei care realizeaza conexiuni intre nucleii bazali , cerebel, si scoarta cerebrala.

Talamusul contine si neuroni de asociatie cu rol in integrarea impulsurilor de la mai multi

nuclei talamici, alaturi de neuroni nespecifici care stabilesc conexiuni subcorticale
Metatalamusul este format din doua perechi de corpi geniculati, unii fiind statie de releu a
caii vizuale (laterali), iar altii o statie de releu a caii acustice (mediali).
Epitalamusul este format din din glanda epifiza si un nucleu in care se inchid reflexele
olfactivo-somatice( miscarile capului si corpului lagate la miros).
Hipotalamusul situat la baza diencefalului , sub talamus este alcatuit din mai
multi nuclei:
-

anteriori, ai caror neuroni secreta , hormoni ce se depoziteaza in hipofiza

posterioara.

posteriori , cu rol de integrare simpatica

mijlocii, care controleaza activitatea , cu rol de integrare para-simpatica.

Emisferele cerebrale
Reprezinta partea cea mai voluminoasa a S.N.C. Ele sunt separate prin fisura
interemisferica si legate in partea bazala prin formatiuni de substanta alba: corpul calos, trigonul
cerebral, comisurile albe anterioara si posterioara. Fiecare emisfera cerebrala are trei fete :
convexa , externa( in raport cu bolta craniului), mediala , interna si bazala. Fetele emisferelor
cerebrale sunt brazdate de numeroase santuri. Structural emisferele cerebrale sunt alcatuite din
substanta cenusie dispusa la suprafata formand scoarta cerebrala si substanta alba la interior
alcatuita din fibre de asociatie comisurale si de proiectie.
Scoarta cerebrala este segmentul cel mai dezvoltat al S.N.C la om si reprezinta segmentul
superior de integrare a organismului ca un tot unitar in echilibrul dinamic cu mediul inconjurator.
Scoarta cerebrala prezinta pe baza dezvoltari filogenetice si a organizarii structurale.
-

paleocortex, portiunea cea

celulare (receptor si efector)

mai

veche,

constituit

din

doua

straturi

neocortex (de 12 ori mai mare la om si cu structura mult mai complexa in cea
mai mare parte constituit din 6 straturi celulare).

Paleocortexul (lobul sau sistemul limbic) este constituit dontr-un inel de tesut nervos, care
inconjoara hilul fiecarei emisfere cerebrale si in care se gasesc in special formatiuni nervoase
legate de simtul mirosului.
Neocortexul cuprinde restul tesutului cortical in afara de sistemul limbic.
Sistemul nervos periferic

Este repezentat de doua segmente bine distincte, care au rolul de a vehicula stimuluri
nervoase -biocurenti
nervi cranieni
nervi spinali
Impreuna cu S.N.C realizeaza sistemul nervos al vietii de relatie(ecotrop), asigurand
astfel legatura cu mediul inconjurator.
Nervii cranieni- au originea, traiectul ca si distributia lor cu mici exceptii, toate la nivelul
craniului.
Se impart dupa functia pe care o indeplinesc in:
nervii senzitivi-olfactivi, optici
nervii motori-oculomotori, trahleari , abducens, accesori
nervii micsti- trigemeni, faciali, glasofaringieni, vagi.
Nervii spinali - isi au originea la nivelul maduvei spinarii prin doua radacini :
-

ventrala(motorie)

dorsala(senzitiva)

Cele doua radacini prin unirea lor formeaza nervul spinal care la randul sau emite 4
ramuri:
-

o ramura ventrala- care formeaza plexuri la anumite nivele:cervical, brahial,

lombar si sacrat

o ramura dorsala pentru muschii posteriori ai toracelui

o ramura comunicanta pentru legatura cu S.N vegetativ simpatic.

o ramura meninge pentru menigele spinale .

Meningele cerebrospinale sunt alcatuite din trei membrane suprapuse , invelind in totalitate
nevraxul.
Acestea sunt de la exterior spre interior:
-

duramater

arahnoida

piamater

SISTEMUL NERVOS VEGETATIV - idiotrop

Asigura functionalitatea organelor interne - de nutritie , de reproducere.
Se imparte in doua grupe

S.N simpatic
S.N parasimpatic

S.N simpatic intervine permanent in mentionarea tonusului arteriolar si al altor activitati

vegetative. Rolul sau important se evidentiaza in special in situatii neobisnuite, periculoase, cand
pune in conditii optime organismul pentru " fuga sau lupta".
S.N parasimpatic exercita actiuni mai discrete dar mult mai extinse comparativ cu cele ale
simpaticului intervenind in reglarea activitatii vegetative in cinditii obisnuite de viata.

I.1.2.FIZIOLOGIA SISTEMULUI NERVOS CENTRAL

Encefalul are un rol major in controlul diferitelor functii ale organismului precum
motilitatea,sensibilitatea,gandirea,memoria,vorbirea.
Maduva spinarii este conectata cu encefalul prin intermediul trunchiului cerebral si prezinta
doua functii principale si anume functia de centru reflex si functia de conducere.
Encefalul este impartit in mai multe regiuni fiecare avand o functie specifica(de
exemplu,lobul frontal detine functiile cognitive si memoria)
Maduva spinarii si neuronii sistemului nervos central au responsabilitatea de a transmite
bidirectional mesaje intre encefal si sistemul nervos periferic.
Desi encefalul si maduva spinarii lucreaza impreuna pentru a controla diverse functii ale
organismului,anumite reflexe pot avea loc doar prin intermediul maduvei spinarii,fara implicarea
niciunei structuri apartinand encefalului.
niciunei structuri apartinand encefalului.
Orice leziune de la nivelul maduvei spinarii sau de la nivelul encefalului poate determina
afectarea unor functii variate controlate de acestea.
Sistemul nervos receptioneaza transmite si integreaza informatiile din mediul extern si
intern, pe baza carora elaboreaza raspunsuri adecvate, motorii si secretorii .
Prin functia reflexa, care sta la baza activitatii sale, S.N contribuie la realizarea unitatii
functionale a organismului si a echilibrului dinamic dintre organism si mediu.
* Neuroni genereaza si conduc impulsurile nervoase.
Excitabilitatea - capacitatea materiei vii de a raspunde prin manifestari specifice
chimice, electrice) la actiunea unor stimuli.

(fizice,

Conductibilitatea - este proprietatea de autoprobagare a impulsurilor nervoase

Maduva spinarii poseda doua functii fundamentale : reflexa
de conducere
Datorita functiei reflexa se realizeaza legatura dintre diferitele parti ale organismului si
dintre organism si mediul inconjurator .
Activitatea sistemului nervos se realizeaza prin actul reflex.

procesul fiziologic de raspuns la un sistem care actioneaza asupra unui camp

receptor si are ca substrat arcul reflexconstituit din calea aferenta , un centru si
calea eferenta.

* Trunchiul cerebral indeplineste functia de organ de conducere si de legatura intre centri

superiori si maduva.
Aceasta functie poate fi reflexa si de conducere. Functia reflexa se realizeaza prin substanta
cenusie la acest nivel inchizandu-se o serie de reflexe de importanta vitala
-

in bulb- deglutitie , voma, salivar, secretorii si motorii, digestive, respiratorii si

adaptative cardiovasculare.

in punte -salivar, masticator, lacrimal, de clipire, reflexe respiratorii si

cardiovasculare.

in mezencefal - pupilar fotomotor si de acomodare la distanta, reflexe statice si

statochinetice legate de mentinerea pozitiei corpului.

Functia de conducere se realizeaza prin substanta alba

* Cerebelul este organul care coordoneaza activitatea motorie, voluntara si reflexele,
mentine tonusul muscular si echilibrul static sau in miscare a organismului
* Diencefalul este un centru important pentru unele reflexe complexe comportamentale si
emotionale aparute ca raspuns la stimuli neobisnuiti si este un "punct nodal" intervenind in
reglarea functiilor vegetative ale organelor .
In hipotalamus se realizeaza integrarea unor reactii mai complexe de adaptare a
organismului la anumite conditii de mediu, intervenind in termoreglare, aportul de alimente si
lichide, diureza, functiile sexuale, somnul si anumite stari emotionale (frica si furia). Prin
legatura dintre thalamus si glanda hipofiza se realizeaza controlul sistemului nervos asupra
activitatii multor glande endocrine.
Controland activitatea sistemului endocrin, hipotalamusul intervine energetic, echilibrul
hidro-electrolitic.
* Scoarta cerebrala reprezinta segmental cel mai dezvoltat al S.N.C unde ajung toate
informatiile si de aici pornesc comenzile pentru activitatea motorie.
Viata umana este considerat a fi rezultatul a trei compartimente :
-

cunoasterea (gandirea, atentia, orientarea, invatarea, memoria) ;

afectiv (trairi, emotii, sentimente, pasiuni) ;

volitional (hotarari, decizii, perseverenta indeplinirilor).

Activitatea emisferelor cerebrale este reflexa si diversele functii corticale, de la miscarile

voluntare la gandirea abstracta reprezentand raspunsuri ale organismului la actiunea unor stimuli
externi.
La baza activitatii corticale stau reflexele conditionate( ex. secretia salivara )

FIZIOPATOLOGIA SISTEMULUI NERVOS VEGETATIV

Functia de baza a S.N.V este aceeia de coordonator al activitatii cerebrale inconstiente.
Activitatea functionala a S.N.V are la baza mecanismul reflex asigurand functionalitatea
organelor interne- de nutritie, de reproducere.
Impulsurile provenite de la nivelul viscerelor sunt transmise ascendent prin maduva pe
aceleasi cai ca si cele ale sensibilitatii somatice, prin tracturile spinotalamice ajungand la nivelul
hipotalamusului, talamusului si de aici la sistemul limbic si chiar in anumite arii corticale.
Centrii care coordoneaza activitatea viscerala se afla la diferite niveluri ale nevraxului, de la
maduva pana la scoarta cerebrala.
Hipotalamusul este considerat ce centru superior de integrare a stimulilor viscerali.

FIZIOPATOLOGIA SISTEMULUI NERVOS PERIFERIC

Functia S.N.P este de a vehicula stimuluri nervoase- biocurenti: nervii cranieni si nervii
spinali .
Impreuna cu sitemul nervos central realizeaza sistemul nervos al vietii de relatie( ecotrop)
asigurand astfel legatura cu mediul inconjurator.

I.2.SCHIZOFRENIA. DEFINIIE, ETIOLOGIE, CLASIFICARE

I.2.1.DEFINITIE
Schizofrenia este o boala caracterizata prin disocierea functiilor psihice,tulburari de gandire, idei
delirante,halucinatii,inversiuni afective,tulburari catatonice,cu pastrarea in me-morie a datelor
achizitionate.Este una dintre psihozele cele mai frecvente si care ridica cele mai multe probleme
in psihiatria actuala.

I.2.2.ETIOLOGIE
Factorii genetici joaca un rol major in dezvoltarea schizofreniei.
Printre factorii posibili se afla traumele la nastere,infectia virala in cursul sarcinii, probleme ale
aportului sanguin intrauterin, factori nutritionali,accidente de dezvoltare si unele traume din
copilarie.
Abordari psihodinamice sofisticate ale ingrijirii pacientului schizofren vor continua intotdeauna
sa fie componente vitale ale arsenalului terapeutic al clinicianului.
Probabil ca nu mai mult de 10 % dintre pacientii schizofreni pot sa functioneze cu succes cu un
tratament constand doar in medicatie antipsihotica si internare de scurta durata.
Restul de 90 % pot beneficia de abordari terapeutice de inspiratie dinamica,incluzand
farmacoterapia dinamica,terapia individula,terapia de grup,abordarile familiale si antrenarea
pentru indeplinirea de sarcini,ca elemente cruciale in ingrijirea cu succes a scizofreniei lor.
Nu exista un tratament unic al schizofreniei,toate interventiile terapeutice trebuie sa fie croite
pentu nevoile unice ale pacientului individual.\

Cauze biologice Adic materialul genetic cu care ne natem sau

traumele fizice care duc la tulburri timpurii n dezvoltarea creierului.
Aproximativ 30 % dintre persoanele suferinde de schizofrenie au un
creier mai mic (se produce atrofie cerebral) dar nu se cunoate dac
aceasta este o cauz sau consecin a schizofreniei.
Riscul mai mare de a face schizofrenie este legat de alimentaia
precar a gravidelor, de epidemii de grip la gravide, complicaii ale
graviditii ca eclampsia (convulsii, hipertensiune arterial, edeme),
sngerrile intrauterine sau naterea prematur. Afeciuni ale
creierului, traume, tumori pe creier cresc riscul de a face schizofrenie.

Boala Huntington (boal genetic caracterizat prin micri

dezordonate, necontrolate, mers vicios, tulburri de vorbire) este
precedat de simptome de schizofrenie n 10% din cazuri, cu circa 15
ani nainte de apariia simptomelor caracteristice. Aici intr
heperchinezii (activitate motorie exagerat) i demena. ntre
episoadele de epilepsie cu punct de plecare lobul temporal apar
simptome de schizofrenie.n cazul consumului de droguri ca
amfetamine, fenciclidin, canabis ca i n cazul consumul abuziv de
alcool apar stri asemntoare schizofreniei.
Cauze psihosociale ale schizofreniei,in care se ia n discuie vulnerabilitatea
individului la stres. Dezvoltarea copilului ntr-un mediu stresant, stresul la
gravide, graviditatea nedorit care duce la creterea nivelului de stres,
pierderea unei rude n perioada graviditii, stres de alt natur sunt factori
de risc. n psihologie se vorbete despre trsturile de personalitate ca factor
de risc, cum sunt dificultatea de a ntreine relaii

emoionale, interpersonale, dificultatea de a participa la activiti de

grup, preferina pentru un numr redus de prieteni i pentru grupuri
mici. Creterea alturi de mame cu dificulti de comunicare, retrase,
nesigure, fr relaii sau cu un numr redus de relaii de camaraderie
sau prietenie, cu tendina de supercontrol sau tendina de dominan
este un factor care crete riscul de a dezvolta schizofrenie la copil.
Factorii psihosociali au o mare influen asupra evoluiei schizofreniei
al crei debut deja s-a produs.
Dezvoltarea schizofreniei si mediul de familie.

Copii nva cum s relaioneze cu semenii la grdini, la coal dar i n

familie. Ei nva din relaiile de comunicare i relaionare ale prinilor. O
familie cu relaii dizarmonice, fr contacte armonioase cu ceilali oameni,
perturbri n gndire, n relaiile emoionale i comportament, crete riscul
de schizofrenie. Rudele de gradul I cu schizofrenie dau un risc de 10% ,
rudele de gradul II dau un risc de 3%. De asemenea s-au identificat ntre
rude persoane cu tulburri de personalitate de tip schizoid (persoane retrase,
care nu simt nevoia unei interaciuni sociale, cu preferin pentru activiti i
sarcini care le permit s evite contactele cu ceilali oameni). Riscul de a
dezvolta schizofrenie este independent de care dintre prini are
schizofrenie. Totodat studiile arat c exist mai multe mame schizofrene
dect tai. Mamele au de asemenea o influen mai mare asupra strii
psihice a copilului prin relaiile lor mai apropiate cu copii. Mamele care au o

sntate psihic afectat, vor avea o relaie cu copii influenat de

tulburrile lor psihice. Copii cu prini naintai n vrst la concepia copilului
cresc riscul de schizofrenie datorit mutaiilor pe cromozomul X.

Schizofrenia si factorii culturali

Nu exist diferene n ceea ce privete apariia schizofreniei dar n ce

privete simptomele predomin simptomele afective, cognitive i idei
delirante n rile industrializate i halucinaii n rile n curs de dezvoltare.

Consumul de substane pshihoactive

Cum ar fi LSD (halucinogen), mescaline (halucinogen), fenciclidina dau

natere la psihoze. Singura substan care d simptome asemntoare
schizofreniei fiind greu de difereniat ntre schizofrenia spontan i cea
produs de consum de substane stimulante ale sistemului nervos central
sunt amfetaminele. Amfetamina este un dopaminantagonist i toate
neurolepticele, cu care se trateaz psihozele, blocheaz receptorii de
dopamin, deci se poate presupune c schizofrenia este o stare prin exces
de dopamin. Canabis declaneaz simptome de schizofrenie, mecanism
necunoscut, debut acut i simptome pozitive.Endorfinele (morfinele corpului,
produse n hipofiza i hipotalamus, care au rol de scdere a durerii i cretere
a strii de bine) sunt crescute n lichidul cerebrospinal la persoanele cu
schizofrenie.Investigaiile cu magnet roentgen arat o micorare a creierului
la persoanele suferinde de schizofrenie.
Reducerea hipocampusului ar fi legat de reducerea memoriei la schizofreni.
Circulaia sanguin se reduce n zona frontal, i crete n zona temporal,
parietal i occipital. Lobul frontal i reducerea fluxului sanguin este legat
de afectivitate labil,autism, ambivalen, lip de iniiativ. Lobul temporal
parietal i occipital i creterea fluxului sanguin este legat de simptomele
pozitive ca halucinaii, idei delirante.
Au fost propuse atat teorii poligenetice, cat si cu gena unica desi nici una din aceste teorii
nu au fost definitiv substantiate, teoria poligenica pare mai compatibila cu prezentarea
schizofreniei .
Se poate spune fara exagerare ca ereditatea joaca un rol formativ in toate caracterele
normale si patologice, psihice si somatice ale indivizilor, numai ca ponderea ei variaza de la o
contributie exclusive pana la una foarte redusa .

Astfel tulburarea poate sa fie transmisa de doi parinti normali si se poate prezenta de la
foarte severa la mai putin severa.
Persoanele afectate mai sever au un numar mai mare de rude bolnave decat persoanele
usor afectate. Riscul descreste pe masura ce numarul de gene mostenite este mai mic. Tulburarea
este prezenta atat pe linie familiala maternal cat si paterna.
Consanguinitatea
Incidenta familiala este mai ridicata decat in populatia generala iar concordanta la gemenii
monozigoti este mai mare decat la gemenii dizigoti.
Monozigotii sunt genotipic identici, cei dizigoti au in comun tot atatea gene cat au fratii
obisnuiti. Interesant sunt de studiat gemenii monozigoti crescuti separati de la o varsta frageda si
exista un numar, este adevarat mic, de gemeni crescuti precoce separat, suferind unul sau ambii
de o boala mentala.
Gemenii ne furnizeaza urmatoarele informatii:
A - daca procentul monozigotilor concordanti( adica in care unii membrii ai perechi sunt
afectati) este subunitar, inseamna ca factorii genetici, chiar daca joaca un rol, produc insa,
caracterul respective numai in conjunctie cu factorii mezologici.
Comparand rata concordantei la monozigoti versus dizigoti se poate stabili printr-o formula
simpla eritabilitatea trasaturii respective ce poate fi calculate de altfel si prin compararea
frecventei trasaturii la diverse grade de rude;
B - studiul perechilor monozigoti discordante ne-ar putea lamurii aspra configuratiei
contributiei etiologice negenetice , daca am proceda la o minutioasa studiere a biografiei
lor( psihologica, sociala, biologica).
Studiul adoptatilor
Relatiile adoptat-adoptator nu au calitatea efectiva a celor dintre parintii naturali si copiii
lor, ceea ce ar putea predispune la o structurare particulara a personalitatii adoptatului, dar
aceasta obiectie nu poate explica de ce riscul la adoptati este homotipic cu afectiunea parintelui
biologic.
Schizofrenia nu este o tulburare sex-linkata , in termenii riscului, nu are importanta care din
parinti are tulburarea. Prevalenta schizofreniei este mai mare la parinti biologici ai
schizofrenicilor adoptati, fata de prevalenta la parinti adoptivi. Ratele schizofreniei nu sunt mai
mari la copii procreati de parinti neafectati, dar crescuti de un parinte schizofrenic.
Biologie

Ipoteza noradrenalinica. Nivelurile crescute ale noradrenalinei in schizofrenie

duc la sensiilizarea crescuta fata de inputurile senzoriale.

Ipoteza dopaminica. Simptomele schizofrenice pot sa fie rezultatul activitatii

dopaminice limbice crescute si al activitatii dopaminice frontale descrescute.

Ipoteza G.A.B.A. Descresterea activitatii G.A.B.A rezulta in cresterea activitatii

dopaminice.

Ipoteza serotoninica. La unii pacienti schizofrenici cronici metabolismul

serotoninei este anormal, raportandu-se atat hiper cat si hiposerotoninemie.
Cercetarile asupra tulburarilor dispozitiei au implicat activitatea serotoninica in
geneza comportametelor suicidare si impulsive , care sunt, prezente si la pacientii
schizofrenici.

Ipoteza glutamatului. Hipofunctia receptorilor de tip glutamat cauzeaza atat

simtome pozitive cat si simptome negative.

Teorii de neurodezvoltare si neurodegenerative. Exista dovezi asupra migrarii

neuronale anormale in cursul celui de-al doilea trimestru al dezvoltarii al dezvoltarii
fetale.Functionarea neuronala anormala in adolescenta duce la aparitia simptomelor
schizofreniei.
Psihosocial si Mediu

Factorii familiali
Pacientii ale caror familii cu niveluri ridicate ale emotiei exprimate au rate de recadere mai
ridicate decat aceia ale caror familii au niveluri joase ale emotiei exprimate. Emotiile exprimate
au fost definite drept orice comportament(verbal) excesiv de implicat , intruziv, indiferent daca
este ostil si critic sau controlator si infantilizant.
Disfunctia familiala este o consencinta, si nu o cauza a schizofreniei.
Alte probleme psihodinamice
Intelegerea stresorilor psihosociali si de mediu care sunt specifici la fiecare pacient dat are
o importanta cruciala. Cunoasterea stresurilor psihologice si de mediu cu cel mai mare potential
de declansare al decompensarilor psihotice ale fiecarui bolnav ajuta clinicianului sa se adreseze
acestor chestiunii in mod suportiv si pe parcursul procesului respectiv , sa ajute pacientul sa se
simta sis a ramana intr-o pozitie de mai mult control.
Teoria infectioasa

Argumentele in favoarea unei etiologii virale lente includ modificarile neuropatologice

concordante cu prezenta in antecedente a unor infectii: glioza, cicatrici gliale, prezenta
anticorpilor antivirali. In ser si in LCR la unii bolnavii.
Frecventa crescuta a complicatiilor perinatale si sezonalitatea datelor nasterii pacientilor
pot, de asemenea sa sustina o teorie infectioasa.
.

Fig.1:

I.2.3.CLASIFICARE
1.
2.
3.
4.

SCHIZOFRENIE PARANOIDA.
SCHIZOFRENIE CATATONICA
SCHIZOFRENIE HEBEFRENICA ( dezorganizata ).
SCHIZOFRENIE PARANOIDA-HALUCINATORIE

5.
6.
7.
8.
9.

SCHIZOFRENIE IPOHONDRICA
SCHIZOFRENIE SIMPLA
SCHIZOFRENIE INTERMITENTA
SCHIZOFRENIE CIRCULARA
SCHIZOFRENIA LA COPII

1.Forma catataonica a schizofreniei.

Simptomele catatonice luate izolat se intalndesc foarte frecvent in tabloul celor mai variate
forme. Cateodata insa ele ocupa,din punct de vedere structural,locul cel mai important. Printre
aceste simptome se situeaza mutismul,adica tacerea complete in care desi intrebarile sunt intelese
nu se capata niciun raspuns,fenomenele de stupoare cu imobilitate complete si opozitie la
tentativele facute in vederea scoaterii din aceasta stare,flexibilitatea ceroasa,adica mentinerea un
timp nedeterminat a atitudinii conferite corpului si membrelor.
Se pot intalni,de asemenea,stari speciale tranzitorii de agitatie motorie,precum si crize
convulsive.Se pot produce acte impulsive,agresive si tentative de sinucidere.
Intreaga evolutie, si in special in primele perioade ale bolii, consta dintr-o alternare de stari de
agitatie catatonica cu stari de stupoare.I.P. Pavlov considera ca in aceasta forma apare deosebit
de net in evidenta inhibitia de protective.
Boala debuteaza in majoritatea cazurilor in tinerete,dar se inregistreaza cazuri de
schizofrenie cu manifestari catatonice care se deceleaza pentru prima data la o varsta mai
inaintata,constituind cazurile de schizofrenie tardiva.Simptomele catatonice nu sunt insa
patognomonice pentru schizofrenie,deoarece ele pot fi observate si in alte psihoze cu un
character in special organic. In speta,in unele cazuri de psihoze presenile, alaturi de fenomenele
specific bolii se pot inregistra si semne catatonice. Desi se constata o asemanare aparenta
considerabila intre tablourile clinice ale celor doua forme, ele difera profund prin esenta lor.
2.Forma hebefrenica a schizofreniei
I.P. Pavlov incadra simptomele de puerilism mintal in grupul variatiilor inhibitiei centrale: ca
rezultat al inhibitiei generale incipiente a emisferelor cerebrale,datorita careia regiunea
subcorticala din vecinatatea imediata nu este numai eliberata de controlul permanent,de inhibitia
permanenta exercitata de emisfere in starea de veghe,dar,mai mult decat atat,pe baza
mecanismului de inductie pozitiva ea intra intr-o stare de agitatie haotica.
Aceasta forma se dezvolta in perioada adolescentei. Este tipica starea de agitatie si
euforie care capata caracterul unui puerilism mintal particular insotit de gesturi si cateodata
msicari acrobatice.
Este caracteristica, de asemenea, tulburarea vorbirii in care cuvintele se insiruie fara sens unele
langa altele: bolanvul verbigereaza. Deseori se observa idei delirante absurde si crize de
agitatie.Remisiunile sunt posibile.
3.Forma paranoida a schizofreniei

Aceasta forma este foarte bine definite prin simptomatologie si evolutie. Ea se identifica
foarte net dintre celelalte si apare de obicei dupa 30 ani, iar cateodata mai tarziu.Fenomenele cele
mai caracteristice sunt instalarea lenta si treptata a delirului de persecutie si grandoare, cu
tendinta de a se sistematiza intr-un anumit fel.
In dezvoltarea delirului un rol foarte important revine diverselor senzatii neplacute si
halucinatiilor, in special auditive si ale sensibilitatii generale, cat si tendintei de a interpreta in
mod delirant eveneimentele reale.Boala incepe prin suspiciozitate indreptata asupra cuiva din cei
aflati in jurul bolnavuluui, caruia i se pare ca a devenit obiectul unei atitudini nejuste,ca in dosul
lui oamenii susotesc, vorbesc despre el in absenta lui si amutesc de indata ce intra in camera.
Hrana i se pare uneori ca are un gust suspect, ca s-a introdus fara indoiala otrava in ea. Bolnavul
aude zgomote, lovituri si voci suspecte, amenintari la adresa lui. El gaseste totdeauna in ziare
aluzii stranii. In felul acesta, se instaleaza treptat un delir mai mult sau mai putin complex, in
care sunt amestecate un numar tot mai mare de personae. Delirul este deseori absurd,tendita de
sistematizare nu este atat de profunda pentru a genera deliruri sistematizate in mod logic si
unitary intr-un anumit sens, ca in paranoia. Elaborarea unui astfel de delir sistematizat este
impiedicata si de degradarea psihica, care in schizophrenia paranoida nu apare chiar de la inceput
intr-o forma neta,dar devine cu timpul tot mai evidenta si da in stadiile terminale un tablou atat
de pronuntat, incat nu putem surprinde decat cu dificultate fragmente din delirul amplu si bogat
de alta data.
4.Forma paranoida-halucinatorie a schizofreniei
In acest tablou intra halucinatiile,in special cele auditive si diferite idei delirante de persecutie.
De obicei se inregistreaza o stare mai mult sau mai putin pronuntata de agitatie. Boala prezinta o
evolutie cronica,cu remisiuni posibile. Ulterior,se constata o degradare psihica tot mai mare. Nu
se inregistreaza periaode lungi de acalmie.
5.Forma ipohondrica a schizofreniei
In unele cazuri, boala incepe cu fenomene nervoase care amintesc tabloul clinic din nevroze.
Bolnavii sunt incomodati de diferite senzatii neplacute in corp.Ei isi fixeaza atentia asupra lor si
incep sa se gandeasca la eventualitatea unei boli grave, se tem de contaminare, de sifilis, iar pe
masura ce boala continua sa progreseze,devin tot mai convinsi ca prezinta o boala somatica.
Ceea ce la inceput putea fi intrerpretata drept o sifliofobie, devine un delir de contamianre cu
aceasta boala. Bolnavii se adreseaza medicilor din ambulatoare,cerand tratament,reclamand
aplicarea terapiei specific sau cer sa fie tratati de boli de stomac inexistente in realitate sau de
tuberculoza. Din cauza fricii de contaminare,unii bolnavi isi spala continu mainile.La inceput
aceasta tulburare aminteste tendinta obsesiva care se observa la nevrotici. Mai tarziu se constata
insa ca este vorba de un process schizophrenic insotit de o degradare psihica progresiva. Evolutia
este lenta, intrerupta din cand in cand de perioade de acalmie,de ameliorare.

Caracteristicile pentru forma ipohondrica sunt ideile delirante care se dezvolta in legatura cu
aparitia diverselor senzatii introceptive neplacute,in special I nregiunea abdomenului si a
toracelui. Bolnavii se declara atinsi de afectiuni grave inexistente in realitate,ei nu pot manca
deoarece prezinta,chipurile o ocluzie intestinala, simt cum tot corpul lor este plin de spirochete
sau de alti microbe, simt cum aceste spirochete se misca prin corp, vorbind cateodata cu grai
omenesc. O bolnava se declara convinsa de faptul ca viscerele ei putrezesc si vorbea chiar de un
miros special pe care il simte. Relativ frecvent apare delirul de contaminare cu o boala oarecare
oribila. De obicei este vorba de sifilis. In unele cazuri, orientarea delirului este in legatura cu
modificari locale ce exista in realitate.

6.Schizofrenia simpla
Se caracterizeaza prin faptul ca in tabloul clinic predomina simptomele scaderii
intelectuale,punctual central fiind constituit de degradare progresiva.Prezenta halucinatiilor
precum si a ideilor delirante nu este obligatory in aceasta forma patologica. Evolutia tinde spre
progresiune treptata,ducand in cele din urma la o dementa profunda.Perioadele de remisiune sunt
rare si superficiale.
Am descries asadar diversele forme de schizofrenie,conducandu-ne dupa diferentele de
simptomatologie.
Schizofrenia prezinta o evolutie variabila. Dupa tipul de evolutie distingem urmatoarele forme:

7.Schizofrenia intermitenta
In acest grup de cazuri,schizophrenia evolueaza in crize. In structura crizei,care are un debut
acut,predomina in special halucinatiile si ideile delirante, insotite de agitatie si o stare de
obnubilare mai mult sau mai putin pronuntata a constiintei. Crizele au o durata variabila,de la
cateva zile pana la cateva saptamani si chiar mai mult, si se termina printr-o remisiune atat de
complete incat practice putem vorbi de vindecare. Bolnavul se reintoarce in familie la vechile
conditii de munca si le indeplineste atat de bine, incat niciunul din cei din jur nu banuieste
eventualitatea unei boli psihice. La o observatie atenta se constata insa ca personalitatea
bolnavului s-a modificat mai mult sau mai putin in caomapratie cu cea de altadata: se constata o
inchdiere in sine, aparitia neincrederii si a unor bizarerii in comportare. Intervalele dintre
diversele crize sunt, de asemneaa, variabile. De obicei,personalitatea se degradeaza treptat tot
mai mult ulterior, odata cu reaparitia crizelor.

8.Schizofreniacircular

Aceasta forma se caracterizeaza prin alterarea crizelor de exciatie cu cele de depresiune. Prima
criza de excitatie maniacala sau de depresiune trece fara sa determine o degradare evidenta. La
scurt timp insa se produc a doua si a treia criza, si asa ma ideparte, separate prin interval foarte
scurte, cu trecerea de la stari de excitatie in stari de depresiune si invers. Chiar de la prima criza
pot devein evidente simptomele schizofrenice: absurditatea, inaccesibilitatea erc. Ulterior apare
tot main eta saracirea psihica schizofrenica,iar starea bolnavului capata un character stationar.
Aceasta forma, ca si cea precedent, intermitenta, evolueaza relative benign, dand periaode lungi
de remisiune.
Evolutia variabila a schiozofreniei nu se reduce numai la formele enumerate, caci se pmai pot
izola un numar mare de forme, asa cum fac unii autori. Aceasta subimpartire, bzata pe trasaturi
pur exterioare, nu prezinta insa o importanta deosebita.
9.Schizofrenia la copii
Schizofrenia prezinta caractere distinctive insemnate in copilarie. Se intampla ca la un copil de
2-3 ani sa para un tablou care prin simptomatologia lui si [rin structura psihica trebuie sa fie
incadrat in schizofrenie. Evolutia ulteriaora in aceste cazuri ne convige de jsutetea acestei
calificari.
Tabloul schizofreniei la copii variaza,deoarece procesul schizophrenic nu afecteaza la fel de grav
pishicul si nu se repercuteaza la fel asupora evolutiei psihice. Cu cat afectarea sistemului nervos
nu este mai grava si cu cat copilul este mai tanar, cu atat se cosntata o influenta inhibitoare mai
pronuntata asupra dezvoltarii psihice generale. In afara de simptomele proprii schizofreniei, vom
constata tot mai multe semne de intarziere in dezvoltare,care se imbina,dand uneori un tablou
greu de diferentiat de oligofrenie. In cazul in care procesul schizophrenic afecteaza mai putin
intens creierul, posibilitatea dezvoltarii ulteriaore a personalitatii se conserva, iar aceasta
dezvoltare se produce de obicei unilateral si monstrous
Cazurile in care aceasta boala apare foarte precoce prezinta, din diferite motive, totdeauna
dificultati de ordin diagnostic. Daca presupunem ca schizophrenia incepe sa se dezvolte din
primii ani,ea va da o dementa care este aproape de nediferentiat de oligofrenie. In acest
caz,apartenenta de schizofrenie o pot inidca numai prezenta simptomelor catatonice sau a altor
simptome proprii acestei boli.

I.3. EVALUAREA UNOR SEMNE,SIMPTOME,PROBLEME DE

DEPENDENTA ALE PACIENTILOR CU SCHIZOFRENIE

Au fost propuse numeroase modele psihodinamice pentru a ajuta clinicienii in intelegerea

procesului schizofrenic.
Controversa conflict versus deficit este o caracteristica proeminenta in discutiile teoriilor
schizofreniei,care se refera la cantitatea de energie atasata orcarei structuri intra-psihice sau
reprezentari de obiect.
Dupa SULLIVAN,mamele deficiente ii produc bebelusului un SINE incarcat cu anxietate si
impiedica obtinerea satisfacerii nevoilor de catre copil,acest aspect al experientei sinelui este
apoi disociat,dar afectarea autostimei este profunda,debutul schizofreniei era o retrezire a sinelui
disociat care conduce la o stare de panica si apoi la dezorganizarea psihotica. ----FACTORI
Mai considera ca intotdeauna este prezenta capacitatea pentru relationare interpersonala,chiar la
cei mai retrasi pacienti scizofreni.Munca lui de pionierat cu pacientii schizofreni a fost dusa mai
departe de catre discipolul sau,Frieda Fromm-Reichmann,care a subliniat ca persoanele cu
schizofrenie nu sunt fericite cu starea lor de retragere;sunt oameni fundamental singuratici, care
nu-si pot depasi frica si neancrederea in ceilalti cauzate de experientele nefaste precoce din viata
lor.El a observat ca,in mod caracteristic,pacientii schizofreni nu au bariere intre ceea ce este
inauntru si ceea ce este in afara,deoarece granita EULUI lor nu mai este investita psihologic ( asa
cum este la pacientii nevrotici ).
Multe dintre aceste formulari psihanalitice timpurii au creat dificultati profunde intre clinicienii
care tratau pacienti cu schizofrenie si familiile acelor pacienti.Termeni ca mama schizofrena au

generat o atmosfera in care mamele se simteau blamate pentru ca au cauzat schizofrenia copiilor
lor.Clinicienii au studiat procesele mintale in cadrul psihoterapeutic si apoi le-au extrapolat
inapoi in teritoriul de dezvoltare din copilarie.Din nefericire,multe dintre formularile
psihanalitice nu integreaza rezultatele cercetarilor biologice in teoriile lor asupra etiologiei.
Mai multe configuratii psihologice reflecta interfata dintre neurobiologic si psihologic.Copii care
in final dezvolta schizofrenie au o aversiune pentru relatiile de obiect,ceea ce face legatura cu ei
dificila.Hipersensibilitatea la stimulare si dificultatile de atentie si concentrare sunt,de
asemenea,trasaturi obisnuite ale personalitatii preschizofrenice.
Cercetarile au sugerat ca pierderile regionale difuze ale blocajului senzorial normal in sistemul
nervos central ar putea fi caracteristice schizofreniei,astfel incat pacientii vor putea selecta cu
dificultate stimulii irelevanti si,in consecinta,se vor simti in mod cronic supraancarcati senzorial.
Robbins,indica o corelatie intre starile emotionale asociate uitarii si atrofia corticala si scaderea
activitatii lobilor frontali la pacientii schizofreni.
Acest grup de trasaturi luate impreuna duce la provocari complicate pentru parintii si ingrijitorii
care trebuie sa se adapteze la cererile unor astfel de copii.Teoriile etiologice si patogenice trebuie
sa tina cont de evidenta faptului ca factorii genetici joaca un rol-cheie.In absenta unor astfel de
factori, chiar situatii familiale marcant disfunctionale nu vor produce schizofrenie la descendenti.
Una dintre cele mai restrictive ipoteze care postuleaza ca genele controleaza gradul in care un
individ este sensibil la aspectele de mediu care creeaza predispozitii si cresc riscul pentru boala
versus aspectele sale protective care reduc riscul.
Intr-adevar,comparati cu subiecti din loturi de control,pacientii cu nivel inalt al riscului familial
pentru psihoza reactioneaza cu intensitate emotionala mai mare la stresul esential cotidian.
O mare parte din literatura psihodinamica despre scizofrenie este axata pe consideratiile
terapeutice.
Intr-adevar,intelegerea psihodinamica este relevanta pentru tratamentul scizofreniei, indiferent de
etiologia acesteia.
Unele elemente comune strabat multe dintre teoriile psihodinamice care sustin abordarea
pacientului de catre clinician.Continutul grandios al gandirii sau perceptiei este efortul
pacientului de a compensa rana narcisica.
O a doua tema este ca,pentru acesti pacienti,relationarea umana este incarcata cu tero-are.
Anxietatile intense implicate de contactul cu ceilalti sunt evidente chiar daca etiologia nu poate fi
in intregime explicata.
Ingrijorarea pentru integritatea limitelor propriului EU si frica de fuziunea cu ceilalti repre-zinta
o problema continua care este adesea rezolvata prin izolara.

Chiar atunci cand recuperarea completa nu este atinsa,relatia terapeutica poate fi totusi,de o
extraordinara valoare in adaptarea generala a pacientului.

I.3.1.SEMNE SI SIMPTOME
Schizofrenia este o boala eterogena cu manifestari clinice variate,o organizare folo-sitoare a
descrierii simptomatologiei tulburarii este o clasificare in trei grupe :
simptome pozitive.
simptome negative.
tulburari ale relatiilor personale.
Printre simptomele pozitive se numara tulburarile continutului gandirii ( cum sunt
delirurile) , tulburarile de perceptie(cum sunt halucinatiile ) si manifestarile comportamentale
( cum sunt catatonia si agitatia ) care se dezvolta in timp scurt si adesea insotesc un episod
psihoticacut. Simptomele negative ale scizofreniei sunt mai bine categorisite ca o absenta a
functiei, incluzand afectul restrictionat,saracia gandirii,apatia si anhedonia.
Pacientii la care predomina un tablou simptomatic negativ pot fi caracterizati printr-un
numar de trasaturi care indica anomalii structurale cerebrale,incluzand adaptare premorbida
deficitara,performanta scolara redusa,dificultate mai mare in mentinerea serviciului,rezultate
slabe la testele cognitive, raspuns slab la tratament,debut precoce si dificultati premorbide in
functionarea sociala si instrumentala.
Tulburarile relatiilor personale tind sa se dezvolte pentru o perioada lunga de timp,aceste
probleme alimentandu-se dintr-un substrat caracterologic si includ numeroase dificultati
interpersonale la fel de variate ca si manifestarile personalitatii umane,ele inclu-zand
retragerea,expresiile inadecvate ale agresivitatii si sexualitatii,lipsa constientei pentru nevoile
celorlalti, solicitarile excesive si inabilitatea de a avea contacte semnificative cu alti oameni.
Aceste distinctii au valoare euristica si practica nu numai la nivelul simptomelor des-criptive, ci
si pentru evaluarea consideratiilor dinamice.
Poate aparea brusc sau lent,imbracand aspectul unei nevroze,tulburari de compo-rtament,cu
debut depresiv,expansiv sau chiar demential.
Apare in timpul ultimei parti a adolescentei sau catre decada a treia de viata.
Simptomele dureaza 6 luni sau mai mult,cu iluzii bizare,deliruri paranoide de gelozie,de
grandoare,religioase,halucinatii auditive,incoerenta,pierdea capacitatii de asociere, gandire
profunda,ilogica,deliruri,halucinatii si comportament catatonic sau total dezorganizat.

Memoria este normala,capacitatea de calcul pastrata,la fel si limbajul,dar ganduri bizare altereaza
complet functiile cognitive.
Schizofrenia pune probleme prin evolutia si comportamentul bolnavului,atat medi-cale,cat
si medico-sociale,de reinsertie in viata sociala,recuperare si reincadrare in munca.
Simptomatologia clinica
1. Bazale sau fundamentale care exprima nemijlocit disocierea personalitatii, sunt constituie
din: tulburarile desfasurarii gandirii, afectivitatii si trairii propriei personalitati. In stransa
legatura cu acestea se modifica si functiile volitive si activitatea.Simptomele fundamentale sunt
specifice si durabile, fiind totdeauna prezente intr-o forma sau grad oarecare.
2.
Accesorii - complica tabloul fundamental in mod durabil sau pasager. Ele pot deci lipsi si
pot fi intalnite si in alte psihoze. Intre tulburarile accesorii sunt introduce tulburarile de perceptie,
ideile delirante, tulburarile functionale de memorie, simptomele catatonice, particularitatiile
vorbirii si ale scrisului. Diferitele fenomene simptomatologice sunt strict interdependente fiind
considerate ca variate modalitati de exteriorizare ale unei tulburari disociative a persoanei.

Considerand schizofrenia ca rezultanta unui proces care provoaca o evolutie regresiva a

persoanei, simptomele schizofreniei sunt sistematizate in:

- simptome negative (deficitare) de origine organica ce constitue sindromul disociativ

- simptome positive (productive) de origine psihica ce constitue sindromul delirant paranoid.
Simptome deficitare

tulburarile de perceptie - se deruleaza la nivelul tuturor analizatorilor si pot imbraca aspecte

diferite ca intensitate, complexitate si rasunet afectiv. Modificarea pragurilor sensibilitatii
generale da senzatia de oboseala, lipsa de putere, stare generala de discomfort, hiperestezie
antrenand o serie de fenomene cenestopate. Toate acestea sunt adesea explicate prin fenomene
delirante (de influenta, persecutie, otravire). O importanta aparte o au halucinatiile: auditive,
tactile, cenestezice, olfactive, gustative, kinestezice si vizuale. Caracteristice sunt halucinatiile
auditive care apar ca voci unice, multiple, cunoscute sau necunoscute, in dialog sau simfonie,
uneori extreme de agasante. Halucinatiile auditive au uneori caracter imperativ si continutul lor
extrem de periculos, se transpune in acte grave de auto sau heteroagresive. Fenomenele de
negativism verbal sau cele de baraj sunt consecinta unor comenzi halucinatorii auditive. Tot asa
de semnificative sunt pseudohalucinatiile auditive(ii vorbeste mintea, i se sonorizeaza propiile
ganduri). O deosebita semnificatie o au halucinatiile si pseudohalucinatiile corporale mai ales
cand sunt insotite de trairea provocarii din afara(raporturi sexuale fortate). Uneori bolnavii

reclama prezenta unor spirite, a unor fiinte disgratioase in interiorul corpului, in diverse
organe.Toate aceste elemente ale fenomenologiei automatismului senzorial au de obicei aspectul
lipsei de libertate, de stapanire interioara.Sunt cunoscute de asemenea perceperea unor miscari
articulare sau a unor deplasari (ireale) in spatiu fara ca bolnavul sa-si schimbe
pozitia.Halucinatiile gustative si olfactive nu au particularitati diferite, dar pot dobandi
semnificatie in contextul disociativ delirant persecutor. Tulburarile de atentie nu au aspecte
specifice, dar prin detasarea, lipsa de interes fata de ambianta hipoprexia spontana si voluntara
devin evidente clinic atat in perioadele desfasurarii productive a tabloului clinic cat si in starile
postprocesuale. Deficitul de concentrare si inchiderea in sine fac dificila desfasurarea unei
activitati si diminueaza eficienta performantelor psihologice, fara a fi vorba de o deteriorare
organica.Tulburarile de memorie constau in hipomnezie de fixare ca urmare al lipsei de interes
fata de realitate.Pot aparea amintiri reale, modificate ca situare in timp si spatiu care dupa
apartenenta sau continut par conforme cu realitatea.Aceste amintiri sunt insotite de amintiri false
produse de imaginatia bogata a bolnavului. Toate aceste fenomene constitue interpretari delirante
ale unor amintiri sau sunt inspiratii delirante localizate in trecut ca si falsele
recunoasteri(nerecunoasterea, confundarea, substituirea sau multiplicarea imaginii unor
personae). Amneziile lacunare sunt posibile numai in perioadele confuzive sau pentru starile de
agitatie psihomotorie.

Tulburarile de gandire - diferitele forme de incoerenta care exteriorizeaza o tulburare a

interdependentei intre verigile lantului asociativ al gandiri ce poate ajunde de la lipsa de relatie
logica intre diferite idei pana la alterarea structurii sintactice. Viteza de desfasurare a gandirii este
uneori mai accelelerata mai des incetinita. Uneori se poate decela barajul ca o oprire a fluxului
mental. In desfasurarea gandirii pot aparea de asemenea persevarari si stereotipii verbale, care
rezulta fie din incoerenta, fie constitue expresia negativismului si bizareriei.

Tulburarile care afecteaza cu preponderenta continutul gandirii pe prim-plan sta aici delirul
trait primar si nemotivat, care nu se deduce din stari afective sau nu reprezinta o dezvoltare
gandita a unor idei delirante traite anterior. El constitue din punct de vedere fenomenologic, un
punct de pornire in spatiile caruia nu se poate gasi nimic explicit cu mijloacele intelegerii
psihologice. Acest delir este comunicat celor din jur prin judecati; in acest sens, idei delirante pot
fi numite judecati modificate patologic dar ele nu reprezinta tulburari intrinseci de judecata(fapt
dovedit prin pastrarea capacitatii de judecata in afara delirului ).

Semnele exterioare ale delitului primar sunt:

- convingerea neobinuita (certitudinea)
- neinfluentabilitatea si incorigibilitatea
- caracterul insuficient al motivatiei delirului de catre bolnav (imposibilitatea rationala a
continutului).

Formele in care se manifesta delirul primar sunt:

a. dispozitia deliranta - este o stare difuza care se caracterizeaza prin trairea unei schimbari
imperceptibile ce patrunde totul o data cu ea, ceva amenintator sau inaltator pluteste in aer.
Dispozitia deliranta poate fi asemanata in acest context cu dispozitia unui om caruia i s-a
intamplat o mare nenorocire, ce nu ia fost anuntata, dar pe care o simte vag din fiziomania si
comportamentul celor din jur. Bolnavul cu dispozitie deliranta se simte stanjenit, parca inchis
intre bariere sau, mai rar, extreme de liber ca intr-un extaz.
b. Interpretarea deliranta(perceptia deliranta) este atunci cand unor perceptii reale li se acorda in
mod nemotivat o semnificatie anormala de obicei in sensul unei relatii cu persoana proprie. Nu
este vorba deci de o modificare a perceptiei, ci de o interpretare anormala in gandire a unor
perceptii banale si reale. Interpretarea perceptiei este un fenomen care are doua verigi :

prima - o perceptie care in sine nu a suferit nici o modificare

a doua - semnificatia particulara, deliranta, pe care o primeste aceasta perceptie

Interpretarea deliranta presupune trei etape:

1. obiectele sunt percepute ca adresate, revelante pentru bolnav care inca nu stie.
2. obiectele percepute sunt relevante, dar bolnavul stie in general si de ce
3. obiectele percepute au o semnificatie precisa.
Din interpretarile delirante fac parte si fenomenele de "dj vu" si "jamais vu" falsele
recunoasteri.
c. institutia deliranta(inspiratia) este constituita din reprezentari, idei care apar brusc incarcate de
o semnificatie nemotivata si care se refera la propria persoana, la alte persoane sau la lucruri.
Uneori institutia este localizata in trecut (amintire deliranta).

Trasaturi schizofrene ale intuitilor delirante sunt:

-

caracterul deosebit de covarsitor pentru bolnav

caracterul de revelatie
situarea transversala pe linia continua a dezvoltarii precedente a bolnavului.

d. delirul de influenta - este deosebit de semnificativ cand este trait nemijlocit de bolnav. In
gandire se manifesta cel mai pregnant prin urmatoarele fenomene:

furtul si intreruperea gandirii in sensul ca bolnavul realizeaza ca alti oameni ii intrerup sau
ii fura gandurile
facerea sau inspirarea gandurilor de catre alti oameni
raspandirea gandurilor.
In ceea ce priveste frecventa diferitelor teme delirante de-a lungul evolutiei bolii pe primul loc se
afla delirurile de urmarir, influenta sau relatie, delirul de otravire, delirul hipocondric, delirul
expansiv, delirul de vinovatie si autoacuzare, delirul de gelozie, delirul erotic "erotoman".

tulburarile de limbaj (vorbit si scris). In formele usoare limbajul nu reprezinta tulburari,

bolnavul exprimandu-si in vorbire si in scris gandurile normale sau patologice la fel ca un om
sanatos. In majoritatea cazurilor, limbajul vorbit si scris prezinta tulburari ce se coreleaza cu cele
ale celorlalte functii psihice mai ales ale gandiri. Uneori schizofrenii vorbesc mult aproape
neintrerupt. Opus acestui fenomen este mutismul, forma verbala a negativismului, in care insa
uneori bolnavul accepta sa raspunda in scris. Expresia verbala a schizofrenilor poate fi variat
alterata. O tulburare deosebit de grava a limbajului in schizofrenie datorita mai ales incoerentei
din gandire, este schizoafazia sau confuzia verbala. Vorbirea devine in acest caz complet complet
incomprehensibila, transformata intr-o insiruire de fraze incoerente, expresii neadecvate,
neologisme, uneori insa cu pastrarea relative a unor structuri gramaticale. Scrierile schizofrenilor
se prezinta de la inceput ciudate prin alegerea hartiei, cernelii, manierismul trasaturilor grafice.
Foarte des apar in scris stereotipiile izolate dar chiar intreaga actiune de a scrie poate capata
aspect stereotip de la scrierile identice ca forma si continut adresate mai multor persoane, pana la
coli de hartie umplute cu acelasi cuvant repetat de nenumarate ori, pe linii verticale sau
orizontale. Continutul scrisorilor bolnavilor, strans legat mai ales de gandirea si vorbirea lor, este
de cele mai multe ori expresia gandiri delirante si a incoerentei.

Tulburarile de afectivitate - la inceputul bolii predomina o labilitate sau o fluctuatie rapida

a sentimentelor asociata cu pierderea sentimentelor de simpatie, care se refera mai ales la relatiile
cu oameni in general mai apropiati, in primul rand cu membrii familiei. Generalizarea aceste
pierderi a sentimentelor de simpatie provoaca lipsa raportului afectiv, care poate indica
psihiatrului un indiciu semiologic. In stransa legatura cu pierderea sentimentelor de simpatie si
mai ales in cazul existentei unui delir de persecutie in care se includ oameni apropiati bolnavului,
apare inversiunea afectiva, tradusa prin sentimente de ura fata de acestia. Pe planul emotivitatii

predomina la inceputul bolii o hipersensibilitate, o labilitate emotiva sau o irascibilitate

deosebita, care aia ulterior este inlocuita de areactivitate. Inselatoare poate fi aici areactivitatea
aparenta datorita supararii sau resemnarii.Pot exista totodata stari de bucurie, anxietate,
culminand in extaz sau panica.Anterior acestora exista deseori stari disforice, euforice, depresive
si mai ales mixte. In general mai caracteristica afectivitatii schizofrene pare sa fie o deficienta a
capacitatii de modulare afectiva care duce la rigiditate afectiva, ce poate fi insa intrerupta brusc
prin trecerea la o stare afectiva opusa. Un alt simptom frecvent este ambivalenta afectiva, care
consta in posibilitatea ca o reprezentare sa fie insotita simultan de sentimente pozitive sau
placute, ca si de sentimente negative sau neplacute.

Tulburarile vointei si activitatii - o mare importanta o au simptomele de influentare a

vointei care trebuie deosebite de fenomenul denumit de K. Schneider "ca si cum". Pentru a vorbi
de o influentare psihotica schizofrena a vointei, bolnavul trebuie sa traiasca nemijlocit o
influentare straina a propiilor acte volitive (explicate apoi prin sugestie, posedare, hipnoza,
aparate). Tendinta la ahulie, inactivitate, lipsa de dinamogeneza, dezinhibitia pulsionala (sexuala)
si actiunile impulsive (amor, crize clastice, automutilare, sinucidere) sunt oarecum frecvente la
schizofreni.Ambivalenta se poate gasi si pe planul vointei (ambitendinta) la schizofreni "in fata
unei actiuni exista simultan si da si nu".

Tulburarile psihomotricitatii - cele mai caracteristice sunt stereotipiile care pot fi

caracterizate ca atitudini, miscari, acte coordinate, cuvinte sau fraze remarcabile prin repetitia lor
fara un scop util, ininteligibile. Au fot descries astfel:
-

stereotipiile de pozitie (perna psihica)

stereotipiile de miscare
stereotipiile de expresie (botul de schizofren)
stereotipiile de vorbire (verbigeratie) - se manifesta in scris
stereotipiile gandirii si halucinatiilor

Sugestabilitatea poate fi considerata opusa negativismului si consta intr-o supunere automata,

fara rezistenta, la ordine sau la orice solicitare din afara. Ca fenomene de sugestabilitate
exagerata, de supunere automata sunt considerate si anumite forme de imitatie patologica, ca
ecopraxia, ecomimia, ecolalia, adica repetarea gesturilor, mimicii sau cuvintelor celor din jur.
Exacerbarea la maximum a fenomenelor catatonice inhibitorii constitue stupoarea catatonica care
poate fi intrerupta de impulsiuni si uneori de crize mari hiperkinetice (deseori stereotipe).

Tulburarile de constiinta propiu-zise - toate tablourile schizofrene tipice se desfasoara pe un

fond de constiinta clara. Diferentierele psihopatologice in cadrul simptomatologiei releva faptul
ca simptomele schizofrene nu au valoare diagnostica decat intr-o stare psihotica in care este
conservata claritatea constiintei. De la aceasta regula fac exceptie starile de visare in perioada de

debut a hebrefeniei si catatoniei, starile de vacuum mental. Cand il putem aborda, pentru scurta
vreme, bolnavul nu apare greu accesibil, dezorientat, incapabil sa se fixeze la un anumit subiect.
Amintirea continutului starilor oneiroide este insa foarte buna. Ele au fost descrise elemente
principale fiind:
- modificarile afective in sens depresiv sau euforic corespunzatoare trairilor bolnavului,
tulburarea deconstiinta asemuita de bolnavi cu visul sau cu dormitul cu ochii deschisi, tulburarile
de perceptie (iluzii, halucinatii) falsele recunoasteri,
ideile delirante fantastice, dezorientarea in mediu. S.S. Stoianov a izolat doua tipuri: expansivcu agitatie catatonica si depresiv-in cadrul unei stupori catatonice.

caracteristicile tulburarii schizofrene a personalitatii - majoritatea simptomelor descrise

constitue aspecte descriptive ale tulburarilor schizofrene ale personalitatii, fiecare din ele
exprimand o latura particulara a disocierii personalitatii de catre procesul schizofren.
Unele din ele au o mare specificitate cum ar fi :

tulburarile constiintei personalitatii (fenomene de depersonalizare). Dintre ele o serie de

trairi ale pierderi apartenentei la eu, sunt cele mai caracteristice. Este vorba de acele fenomene
care constau dintr-o traire particulara in cursul careia actele si starile proprii nu sunt traite ca
fiind proprii, ci sunt resimtite ca fiind facute, produse, conduse sau influentate de altii. Strans
legate de acest gen de tulburari sunt trairile de instrainare fata de eu, a tuturor fenomenelor
psihice constiente, sau chiar a propriului corp. Ele constitue fenomene propiu-zise de
depersonalizare psihica sau somatica.Un alt aspect al acestor tulburari se manifesta prin
pierderea unitatii propriei persoane in momentul actual. Astfel o serie de fenomene psihice
decurg concomitent paralel si sunt atat de dezvoltate, atat de diferit traite, incat se realizeaza
grupari independente intre ele, asa incat se poate vorbii de doua sau mai multe personalitati
deosebite la acelasi bolnav. O alta tulburare a constiintei personalitatii se datoreaza stergerii
granitelor traite eu si non eu. Bolnavi se pot transpune asupra celor din jur trairile lor
(negativism).Un aspect particular al acestor fenomene a fost descris sub denumirea de
raspandirea gandurilor. In contrast cu aceste stari, exista altele in care bolnavii pot resimti ca
fiind ale lor o serie de trasaturi sau intamplari ale altor persoane (apersonalizare).Toate aceste
tulburari ale constiintei personalitatii sunt de obicei insotite de pierderea trairii individualitatii,
identitatii si continuitatii propiei persoane de-a lungul existentei subiectului.

Tulburarile constiintei realitatii (derealizarea) constitue fata de tulburarile constiintei eu-lui,

cealalta latura a tulburarilor constiintei personalitatii. In acest sens important este delirul
primar, ca modificare patologica a reflectarii lumii exterioare, mai ales sub aspectul dispozitiei
delirante. Deosebit de relevanta apare in acest context incorigibilitatea trasaturilor delirante.
Aceasta este de multe ori concomitenta cu pastrarea capacitatii de judecata in afara delirului si
nu apare astfel sa izvorasca dintr-o tulburare a capacitatii intriseci de judecata, cu toate ca de
multe ori fenomenele delirante se exprima pe planul realizarii psihice ca tulburari de judecata.
Simptomatologia somatica

Din punct de vedere somatic majoritatea schizofrenilor sunt sanatosi, dar pot aprea si
tulburari somatice. Multe dintre simptomele somatice pot fi considerate:

1.

consecinte somatice secundare comportamentului maladiv (aport

insuficient de sunstante nutritive si lichidiene, agitatie sau inhibitie
psihomotorie negativista, igiena deficitara).

2.

fenomene vegetative ce insotesc tensiunea emotionala. S-ar mai

putea adauga aici efectele secundare ale diferitelor metode terapeutice
utilizate. Simptomele somatice mai ales observate la bolnavi
schizofreni:

Apetitul, secretia salivara, activitatea intestinala (constipatia alternand cu

diareea) si curba ponderala prezinta oscilatii apreciabile.

Retentia de urina (de multe ori din cauza narcolepticelor incisive) sau polakiuria.

Pulsul prezinta de asemenea oscilatii apreciabile

La catatonici deseori cianoza, uneori insotita de edeme. Pielea din regiunea

cefalica a extremitatii membrelor prezinta fie o accentuare, fie o deficienta a
circulatiei, poate fi prea umeda sau uscata, prea calda sau rece.

Rigiditatea vasculara, o scadere a indicelui oscilometric.

Amenoree (stadiile acute) - se mentine pe perioade indelungate

La barbati deseori diferite forme de impotenta sexuala.

Starile emotionale pot influenta tabloul sanguin.

Neregularitati in mers si uneori paralizii isteriforme.

Pupilele sunt deseori midriatice (starile acute) si rareori miotice (starile cronice).
De multe ori lipsesc reflexele pupilare.

Un fenomen curios si nu prea rar il constitue analgezia uneori totala, probabil de

origine psihica, care pare sa explice automutilarile.

Starile supraacute, mai ales de agitatie psihomotorie extreme, insotite deseori de fenomene
de deshidratare, febrile si altele necaracteristice dar frecvente in orice stare organica sunt uneori
urmate de exitus. Ramane astfel incert daca moartea s-a datorat hiperexcitatiei, deshidratarii,
epuizarii, infectiei secundare sau unor afectiuni cerebrale neprecizate.

PROBLEME DE DEPENENTA
Probeleme de demendenta specifice ale pacientului cu schizofrenie sunt:

Dezinteres fata de tinuta vestimentara;

Carente de igiena;
Comunicare inadecvata la nivel intelectual,afectiv,senzomotor;
Vulnerabilitate fata de pericole,
Alterarea intergritatii fizice si psihice;
Perturbarea comunicarii familiale;
Dificultate de a actiona dupa credinte si valori;
Incapacitatea de a-si asuma roluri;
Intoleranta la activitati recreative;
Incetinirea ritmului de gandire
Obstructia cailor respiratorii determinate de salivatie abundenta
Alimentatie exagerata cantitativ si calitativ; alimentatie insuficienta cantitativ si calitativ;
refuz de a urma dieta; refuz de a se alimenta sau hidrata
Deshidratare
Constipatie sau diaree
Scurgeri menstruale neadecvate cantitativ si calitativ
Incontinenta de urina
Hiperactivitate
Postura neadecvata
Refuz de a face activitati
Incapacitatea de a se odihnii
Epuizare
Insomnie
Neandemanarea de a-si alege haine potrivite
Neandemanarea de a se imbraca sau dezbraca
Dezinteres pentru masurile de igiena, fata de infatisarea sa
Incapacitatea de a urma prescriptiile ingrijirilor de igiena
Anxietate
Stare depresiva
Pierderea imagini de sine si a stimei de sine
Frica
Probabilitatea atingerii integritatii fizice si psihice
Comunicare ineficienta la nivel afectiv, intelectual si senzomotor
Confuzie
Singuratate
Culpabilitate
Dificultate de a participa la activitatii religioase
Dificultate de a actiona de credintele si valorile sale

Devalorizare
Neputinta
Dificultatea de a se realiza, de a-si asuma roluri sociale
Dezinteres in a indeplinii activitati recreative; dificultatea de a indeplinii activitati
recreative
Dezinteres
Dificultatea de a invata

I.4. PARTICIPAREA ASISTENTEI MEDICALE LA ACTE DE INVESTIGATIE IN

SCHIZOFRENIE

Examene clinice si paraclinice :

Inainte de a incepe examinarea se va stabili un contact psihic cu pacientul,incercand sa se
creeze pe cat posibil un climat de incredere reciproca.
Este necesar sa se consemneze in fisa de observatie nu numai datele referitoare la boala
psihica obtinute de la pacient,ci si datele obiective furnizate de apartinatori,si rezul-tatele
obtinute din examinarea somatica si neurologica a acestuia.
Anamneza va releva conditiile de dezvoltare si de viatastare de sanatate a rudelor (antecedente heredo-colaterale,se vor cauta in special tulburarile psihice si neurologice chiar usoare
in randul membrilor familiei si a rudelor apropiate),intoxicatii cronice si in mod deosebit
alcoolismul.
In anamneza conditiilor de viata se va insista in special asupra relatiilor sale cu familia,cu colegii de munca si comportamentul la locul de munca,relatiile cu vecinii,autoritatile.
In istoricul bolii se va consemna modul brusc sau lent de instalare a tulburarilor psihice.Daca aceste tulburari nu au aparut cumva dupa o stare de tensiune psihica sau dupa un soc
psihic.
Se va nota daca bolnavul a fost internat intr-o institutie de specialitate,ce tratamente au
fost aplicate,care a fost comportamentul bolnavului in perioadele de remisie,daca acesta a
continuat sau nu activitatea profesionala cu acelasi randament,in aceeasi institutie,daca a fost
pensionat si cu ce grad de invaliditate.

Examenul neurologic se va desfasura in mod simetric cu nervii cranieni,evidentiindu-se

in afara aspectelor oculare,eventuale semne ale unor pareze sau paralizii periferice ale ni-velului
facial.
Un loc deosebit il ocupa cercetarea simturilor speciale ( vaz,auz,gust,miros ) si a sensibilitatii generale.
Se va analiza acuitatea vizuala : marimea campului vizual,capacitatea de diferentiere a
culorilor.
Semnalarea unor tulburari de sensibilitate impune delimitarea zonelor deficitare, delimitarea tipului de sensibilitate alterat.
Se vor cerceta reflexele cutanate osteotendinoase,cutanate abdominale.
ROLUL ASISTENTEI MEDICALE IN CADRUL ACESTOR EXAMENE
Se acorda atentie si tulburarilor de vorbire.
Examenul neurologic se face obligatoriu la fiecare bolnav.

Examenul psihic :
Examenul psihic trebuie sa se prezinte ca un complex de date de observatie clinica,ce
stabilesc legatura intre datele amnezice,istoricul afectiunii si starea prezenta apreciata in
perspectiva dinamicii sale.
Descrierea starii psihice trebuie sa inceapa in mod firesc prin consemnarea elemen-telor
caracteristice primului contact cu pacientul.
Dezinvoltura sau usurinta cu care se stabilesc relatia.Retractia,suspiciunea,detasarea sau
refuzul de a stabili contact psihic cu mediul si noua ambianta medicala.
Sa evolueze capacitatea de orientare in timp si spatiu,spontaneitatea raspunsurilor,
caracterul stabil sau instabil al relatiei cu examinatorul precum si eventuala atitudine ostila fata
de aceasta.
Este de preferat sa se lase pacientul pe cat posibil sa povesteasca singur despre afectiunea sa sau sa-si exprime liber acuzele,ce parere are despre aduceea lui la medic,daca se
considera bolnav sau sanatos,ce fel de boala crede ca are.
Ori de cate ori convorbirea cu pacientul duce la stari de incordare emotionala negativa se
va abandona pentru moment tema care le-a generat.
O atentie deosebita trebuie acordata aprecierii nivelului la care urmeaza sa se desfasoare
discutia,care trebuie adaptata la gradul de cultura si capacitatea intelectuala a pacientului.

Examene de laborator :
Datele obtinute la examenul general si neurologic impune o serie de investigatii
paraclinice : hemoleucograma (HLG ),VSH,glicemie,sumar de urina,probe de disproteinemie,
examenul LCR, electrocardiograma ( EKG ),electroencefalografia ( EEG ).
Examenul sangelui poate furniza date importante in urmarirea evolutiei bolnavilor.
Starile psihice caracterizeaza prin adinamie,apatie sau excitabilitate crescuta obliga la
investigarea functiilor glandelor suprarenale. ROLUL ASISTENTEI
Radiografia craniana,pneumoencefalografia,ventriculografia,arteriografia,pot pune in
evidenta tumori cerebrale,existenta atrofiei corticale care va determina dementa senila intal-nita
in schizofrenie.
La femeile cu tulburari psihice si endocrino-metabolice,trebuie explorata adesea functia
glandelor sexuale (estrogeni,progeteronul,frotiul cito-vaginal ).
Electroencefalograma ( EEG ) permite depistarea sau eliminarea cauzei organice sau
neurologice ale bolilor psihice,putandu-se aprecia gravitatea,evolutia sau prognosticul.

Examenul psihologic :
In prezent nu se poate un examen psihiatric complet fara investigarea psihologica a
bolnavului cu ajutorul testelor.
Testele psihologice sunt niste probe obiective cu ajutorul carora se cerceteaza aptitudinile, personalitatea unui individ.
Dintre cele mai cunoscute teste psihologice sunt testele pentru determinarea coeficientului intelectual ( IQ ),aceste teste cuprind probleme de informatie,intelegere generala,
rationament aritmetic,memoria cifrelor,vocabular,clasare de imagini,etc...
In ultimii ani s-au dezvoltat metode de investigare a personalitatii in intregul ei,a
aspectelor de sinteza ale vietii psihice.Dintre acestea cele mai importante sunt :
scalele de evaluare.
chestionarele.
metodele proiective.

Scalele de evaluare :

Sunt metode obiective de aprecierea a comportamentului individual.Aprecierea este

facuta de examinator care noteaza fiecare simptom psihic.In functie de intensitatea lui, rezultatul
final fiind o apreciere cantitativa,obiectiva a comportamentului individului.

Chestionarele :
Sunt compuse dintr-un numar variabil de intrebari la care bolnavul trebuie sa raspunda
prin : da , nu , nu stiu sau prin adevarat , fals , nu stiu .
In functie de scorurile obtinute se apreciaza trasaturile psihice,patologice ale persoanei
investigate.

Metodele proiective :
Desi investigheaza personalitatea sub aspect global,ca un tot asemanator cu metodele
obiective deja descrise,nu ajung la o exprimare cantitativa a rezultatelor,ci la o descriere
calitativa a personalitatii celui examinat.Cea mai utilizata dintre toate metodele este testul
RORSCHACH,constand in a prezenta celui examinat un numar de 10 planse standard care au
imprimate fiecare cate o pata de forma si culoare diferite si a-i cere sa spuna ce-si imagineaza ca
reprezinta fiecare pata.Raspunsurile inregistrate sunt notate si interpretate dupa anumite reguli.

1.5. PARTICIPAREA ASISTENTEI MEDICALE LA INTERVENTII

AUTONOME SI DELEGATE DE APLICARE A TRATAMENTULUI IN
SCHIZOFRENIE

n vederea obinerii complianei terapeutice in schizofrenie,asistentul trebuie sa cola-boreze cu pacientul,sa-i arate incredere sa-l trateze ca pe o persoana,nu ca pe un bolnav,sa aiba o
atitudine prietenoasa,sa lase la o parte prejudecatile,care sunt o bariera intre el si pacient, sa caute
un contact regulat cu pacientil oferindu-i atentie pozitiva si aratandu-i ca-l apreciaza si ca-l
accepta.
La pacientul schizofrenic,perturbarea stimei de sine,asociata ci incapacitatea de a avea
incredere in altii si de a avea relatii cu ei,constituie o problema de importanta majora.
Asistentul medical incearca stabilirea unui dialog cu pacientul,observand mecani-smele
de interactiune sociala si participarea pacientilor la diferite activitati,iar sustinerea lor, cu
ajutorul cuvintelor in timpul activitatilor fiind foarte importanta.
Lipsa de cunostinte,in ceea ce priveste reteta de medicamente,planul de tratament, felul in
care este urmarit si simptomele care apar,ii fac sa devina neancrezatori,atat apartina-torii cat si
pacientul,de aceea asistentul va determina familia si pacientul sa se conformeze planului de
tratament,va invata pacientul despre importanta luarii medicatiei.
La nivelul sectiilor de psihiatrie se desfasoara activitati de terapie suportiva a paci-entilor
cu schizofrenie,care constau in activitati in grupuri de suport,activitati recreative ( jo-curi,
vizionari filme ),activitati de antrenarea a abilitatilor sociale si vocationale.
La grupurile de suport sunt admisi toti pacientii cu diagnosticul generic de scizofrenie,
care au mai mult de o internare intr-o sectie de psihiatrie,nu trebuie sa existe limitari in ceea ce
priveste sexul,categoria de varsta sau evolutia afectiunii pacientului.
Pacientilor li se explica ca participarea la grupuri face parte din tratament,grupul sprijinandu-se prin comunicare verbala.
Activitatea suportiva de grup,indiferent de metoda si tehnica folosita,este eficienta si
activa numai daca exista o opinie de grup si daca grupul are un anumit grad de autonomie fata de
terapeut sau echipa terapeutica.
Rezultatele obtinute de pacient constau in :
inocularea sperantei in viitor,in fortele proprii,in ceilalti ;

dezvoltarea capacitatii de a se ajuta pe sine si altii ;

obtinerea de informatii cu privire la modalitatile de tratament ;
dezvoltarea capacitatii de a stabili raporturi sociale.
In grupul de suport,asistentul urmareste : ambianta,atmosfera,participarea fiecaruia,
comunicarea,cooperarea,ascultarea,posibilitatea de confruntare,respectul fata de ceilalti.
Scopul terapiei suportive este :
redobandirea abilitatilor sociale ( relationare interumana usoara ) ;
dobandirea unui sentiment de participare la viata colectiva ;
intelegerea situatiei pe care o traverseaza mobilizandu-si fortele,intr-o atmosfera de acceptare
si securitate.

INTERVENTII AUTONOME SI DELEGATE

Autonome
-

favorizez adaptarea persoanei la noul mediu asigurand un climat calm si securitate

plasez pacientul intr-un salon luminos, linistit fara factori perturbatori, pe cat se poate de
izolat, prevazut cu pat confortabil si lenjerie curata
linistesc pacientul comunicand permanent cu el
asigur conditii de favorizare a somnului, semiobscuritate si rog si celilalti membrii ai
echipei de ingrijire sa procedeze la fel

supraveghez functiile vitale si le notez in foaia de temperatura

asigur repaosul fizic si psihic al pacientului

mentin igiena tegumentelor a lenjeriei pacientului

asigur regimul alimentar

mentin permanent legatura cu apartinatorii pacientului si ii informez despre starea sa

-

observ permanent starea pacientului si raportez medicului orice modificare

aparuta in starea de sanatatea a pacientului

incurajez pacientul sa-si exprime temerile si ii dau exemple de cazuri in care

pacientii s-au recuperat repede

respect masurile de prevenire a infectiilor nosocomiale si educ pacientii cu

privire la masurile de prevenire a infectiilor

explic pacientului orice tehnica inteprinsa, scopul si importanta ei in procesul de

vindecare

respect tacerile si plangerile persoanei pentru a-i permite sa-si controleze

emotiile

asigur activitati recreative la alegerea pacienului

creez un climat de intelegere empatica

intocmesc un plan zilnic de mentinere a sanatatii cu persoana sau cu un

apartinator: alimentatie, ingrijiri de baza, somn, exercitii, eliminare

limitez atentia acordata gandurilor triste (readuc persoana la timpul prezent)

felicit pacientul daca executa activitati

nu las la indemana pacientului medicamente sau substante periculoase, obiecte

periculoase (cutit, furculita, lame; etc.)
mentin usile incuiate cu cheia daca este nevoie

imobilizez pacientul in camasa de protectie sau chingi cu scopul de a nu se ranii

pe el insusi sau persoanele din jur

asigur satisfacerea nevoilor fundamentale lasandu-l autonom pe cat posibil:

alimentatie, igiena, eliminare

educ pacientul sa aiba posturi adecvate

ajut pacientul sa-si planifice activitatiile cotidiene

observ daca perioadele de odihna corespund necesitatilor organismului

fac educatie pentru sanatate cu pacientul si cu membrii familiei

insotesc pacientul la oricare alta investigatie recomandata de medic la alte sectii

de specialitate

aduc la cunostinta inainte de internare, datele controalelor medicale la spital sau

dispensarul teritorial

recomand un comportament pozitiv cu privire la conservarea sanatatii

insotesc pacientul pe tot parcursul procesului de externare pana la redarea
acestuia familiei

Delegate
-

recoltez sange pentru examene de laborator

recoltez materii fecale, urina pentru examene de laborator (chimice si

bacteriologice)

administrez medicatia sedativa neuroleptica atipica si incisiva, tranchilizante,

anxiolitice

alimentez pacientul (daca este nevoie) parenteral instituind - perfuzii cu

glucoza(10%; 20%; 33%; 40%)

hidrolizate de proteine

amestecuri de aminoacizi

vitamine si electrolite

calculez numarul de calorii in functie de diferitele stari patologice; adaug 13%

pentru fiecare grad de temperatura peste 37 C; 20-30% pentru agitatie, convulsii,
distructii celulare

efectuez bilantul lichidelor ingerate si eliminate pe 24h

efectuez (la nevoie) clisma evacuatoare simpla sau uleioasa

instalez sonda vezicala atunci cand medicul o cere

administrez :
-

rispolept cp. 200mg

diazepam fiola
fenobarbital - fiola
Ca gluconic - fiola
Glucoza 33% I.V
Carbamazepine 200mg
Depakine chrono 500mg

Haldol cp. 5mg

Romparkin cp.
Piracetam cp. 400mg
Neurol
Eglonyl
Multisis dr.
Vitamina complex dr.
Zyprexa cp. 10 mg
Nitrazepam cp. 5mg
Plegomazin f.
Ca lactic cp. 250mg

Tratamentul in spital
In schizofrenie,tratamentul este indelungat,cu substante psihotrope,insulina,vitamine, evoluand
in general favorabil sub tratament,cazurile trebuie urmarite indeaproape si dupa externare,prin
control periodic la policlinica si,mai ales printr-un tratament de intretinere,cu doze mici,orale,de
neuroleptice.
O atentie deosebita vom acorda psihoterapiei,metoda prin care se actioneaza asupra
bolnavului prin mijloace psihice, astfel deosebim metode de tratament psihoterapic individuale si
de grup, ergoterapia ( terapia prin munca ), urmarind reinserarea in societate, reabilitarea
bolnavului,meloterapia ( terapia prin muzica ), terapia prin lectura, sculptura terapia prin
dans,etc...
O atentie deosebita vom acorda psihoterapiei,metoda prin care se actioneaza asupra bolnavului
prin mijloace psihice, astfel deosebim metode de tratament psihoterapic individuale si de grup,
ergoterapia ( terapia prin munca ), urmarind reinserarea in societate, reabilitarea
bolnavului,meloterapia ( terapia prin muzica ), terapia prin lectura, sculptura terapia prin
dans,etc...
Principalul scop,in orice actiune terapeutica psihiatrica este sa facem ca pacientul sa nu se
simta izolat,exclus,respins de societate.
Rolul asistentului medical nu este numai acela de a administra medicatia si de a recolta
analize,ci si de a convinge bolnavul de eficacitatea tratamentului.
Asistentul medical va face educatie sanitara,atat bolnavului,cat si familiei acestuia,
oferind cu grija informatii asupra bolii in sine.
Pentru pacientul schizofren care are un episod psihotic acut,spitalizarea de scurta durata
reprezinta o pauza o sansa de regrupare si dobandire de directii noi pentru viitor.
Medicatia antipsihotica duce la remisia majoritatii simptomelor pozitive.

Structura spitalului ofera un spatiu sigur de protectie a pacientilor pentru a nu-si face rau lor
insisi sau a nu-i leza pe ceilalti.
In acest cadru,membrii echipei de ingrijire furnizeaza functiile unui EU auxiliar
pentru pacient.
De asemenea,echipa terapeutica poate identifica stresorii care ar putea contribui la
declansarea unui episod psihotic intr-un anumit moment al vietii pacientului.
Se poate demara un proces psihoeducational cu pacientul si cu familia care sa
stabileasca un mediu optim dupa externare.
Ei trebuie sa fie pregatiti pentru faptul de a avea de-a face cu o boala de-o viata,si ca scopul este
de a minimaliza dizabilitatile,si nu de a urma un tratament de durata.
Este subliniata importanta faptului de a mentine medicatia si,de asemenea,poate fi
expilicat conceptul de emotie exprimata ( EE ).
Increderea in spitalizarea scurta este contraregresiva,apararile fiind restabilite si
pacientul ar trebui sa se reantoarca la starea de functionare pe cat de repede posibil.
Pacientul poate avea un sentiment de continuitate intalnind terapeutul si in afara
spitalului.
Dupa ameliorarea simptomatologiei pozitive a pacientului pana la un anumit nivel,se
poate institui terapia de grup,care poate continua si in ambulatoriu,in functie de disponibilitatea
pacientului pentru activitatea de grup.
Pentru o mica parte din pacientii din ambulatoriu,intalnirile de grup pot fi singu-rul
contact social semnificativ.
In acelasi timp,echipa terapeutica trebuie sa confere un sentiment de speranta.
Tratamentul rational al schizofreniei in acceptuirea moderna a notiunii implica unele conditii, la
modul general, acest tratament trebuie aplicat intotdeauna precoce, complex si durabil; la modul
particular el este obligatoriu individualizat, flexibil si consecvent.
Complexitatea tratamentului in schizofrenie rezulta din necesitatea imbinarii, in functie de forma
clinica si de etapa evolutiva a bolii, a metodelor biologice, psihologice, ergoterapeutice si
socioterapeutice.

Obiectivele terapeutice actuale in schizofrenie sunt:

-

atenuarea pana la disparitie a fenomenelor psihopatologice si prevenirea reaparitiei lor

limitarea si compensarea optima a defectului de personalitate

readaptarea gradata a pacientului la exigentele sociale si profesionale

reintegrarea in familie si in societate, incadrarea sau reincadrarea intr-o forma de activitate

utila si ca atare, recuperarea sociala si profesionala.
Atingerea acestor obiective sau obtinerea unor rezultate cat mai apropiate de acestea adauga o
noua dimensiune esentiala notiunii de tratament in acceptiunea lui clasica, sub forma recuperarii
sociale si profesionale a deficientilor schizofreni. In acest fel sunt prevenite starile de dependenta
sociala, iar procentele impresionante de invadilitate pe care tendinta evolutiei spontane a
schizofreniei neglijate sau incorect tratate le gereaza, se amelioreaza apreciabil.
Terapia biologica (somatica, organica) cuprinde ca modalitati pricipale actuale:
-

chimioterapia

terapia prin come insulinice

tratamentul electroconvulsivante

Chimioterapia sau farmacoterapia reprezinta axa terapeutica principala a tratamentului

schizofreniei si este reprezentata de forma tratamentului neuroleptic.
Nici o alta metoda terapeutica nu se poate compara cu tratamentul neuroleptic in ceea ce priveste
rapiditatea efectelor, mentinerea rezultatelor, generalizarea indicatiilor si comoditatea aplicarii.

Etapele curei neuroleptice sunt caracterizate de doi parametrii.

-

doza zilnica a neurolepticului

durata administrarii neurolepticului.

In perioadele de spitalizare administrarea in doze mari in intervale limitate subliniaza intensiv al

etapei terapeutice; dupa externare, durata prelungita a administrarii de doze reduse, defineste
caracterul extensive al acestei etape.
Dificultatile reale in aplicarea tratamentului de intretinere (intre care neglijenta sau refuzul
pacientului de a continua cura neuroleptica dupa externare este cel mai des semnalata) pot fi
depasite astazi prin administrarea neurolepticului la intervale mari , intr-o forma care permite
eliberarea lenta sin constanta a substantei psihoactive in organism (neuroleptice cu durata
prelungita de actiune, neuroleptice, depozit).

Terapia electroconvulsivanta are inca, indicatii indiscutabile in tratamentul schizofreniei in

formele catatonice, stupuroase, in starile de inhibitie mai putin accentuata dar prelungita, in
starile de excitatie psihomotorie, in sindroamele depresive atipice rezistente la medicatia
neuroleptica.
Electrosocul completeaza oportun si uneori in mod spectacular efectele mai lente ale terapiei
neuroleptice. In momentul instituirii electrosocului se reduce doza de substante psihoactive
inainte si in timpul perioadei precum si suprimarea administrarii dozei matinale imediat
precedente electrosocului.
Utilizare electrosocului protejat (soc sub curara) impune eliminarea cazurilor contraindicate:
crize convulsive, meningoencefalite, afectiuni vertebrale, fracturi osoase, asteoroporoza, diferite
afectiuni osoase.
La adulti se fac de obicei 10-12 socuri simple sau protejate, iar la copii la varsta de pubertate si
adolescente 6-10 sedinte. Tratamentul schizofreniei indiferent de forma sa cuprinde cura
neuroleptica la care se asociaza in functie de tabloul psihopatologic si sindromul tinta,
tratamentul electroconvulsivant, terapia prin come insulinice, tratamentul antidepresiv, hipnotic
si vitamine hidrosolubile. Psihoterapia reprezinta componenta inseparabila a oricarui act
terapeutic, indiferent de natura lui si indiferent de etapa de tratament. Variabila psihopatologica
esentiala care cuprinde posibilitatea abordarii psihoterapeutice a schizofreniei este contactul
cognitiv si afectiv al pacientului cu mediul real. Tehnicile obisnuite de abordare psihoterapeutice
a schizofrenilor in cadrul sedintelor anume consacrate acestui scop sunt: 1-psihoterapia
individuala si 2- psihoterapia de grup.
Psihoterapia contribuie nemijlocit la procesul terapeutic a carui finalitate, ceea ce face posibila
readaptarea pacientului la exigentele impuse de existenta normala si reinsertia lui in familie, in
societate si intr-una din formele de activitate productive.
Ergoterapia joaca un rol deosebit in procesul de readaptare si de socializare a schizofrenilor. Ea
se desfasoara sub forma activitatilor utile, atragatoare si bine gradate, intr-un climat de incredere
in posibilitatile pacientului, cu asumarea de catre acesta o responsabilitatilor progresive legate de
sarcini mai simple sau mai complexe. Rolul familiei ocupa un loc central in asistenta
schizofrenilor.
Scopul primar al tratamentului schizofrenilor este modificarea comportamentului patologic.

I.6.

SCHIZOFRENIA. EVOLUTIE. COMPLICATII. PROGNOSTIC

I.6.1.EVOLUTIE
Evolutia schizofreniei prezinta o mare varietate individuala. Din punct de vedere clasic
evolutia schizofreniei consta din deterioarare in timp, cu exacerbari acute care se suprapun peste
un tablou cronic.
Vulnerabilitatea la stres dureaza toata viata.Schizofrenia se defineste prin regularitatea
elementelor sale distructive la termen lung.
Evolutia conceptului de schizofrenie marcheaza in punctele sale nodale ca trasatura
definitorie tendinta evolutiva, care se exprima clinic fie printr-o desfasurare mai lenta sau mai
putin lenta, dar continua si progresiva, fie prin exacerbari procesuale intrerupte de perioade
variabile de atenuare sau disparitie a fenomenelor psihopatologic. Orice stare clinica identificata
ca schizofrenica implica o tendinta generala catre dezintegrare (disociere) a personalitatii.
Dupa fazele acute sau subacute (procesuale) si instalarea sindromului deficitar,
deteriorarea continua cu alta alura si sub alte forme calitative, prin elaborari secundare propii
procesului schizofren.
Majoritatea schizofreniilor devin manifeste intre pubertate si inceputul celui de-al
patrulea deceniu de viata cu o maxima incidenta intre 20-25 de ani, 70 % din schizofreni
debuteaza pana la 30 de ani.
Intre 32-45 de ani incidenta cazurilor scade considerabil. Schizofreniile care debuteaza
dupa 28-30 de ani imbraca frecvent forma paranoida cu evolutie cronica. In raport cu modalitatea
de debut (acut sau insidios) si stadiul final (dementa, deficit schizofrenic limitat) remisiune sau
vindecarea, avem 3 tipuri de evolutie.

1.

Evolutii simple

evolutie acuta ducand la stari cronice grave (schizofrenia hebefrenica, schizofrenia

catatonica)
-

evolutie cronica ducand la stari cronice grave 10% - 20%

evolutie acuta ducand la stari cronice mai usoare 5%

evolutie cronica ducand la stari cronice mai usoare

5%- 10 %.

2.

Evolutii ondulatorii

evolutie ondulatorie care duce la stari cronice grave 5%

evolutie ondulatorie care duce la stari cronice usoare 30%-40%

vindecare dupa evolutie ondulatorie 25%-35%.

Starile cronice sunt mai atenuate, deseori pot survenii ameliorari tardive.
3. Alte evolutii (atipice) - 5%
In ceea ce priveste tipurile de remisiune care imbina criteriul clinic cu cel socio-profesional
caruia i se acorda preponderenta. Exista patru tipuri de remisiuni si anume:
a- remisiunea permite insertia bolnavului in familie, societate si profesie; este echivalenta cu
vindecarea
b- remisiunea permite reinsertia bolnavului in familie si societate, reincadrarea in munca se
face la un nivel inferior celui anterior
c- remisiunea permite reinsertia in familie, care se insarcineaza cu supravegherea si ingrijirea
pacientului; ergoterapia este accesibila
d- remisiunea consta in stabilizarea simptomelor fara posibilitatea de reinsertie in familie si
societate; pacientul necesita ingrijiri in serviciul de cronici; terapia ocupationala este accesibila
Din punct de vedere al evolutiei simptomatologiei relativ la extensia sau limitarea delirului
si halucinatiilor, aproximativ jumatate din cazuri raman nemodificate, iar restul fie se agraveaza,
fie prezinta o simptomatologie mai putin accentuata. In ceea ce priveste delirul schizofrenilor
ajunsi la senescenta se descriu sase modalitati de evolutie:
1-

disolutie fara compensare in cadrul simtonizarii date de varsta

2-

disolutie partiala

3- banalizare, izolare, ingustare

4-

transformarea delirului paranoid in delir depresiv de negatie

deplasarea continutului in cadrul adaptari la mediu

6-

extensiune generala, inbogatire si generalizare a temei delirante initiale.

Delirul halucinator devine elementul psihopatologic central, subdiviziunea initiala in

forme clinice (catatonica, paranoida, hebefrenica, simpla) se sterge in perioada de senescenta.

Referitor la evolutie absenta deteriorarii dupa un numar de 10 ani sau mai mult ridica
problema revizuirii diagnosticului de schizofrenie care se defineste prin regularitatea elementelor
sale distructive la termen lung. Se sustine ca potentialul de ameliorare in schizofrenie a fost
subestimat, si ca in lumina investigatiilor pe termen lung, ceea ce se numeste evolutia
schizofreniei se aseamana mai curand cu un proces de viata deschis unei mari varietati de
influente de toate felurile si nu cu o boala cu o evolutie prestabilita.
Impreuna cu alti psihiatri Brown subliniaza cateva influente de mediu importante asupra
evolutiei, printre care atitudinea familiei si evenimentelor stresante, ca si asteptarile pacientului,
ale familiei si persoanelor din jur, care par sa actioneze deseori ca profetii care se
autoindeplinesc.
I.6.3.PROGNOSTIC
Pentru formele de pubertate si adolescenta prognosticul schizofreniei este mai favorabil
cu remisiuni bune de tip 1 si 2 in 26% din cazuri si de tip 3 in 42% din cazuri.
In ceea ce priveste formele clinice in raport de sindromul psihopatologic, prognosticul cel
mai favorabil il au formele cu aspect toxic si tablouri confuzive, sau starile acute de catatonie
simpla sau de catatonie stupuroasa. Un prognostic rezervat il au starile de agitatie catatonica sau
cele de hebefrenie.
In ceea ce priveste, prognosticul cazului individual, trebuie luati in consideratie mai multi
factori:
- Debutul bolii: Cele mai multe remisiuni se obtin in cazurile cu debut acut, confuz delirant
oniric, catatonic si paranoid polimorf. Debutul acut are un prognostic cu mult mai favorabil decat
debutul insidios
- Varsta la care debuteaza boala: Cu cat boala apare la o varsta mai tanara, cu atat prognosticul
este mai intunecat. Prognosticul schizofreniei infantile cu evolutie lenta este destul de rezervat in
comparatie cu schizofrenia pubertara si a adolescentei, si cu atat mai sever cu cat debutul a fost
mai precoce. Procesul morbid interfereaza cu insasi dezvoltarea psihica a copilului, contracarand
atat dezvoltarea intelectuala, cat si formarea personalitatii. Prognosticul schizofreniei pubertare
este mai favorabil decat cel al cazurilor de schizofrenie infantila, dar mai sever
- Tabloul clinic (psihopatologic): Toate starile cu tulburare a constiintei precum si tablourile cu
o coloratura afectiva accentuata , maniacala sau depresiva, au un prognostic mai bun.
Prognosticul este mai putin bun daca exista tulburari de gandire la un bolnav cu constiinta
clara. O coloratura afectiva neta si in general o comprehensibilitate relativa a situatiilor de viata,
in cazurile acute , ofera in prognostic bun, dar in cazurile cu evolutie cronica rectilinie a bolii,
acest criteriu ramane inselator. Existenta unui raspuns emotional adecvat este un indiciu de
evolutie favorabila. Problema prognosticului in diferite forme clinice este strans legat de

simptomatologie. Prognosticul cel mai favorabil il au formele catatonice (cu exceptia catatoniilor
agitate si prelungite ale copiilor), formele cu stari depresive si maniacale atipice, forma
paranoida. Hebefrenia are un prognostic rezervat, iar forma simpla, mai ales, perspectivele raman
in general sumbre.
- Constitutia. Habitusul astenic si displastic constitue indicii pentru o evolutie si un prognostic
in general mai grav, in timp ce habitusul picnic, la care schizofrenia apare mult mai rar, conduce
la evolutii clinice atenuate, care ajung frecvent la vindecari.
- Personalitatea prepsihotica schizoida este considerata ca avand o semnificatie prognostica
rezervata.
- Nivelul intelectual. Cazurile recuperate sunt in procent mai mare la indivizii cu nivelul
intelectual peste medie
- Factorii precipitanti. Existenta unor factori somatogeni sau psihogeni in declansarea
schizofreniei pledeaza pentru un prognostic mai favorabil.
- Ereditatea. Semnificatia incarcarii ereditare morbide in predictiunea evolutiva este indoielnica.
La copii, ponderea factorului ereditar este cu atat mai mare cu cat debutul este mai precoce.
- Variabila terapeutica. Natura tratamentelor utilizate, momentul aplicarii lor , dozele si duratele
administrarii, continuarea tratamentului de intretinere, existenta masurilor, complexe si gradate
de recuperare, contribuie substantial la ameliorarea prognostica si procentuala a remisiunilor si a
integrarii sociale a schizofrenilor.

I.6.2.COMPLICATII
stari de agitatie psihomotori extreme, insotite de fenomene de deshidratare, febrile si altele
necaracteristice dar frecvente de tip bronhopneumonic
-

infectii secundare
tentative de suicid

homicid

dementa

paralizii
I.7. EDUCATIE PENTRU SANATATE

Recuperarea bolnavilor de schizofrenieeste un proces foarte complex.

In recuperarea bolnavilor schizofreni un loc central il au o serie de parametrii legati de:
-

continuitate

accesibilitate

comprehensibilitate din partea familiei si comunitatii.

DE COMPLETAT
Se recomanda:
-

alimentatie echilibrata, cantitativa si calitativa, mese regulate

abandonarea unor obiceiuri daunatoare : alcool, tutun, cafea

-igiena corespunzatoare
-

somn corespunzator

evitarea stresului, emotiilor, frigului, umezelii

practicare de activitati recreative, plimbari in aer liber

urmarea intocmai a tratamentului prescris de medic, doze si durata lor

control medical periodic la spital sau dispensarele teritoriale

prezentarea imediata la medic in cazul aparitiei simptomatologiei.

I.8.NORME DE SECURITATE A MUNCII IN DOMENIUL SANITAR

Normele de securitate a muncii in domeniul sanitar sunt reglementari cu aplicabilitate nationala

si cuprind prevederi minimal obligatorii pentru desfasurarea diferitelor activitati in conditii de
securitate.
La locurile de munca in care se desfasoara diverse activitati in domeniul sanitar vor fi repartizate
numai persoane care au fost instruite din punct de vedere al securitatii munci.
Astfel persoanele care lucreaza in domeniul sanitar vor fi informate cu privire la:
a)

riscurile la care sunt expuse privind contactarea unor boli;

b) partile periculoase ale echipamentelor tehnice utilizate: butelii de oxigen, aparatura electrica
in cazul resuscitarii cardio-respiratorii, etc.
c)
dispozitivele de protectie existente in serviciul de radiologie (ecran de protective, manusi,
sorturi).
d)
Dizpozitivele de protectie si auto protectie pentru a evita contaminarea cu produsele de
excretie (urina, materii fecale, sputa, lichid de ascita, etc).
e)

Modul de interventie in caz de avarii sau accidente;

f)
Semnificatia marcajelor si inscriptiilor diverselor ambalaje (recipient de sticla, cutii,
flacoane, etc).
g)

Semnificatia tablitelor de avertizare cu semnul de pericol biologic, de iradiere, etc.

h)

Purtarea echipamentului de protective alcatuit din:

Halat alb,
Calota,
Papuci ce pot fi usor decontaminate
i)
Se interzice efectuarea oricarei interventii cu mainile umede la echipamentele tehnice electrice si se interzice descompletarea echipamentului electroizolant (podele, covoare,
electroizolant, etc).
j)
In sectiile de anestezie, terapie intensiva si bloc operator unde se lucreaza si cu gaze
narcotice inflamabile, se interzice purtarea imbracamintei din fibre sinetice sau lana;

k)
Se interzice ca in timpul desfasurarii unor tehnici medicale sa se manance sau sa se atinga
gura sau fata cu mainile;
l)
Se vor utiliza grupuri sanitare separate de cele destinate bolnavilor;
m)
Depozitarea rezidurilor menajere se va face separat de cele rezultate din activitatea
medicala;

n)
Se cere respecatarea intocmai a procedeelor de lucru privind examinarea, investigarea si
aplicarea tratamentelor. Vestiarele echipamentului individual de protective vor fi separate de cele
pentru imbracamintea personala de exterior. Echipamentul de protectie se utilizeaza numai in
incinta spitalului, acesta va fi schimbat cu hainele personale la iesirea din tura, dupa o spalare si
aseptizare.
Tehnica spalarii mainilor ar trebui sa dureze15-30 secunde. Pe mainile ude aplicam 3-5 ml sapun
sau un antiseptic care este special si se freaca mainile 5 secunde pentru fiecare din cei 6 pasi
aratati mai jos. Pot fi folositi pe mana curata 3 ml alcool sau gel.
Cand ar trebui spalate mainile?
-

Ori de cate ori mainile sunt vizibil murdare;

Inainte de contactul cu pacientul;

Inainte de baie;

Dupa contactul cu sangele sau cu produsele de excretie;

Dupa indepartatea manusilor;

Inainte si dupa parasirea saloanelor;

Inainte de manuirea hranei;

Inainte de procedurile aseptic: ingrijirea unei rani, injectii, punctii, etc;

Inainte de contactul cu orice pacient.

Cei 6 pasi ai spalarii a mainilor:

1.

Mainile - pe fetele palmare;

2.

Mainile - pe fetele dorsal;

3.

Palmele - interdigital;

4.

Degetele - cu palma opusa;

5.

Policele - cu palma opusa;

6.

Unghiile - prin rotatii cu palma opusa;

Capitolul II

PLANUL DE INGRIJIRE AL PACIENTILOR CU

SCHIZOFRENIE

CAZ A. PLAN DE INGRIJIRE AL PACIENTULUI T.L. CU SCHIZOFRENIE

PARANOIDA

II.A.1.CULEGEREA DATELOR
Surse de culegere a datelor: direct: pacientul
indirect: echipa medical, aparintorii, dosarul medical
Metode: interviul, observaia, studiul documentelor
I.1.1 Date privind indentificarea pacientului
DATE RELATIV STABILE
Initialele pacientului: T.L.
Varsta: 27 ani
Sex: M
Religie:ortodox
Nationalitate: romana
Ocupatie: supervizor Auchan Ploiesti
Grup sangvin: AB IV
Rh: pozitiv (+)

DATE VARAIBILE
Domiciliul: Ploiesti,mediul urban
Conditii de viata si de munca:locuieste cu parintii in apartament cu 3 camere,conditii
bune,decente.
Gusturi personale si obiceiuri: Consumator ocazional
alcool,alimenatie diversificata:fructe,legume,carne,cereale.

de

cafea,tutun,nu

consuma

Mod de petrecere a timpulu liber: Plimbari ocazionale in zone de munte,iesiri in oras,vizionare

de filme si seriale

I.1.2 Date Privind Starea De Sanatate Anterioara

DATE ANTROPOMETRICE

Greutate: 78 kg
Inaltime: 175m
LIMITE SENZORIALE
Alergii: neaga
Proteze: nu
Acuitate vizuala si auditiva:
Somn: insomnie,oboseala,somn alterat
Mobilitate: mobilitate nealterata,miscari adecvate
Alimentatie: mici dificultati de a se alimenta din cazua dentitiei incomplete,pacientul serveste
mese regulate
Eliminari: 1 scaun/zi ; urina cu aspect macroscopic normal
ANTECEDENTE HEREDO-COALTERALE
Nesemnificative ; parinti tineri, sanatosi, mama: 47 ani, tatal 52 ani
ANTECEDENTE PERSONALE:-Fiziologice:
-Patologice: scarlatina; apendicectomie la 8 ani

I.I.3. INFORMATII LEGATE DE BOALA

Motivele internarii: -stare de neliniste psihomotorie
- delir de persecutie
- interpretativitate
- suspiciozitate
- insomnia
Istoricul bolii:Pacientul T.L. in varsta de 27 de ani se interneaza in serviciul psihiatrie
SJU Ploiesti pentru stare de neliniste psihomotorie, delir, interpretativitate, suspiciozitate.Pacient
cunoscut cu schizofrenie usoara,sub tratament zilnic cu seroquel si levromeprazin,neglijeaza
tratamentul si asociat cu un efort fizic prelungit,aproximativ 1 saptamana,se interneaza pentru
restabilire stare fizica,psihica si tratament de specialitate.

Diagnosticul la internare: schizofrenie paranoida

Data internarii: 15.02.2016
Examenul clinic pe aparate:
Tegumente si mucoase - palide
Sistem limfloganglionar - nepalpabil
Sistem Osteoarticular intregru
Aparat respirator - torace normal conformat cu sonoritate pulmonar bilaterala.
Murmur vesicular present R=18/min
Aparat Cardiovascular TA= 120/70 mm Hg
AV= 78p/min
Cord in limite normale, zgomote cardiace ritmice bine batute
Aparat digestiv
Dentitie incompleta
Limba de aspect normal
Abdomen suplu nedureros la palpare, participa spontan la miscarile respiratorii
Tranzit intestinal present
Nu prezinta greturi, varsaturi
Ficat, Cai biliare, Splina = in limite mormale
Aparat urogenital- lojele renale libere nedureroase
- urina cu aspect macroscopic normal
Sistemul nervos - ROT prezente bilateral
- Orientat temporospatial
- Stare de neliniste Psihomotorie
- Delir de persecutie

- Suspiciozitate
- Insomnie

II.A.2. ANALIZA SI INTERPRETAREA DATELOR

II.2.1 ANALIZA SATISFACERII NEVOILOR FUNDAMENTALE

NEVOIA
FUNDA
MENTA
LA

1.A
respira
si a avea
o buna
circulati
e

MANIFESTARI DE
INDEPENDENTA

MANIFESTARI DE
DEPENDENTA

PROBLEMA

NOTA

-------

--------

2. A bea, limba roz, mucoasa Dentitie

si a
bucala roz si umeda, incompleta
manca
gingii roz aderente
dintilor.
Reflex
de
deglutitie
prezent,
digestie nestingherita,
apetit prezent 3mese/zi.
Tranzit
intestinal
prezent. Greutate 64 Kg,
inaltime 172 cm

Afectarea
dentitiei

Dificultatea 2
de a se
alimenta

3. A
elimina
4. A se
misca, a
avea o
buna
postura

R=18r/min.Respiratii
ritmice fara zgomote
patologice.
Miscari
respiratorii
libere,
amplitudine
normala
egala
de
ambele
hemitorace. Respiratie
buna pe nas de tip costal
inferior: TA-120/70mm
Hg, AV-78p/min

SURSE DE
DIFICULTATE

Mictiuni
fiziologice,
urini
mormocrome,
scaun normal 1/zi

Postura adecvata
miscari adecvate.

si

Somn modificat;
pac. adoarme cu Suscpiciozitate,
greu si se trezeste delir,
obosit
Stare de neliniste interpretabilitate
Insomnie,
oboseala,
iritabilitate

5. A
dormi, a
se odihni

Somn calm fara

cosmaruri

6.A
se
imbraca, a
se
dezbraca

Capacitate
Pacientul nu se Tulburari
fizica
de imbraca adecvat gandire
imbracare
si conditilor
dezbracare.

Incapacitatea de 3
a se odihni

de Dificultatea de a 2
se
imbraca
adecvat

7.
A
mentine
temperatu
re
corpului
in limite
normale

Temperatura
corporala
36.7C
masurata
in
axila.
Transpiratie
minima,
Temperatura
mediului
ambiant 22C
Igiena
8. A fi corespunzatoare
curat,
Fose
nazale
ingrijit
libere
Unghii
ingrijite,taiate
Par ingrijit
Piele curata
Insecuritate
9. A evita Securitatea
psihologica
pericolele sociologica prin Vulnerabilitate
salubritatea
fata de pericole.
mediului
Afectare psihica.
Risc de accidente,
comportament
agresiv

Tulburari
de Vulnerabilitate
gandire, situatii de fata de pericole
criza,
lipsa
cunoasterii

10.
A Functionarea
comunica adecvata
a
organelor
de
simt,
debit
verbal,
ritm
moderat,
exprimarea
usuoara
a
nevoilor
,dorintelor,
emotiilor,
incapabil
sa
stabileasca
relatii
armonioase cu
cei din jur.

Incapabil de a Oboseala, tulburari Anxietate severa

pastra sau a alega de
gandire,
Comunicare
relatii armonioase suspiciozitate
inadecvata
cu cei din jur

11.
A
actiona
conform
propiilor
convingeri

Frustrare

Religie
ortodoxa,
foloseste
obiecte
religioase

nu

12. A fi Folosirea
preocupat timpului liber
in vederea
realizarii

Comunicare
ineficienta la nivel
afectiv,agresivitate

Tulburari
gandire

Lipsa
Tulburari
motivatiei;devalori gandire
zare si pierderea
interesului

de Perturbarea
imaginii de sine

de Dificultatea de a- 3
si asuma rolul
social.
Pierderea
imaginii de sine

13. A se Plimbari
recreea
ocazionale
munte

1
la

Vizionarea de
seriale si filme

14.
A Intelegerea
Lipsa
invata
necesitatii de a informatii
cum sa-ti invata
pastrezi
sanatatea

de Tulburari
gandire

de Deficit
cunostiinte

de 3

II.2.2 PROBLEME DE DEPENDENTA

II.2.3

dificultatea de a se imbraca adecvat

dificultatea de a se alimenta

anexietate severa

perturbarea imaginii de sine

incapacitatea de a se odihnii

comunicare inadecvata la nivel afectiv

dificultatea de a-si asuma rolul social

incapacitatea de a se adapta la realitate

vulnerabilitate fata de pericole

deficit de cunostinte

DIAGNOSTIC DE NURSING

Anexietate
interpretivitate.

severa

din

cauza

afectarii

psihice

manifestata

prin

suspiciozitate,

Insomnie datorita agitatiei psihomotorii manifestata prin ore insuficiente de somn, treziri
frecvente.
Vulnerabilitate fata de pericole datorita tulburarii de gandire manifestata prin insecuritate
psihologica.
Comunicare inadecvata la nivel afectiv datorita afectarii gandirii manifestata prin
comportament agresiv.

Dificultate in a actiona conform propiilor convingeri datorita afectarii psihice manifestata

prin frustare.
Alterarea capacitatii de realizare datorita tulburarii de gandire si pierderea de sine,
manifestata prin lipsa motivatiei

Deficit de cunostinte medicale din cauza tulburarii de gandire manifestata prin lipsa de
informatii
Dificultatea de a se imbraca adecvat din cauza tulburarilor de gandire manifestata prin
incapacitatea de a se imbraca conform conditiilor de clima.
Dificultatea de a se alimenta din cauza afectarii dentitiei manifestata prin dentitie
incompleta

II.3 PLANIFICAREA INGRIJIRILOR

OBIECTIVE

INTERVENTII

1.Pacientul sa fie echlibrat fizic si psihic in Asigur conditiile de microclimat si mediu

decurs de 5 zile
securizat
Efectuez educatia pentru sanatate
Administrez la indicatiile medicului tratamentul
neuroleptic asociat cu sedative, tranchilizante,
hipnotice si vitamine
2.Pacientul sa prezinte incredere de sine pe Insotesc pacientul pe tot parcursul externarii
durata spitalizarii
pana la redarea acestuia familiei
Incurajez pacientul ori de cate ori este nevoie
Informez familia despre starea pacinetului
3.Pacientul sa beneficieze de somn odihnitor in Am schimbat lenjeria de pat si de corp a
decurs de 3 zile
pacientului
Planific timpul de odihna pentru ca pacinetul sa
beneficieze de un numar de ore suficiente de
somn
Administrez
la
indicatiile
sedative,tranchilizante.

medicului

4.Pacientul sa beneficieze de o alimentatie Asigur regimul alimentar corespunzator.

corespunzatoare pe durata spitalizarii
Ajut pacientul folosind tehnici de alimentare
pasiva acolo unde este nevoie.
Asigur aportul necesar de vitamine,glucide,lipide
prin alimentatie sanatoasa.
5.Pacientul sa comunice cu alte persoane in mod Incurajez pacientul sa comunice cu alte persoane
eficace in termen de 3-4 zile
din salon.
Incurajez pacientul sa mentina legatura cu
familia
Asigur conditiile de mediu adecvate prin
6.Pacientul sa beneficieze de un mediu de indepartarea obiectelor ce ar putea rani persoana
siguranta fara accidente.
sau pe ceilalti.
Insotesc pacientul pe tot parcursul externarii
pana la redarea acestuia familiei

Imobilizez pacientul la indicatia medicului in

camasa speciala pentru evitarea ranirii sale sau a
celor din jur

II.4 APLICAREA INGRIJIRILOR

Problema

Anxietate
Severa

Obiective

Pacientul
sa
beneficieze de
un
mediu
confortabil
si
securizat,
o
alimentatie
corespunzatoare.
Pacientul sa fie
echilibrat psihic,
sa fie informat
asupra regimului
de viata pe care
sa-l
respecte.
Pacietul
sa-si
exprime
diminuarea
anxietatii
in
decurs de 48
ore.

Interventii
Autonome

Interventii delegate

Evaluare

15.02.20.02.2016
Am
plasat
pacientul intr-un
salon luminous,
linistit,
fara
factori
perturbatori.
Am
linistit
pacientul
comunicand
permanent cu el.
Am
pregatit
pacientul fizic si
psihic
in
vederea
recoltarii
de
produse biogice
si
patologice
pentru examene
de laborator. Am
pregatit
materialele
necesare(seringi,
ace, tampoane,
etc.

15.02-20.02
Am recoltat sange
pentru stabilirea Hb,
glicemie,
calcemie
colesterol creatinina,
uree sanguina, TGP,
leucotite , VSH. Am
recoltat materiifecale
pentru
examenul
coproparazitologic si
coprocultura.
Am
administrat
la
indicatiile medicului
1 fiola- plegomazin, 1
cp. 5mg - Nitrazepam

15.II.2016
Pacientul
prezinta agitatie
psihomotorie,
insomnie,
comportament
agresiv, delir
T.A 120/70mm
Hg
16.02 pacientul
isi
exprima
diminuarea
anxietatii
17.02 Echilibrat
psihic

Insomnie

Vulnerabilitatea fata
pericole

Pacientul
sa
beneficeze de un
numar de ore
suficiente
de
somn si sa-si
exprime
diminuarea starii
de oboseala in
decurs de 2-3
zile

15.02.20.02.2016
Am
asigurat
conditiile
de
favorizare
a
somnului;
semioscurizarea
indepartarea
factorilor
perturbatori si
rog si ceilalti
membri
ai
echipei
la
ingrijire
sa
procedeze
asemanator. Am
observant
si
notat calitatea,
cantitatea
somnului,
gradul
de
satisfacere
al
celorlalte nevoi

15.-2-20.02.2016
de Pacientul
sa
beneficieze de un
mediu de siguranta
fara
accidente.
Pacientul
sa-si
satisfaca
singur
nevoile
fundamentale in
decurs de 3-4 zile.
Pacientul
sa-si
exprime
intelegerea
masurilor
de
securitate
in
termen de 3-4 zile

Amasigurat
conditiile de
mediu
adecvate prin
indepartarea
obiectelor ce
ar putea rani
persoana sau
pe ceilalti. Am
creat un mediu
optim pentru
ca pacientul
sa-si
poate
exprima
emotiile,
nevoile. Am
furnizat
pacientului
informatiile de
care
are
nevoie.
Am
incurajat
pacientul
la
lectura,

Am
supravegheat
comportamentul
pacientului si am
raportat
medicului
orice
schimbare
survenita.
Am
administrat
la
indicatia medicului
Zyprexa
cp-10mg
0+0+1,
vitamina
complex
0+0+01,
nitrazepam cp 5mg
0+0+1, Ca lactic cp
1+1+1,
1
fiola
plegomazin I.M

15.II.- 20.II.2016
Pacientul
este
nelinistit,
suspicios
dar
cooperant
cu
echipa
de
ingrijire.
Adoarme greu si
se trezeste obosit,
agitat.
16.IX Pacientul
se simte mai
linistit, spune ca
a
reusit
sa
adoarma.
17.IX
Indus

Somn

1 fiola diazepam I.M

Apetit prezent

15.02stare de agitatie
psihomotorie 4/h se
sisteaza imobilizarea.
16.02 pacientul este
mai
linistit,
cooperant, familia lui
se
implica
la
ingrijirea
lui
devenind suportul lui
moral.
17.02Pacientul
linistit,
increzator
vindecarea sa.

este
mai
in

18.02 Pacientul este

linistit, dornic sa-si
rea activitatea

activitati.Am
asigurat
legatura
pacientului cu
familia
prin
vizite
frecvente si a
informat-o
despre starea
pacientului.
Am imobilizat
pacientul
impreuna cu
echipa
de
ingrijire
in
camasa
speciala
pentru
a
prevenii
ranirea sa, sau
a celor din jur.
Am
linistit
pacientul,
adresandu-I
cuvinte
linistitoare
Comunicarea inadecvata 15.02-20.02.2016
la nivel afectiv
-agresivitate
Pacientul
sa
verbala
comunice cu alte
persoane in mod
eficace in termen
de
3-4
zile.
Pacientul
sa-si
exprime
diminuarea
agresivitatii
verbale in decurs
de
3-4
zile.
Pacientul
sa-si
exprime
sentimentele
emotiile, temerile
in
urmatoarele
zile.

Am supravegheat
permanent
pacientul,
punandu-I
in
valoare
capacitatiile,
talentele
si
realizarile. Am dat
posibilitatea
pacientului sa ia
singur decizii si
sa-si
exprime
dorintele,
emotiile.
Am
ajutat pacientul sa
indentifice
posibilitatiile sale
de a asculta, de a
schimba idei cu
alti, de a creea
legaturi

Am administrat la
indicatia
medicului 1 fiola
plegomazin(I.M)
si
1
fiola
diazepam(I.M).
am supravegheat,
masurat si notat in
foaia
de
temperature

15.II
Agresivitate
verbala, supiciozitate.
Nu se lasa convins sa
participle la activitati.
16.II Pacientul s-a
linistit, vorbeste calm
dar
continua
sa
refuze
activitatiile
zilnice
17.II Stare generala

La
indicatia buna,
dispozitie
medicului
am sufleteasca
buna.
Participa singur la
administrat
activitatiile zilnic.

Zyprexa 10mg cp
18.II Pacientul spune
- 0+0+1
ca se simte bine,
Piracetam 400 mg odihnit, dornic sa se

semnificative. Am cp - 1+1+0
antrenat bolnavul
in
diferite Multisis dr
activitati care sa-i 1+0+1
dea sentimentul de
utilitate.

Dificultate in a
actiona conform
propiilor
convingeri

Pacientul
sa-si Am planificat impreuna cu pacientul
exprime
activitati religioase (rugaciuni). Am
diminuarea
determinat pacientul sa-si exprime
frustrarii in decurs propriile convingeri. Am asigurat
de 3-4 zile
pacientul
de
confidentialitate
comunicand cu el permanent si
punandu-l in legatura cu persoane
dorite.

intoarca la familie

15.02 pacientul este

suspicios,
neincrezator.
16.02pacientul nu da
semen de incredere in
fortele propii avand o
imagine
negativa
despre sine.
17.02
pacientul
accepta sa citeasca o
carte de rugaciuni.
18.02 pacientul este
incantat de lectura si
spune ca doreste in
continuare sa citeasca
rugaciuni, motivand
ca ii dau o stare de
liniste

Alterarea
capacitatii
realizare

Deficit
cunostinte
medicale

15.02-20.02.2016
de
Pacientul
sa-si
recapete
increderea si stima
de
sine
in
urmatoarele
3-4
zile. Pacientul sa
fie constient de
propria sa valoare
si competenta in
urmatoarele
3-4
zile. Pacientul sasi
recapete
interesul fata de
sine si de alti in
decurs de 3-4 zile.

Am ajutat pacientul sa identifice

motivele comportamentului sau.
Am indrumat pacientul spre acele
activitati care sunt atractive si totodata
utile. Am identificat impreuna cu
pacientul factorii care il impiedica sa
se realizeze: familia, limite economice,
starea de sanatate.
Am observant reactiile pacientului la
luare deciziilor.

de Pacientul
sa-si
exprime interesul
de a invata in
decurs de 3-4 zile.

Am explorat nivelul de cunostinte al

pacientului privind boala, modul de
manifestare, masurile de prevenire si
curative. Am explicat pacientului
importanta acumulariide noi cunostinte
Pacientul
sa si respectarea lor dandu-i exemple de
beneficieze
de vindecari anterioare.
informatii
cu
privire la boala sa Am facut educatie pentru sanatate cu
in urmatoarele 3-4 pacientul si cu membrii familiei si am
zile
si
sa-si verificat gradul de luare la cunostinta a
exprime
acestor cunostinte
intelegerea lor
Continua tratamentul de intretine inca
23 zile cu:
Zyprexa 10 mg cp.

0+0+1

Piracetam 400 mg cp. 1+1+0

Nitrazepam 5mg cp.

0+0+1

Multisis dr.

1+0+1

15.II pacientul sa-si

exprime interesul in
indeplinirea
de
activitati la alegere.
Prefera sa stea singur.
16.II pacientul este
linistit, petrece 2h in
fata TV-ului si da
dovada de intelegere
a emisiunilor vazute.
17.II Pacientul isi
exprima dorinta de a
urma o scoala, dar
starea de sanatate il
impiedica
18.II Stare suflteasca
buna.

15.II Pacientul nu
prezinta
interes
pentru acumularea de
cunostinte.
16.02 pacientul este
dezinteresat de a
invata
17.02
Pacientul
intreaba
despre
tratament, modalitati
de
recuperare
a
sanatatii
18.02 Pacientul a
demonstrate ca a
acumulat cunostinte
medicale din spital
19.02 Pacientul este
linistit,
cooperant,
dispozitie sufleteasca
buna. Nu au aparut
complicatii in starea
pacientului
motiv
pentru
care
se
externeaza in stare

ameliorata

TRATAMENT
Denumire
medicament

Forma de Actiune
ADM

Doza
zilnica

Doza unica indicatii

Zyprexa

Oral

10 mg

10 mg

Cp. 10.mg

Antipsihotic

Zyprexa se utilizeaz pentru tratarea

adulilor
care
sufer
de
schizofrenie.De asemenea, Zyprexa se
utilizeaz pentru tratarea episoadelor
maniacale
sau
ptr
prevenirea
recurentei.

Nitrazepam

Oral

Cp. 5 mg

Tranchilizant

5 mg

5 mg

12.5 mg

12.5 mg

Hipnotic
Miorelaxant
Anticonvulsiva
nt

Plegomazin

I.M

f.

Neuroleptic
Antivomitiv
Antipsihotic
Sedativ
Hipotermizant

Diazepam

I.M

f, 10 mg

CA. Lactic

Anxiolitic
Tranchilizant
Miorelaxant
Anticonvulsiva
nt

10 mg

Cp 250 mg

tratamentul starilor de agitatie din

psihoze acute si cronice (sindrom
paranoid insotit de halucinatii,
schizofrenie, faza maniacala a
tulburarilor afective bipolare, psihoze
aparute in cadrul bolii epileptice, fara
modificarea sau cu cresterea dozelor
medicatiei antiepileptice);
preanestezie si potentarea anesteziei
generale;
controlul starilor de greata si varsaturi
provocate de diferite afectiuni, aparute
postoperator,
postanestezic
sau
postmedicamentos;
la copii cu tulburari grave de
comportament, insotite de agitatie si
agresivitate;
tratamentul
sughitului
rebel
(singultus).

10 mg

Anxietate, sevraj alcoolic, tratament

profilactic si curativ in delirium
tremens.

Oral

Recalcefiant

750 mg

250 mg

rahitism; tetanie; stari hemoragice;

hemofilie. Afectiuni alergice (astm,
urticarie);
sarcina,
alaptare.
Hipertiroidii. Diabet.

Oral

Nootrop.
800 mg
(favorizeaza
procesele
mintale
si
protejeaza
neuronii
cerebrali fata
de agresiuni).

400 mg

n deficitele percepie i recunoatere

cronice la pacienii vrstnici, cu
excepia bolii

Cp. 250mg

Piracetam

Tulburari de somn - insomnie, somn

agitat si neodihnitor, adormire dificila
- si stari de tensiune emotionala,
suprasolicitare nervoasa, anxietate,
depresiuni psihice, care sunt insotite
de tulburari ale ritmului normal
veghe-somn. Tulburari de somn la
batrani si copii.

Alzheimer i a altor demene;

n tulburrile la citire, la copii cu
greutatea mai mare de 30 kg (ncepnd

cu vrsta de 9 ani

Vitamine
Complex

Factor
vitaminic,
corecteaza
diferite
tulburari

Cp

Multisis

Oral

Factor
vitaminic

1 dr

2 dr/zi

1dr

1dr

Dr.

EXAMENE PARACLINICE

Asigura doza zilnica recomandata de

vitamin si minerale

strile de epuizare (de exemplu

provocate de stress), oboseal,
slbiciune.
prevenia i tratamentul simptomelor
determinate de nutriia neechilibrat,
de exemplu la vrstnici sau n caz de
anorexie, epuizare determinat de boli
acute sau cronice sau n perioada de
convalescen.

Numele

Tehnica de

Valori

Valori

Problemei

Recoltare

Normale

Obtinute

Timp Quik

Punctie venoasa 9ml T.Q =12-14``

sange + 1ml azotat de
potasiu

12``

Timp Howell

Punctie venoasa 9ml T.H=1`30``-2`30``

sange + 1ml azotat de
potasiu

1`60``

Colesterolemie

Punctie
vacutainer
rosu

1.40g%

VSH

Punctie
venoasa 1-10mm/1ora
1.6mg sange + 0.4 ml
citrat de Na Fara staza 7-13mm/2ore

10mm/1ora

Glicemie

Punctie Venoasa 5ml 0.80-1.20mg%

sange sau 2ml sange +
4mg florura de Na
uscat

94mg%

Creatinina

Punctie venoasa 5-10 0.6-1.20mg%

ml sange simplu

1.19mg%

Uree Sanguina

Punctie venoasa 5-10 0.20-0.40g%

ml sange simplu

0.30g%

Calcemie

Punctie venoasa 10ml 9-11mg%

sange simplu

7.0mg%

Transaminaze

Punctie venoasa 5- TGO=2-20 U.I

10ml sange

17.8 U.I

nevoasa 1.80-2.80g%
cu dop

TGP=2-16 U.I

19.60 U.I

Fibrinogen

Punctie venoasa 4,5ml 200-400mg%

sange +0.5 ml citrat
de Na

241mg%

Ionograma Serica

Punctie venoasa 10ml Na=135-152mEg/l

sange pe sticlute
Heparinate
K+=3.5-5.4 mEg/l

Na=137.7 mEg/l
K+=4.10 mEg/l

Cl=94-111 mEg/l

Ca2+=4.7 mEg/l

Ca2+=4.5-5.5 mEg/l

Fe3+=100 mEg/l

Fe3+=80.120y%
R=3-8y%
Mg+=1.8-3.4mg%
Ca+=80-100y%

Numele

Tenica De

Valori

Valori

Problemei

Recoltare

Normale

Obtinute

Examen urina

Sumar de urina

Culoare:
citrin

Galbena- Rare epitelii

Frecvente leucocite

Ph-acid
Numeroase hematii
Densitate 1010-1025
Urobilinogen:normal
Sedimente
epitelii

rare

Leucocite: foarte rare

Glucoza: absenta

Pigmenti
absenti

biliari-

Urocultura

Dupa
toaleta Negativa
riguroasa
a
organismului
genitourinare
se
recolteaza urina din
mijloculul
jetului
urinar intr-o eprubeta
sterila

Negativa

Coprocultura

Se recolteaza scaun in Negativa

recipiente
sterile
speciale, din trei
locuri diferite

Negativa

FT

II.5

EXTERNAREA PACIENTULUI

II.5.1 DATA EXTERNARII 20.02.2016

II.5.2 STAREA PACIENTULUI LA EXTERNARE
Pacientul T.L. in varsta de 27 ani s-a internat in serviciul psihiatrie pentru stare de neliniste
psihomotorie, delir de persecutie, interpretativitate, suspiciozitate, insomnie.
Sub tratament neuroleptic atipic, sedativ anxiolitic, evolutia a fost favorabila. Se
externeaza ameliorat

II.5.3 BILANTUL AUTONOMIEI

-

In timpul sipatizarii au fost asigurate pacientului conditii optime de microclimat

si mediu securizat

S-a asigurat conditii de igiena corespunzatoare

In urma tratamentului neuroleptic atipic, anxietatea pacientului a fost diminuata
la minim prin aplicarea unui tratament sedativ si a unui program de odihna

Insecuritatea psihologica a fost diminuata pacientul fiind increzator in vindecarea

sa

Comunicarea la nivel afectiv a fost modificata, pacientul este calm, linistit, isi
poate exprima sentimentele, emotiile

Sentimentul de frustare al pacientului a fost inlaturat pacientul este increzator in

Dumnezeu ca va depasi situatia de criza

Pacientul si-a recapatat increderea si stima de sine partial, recunoaste ca are

nevoie de ajutor,

Lipsa cunostiintelor despre boala, tratament, stare de neliniste, au fost inlaturate

partial avand in vedere capacitatea de intelegere a pacietului
II.5.4

RECOMANDARI LA EXTERNARE

Respectarea normelor de viata si alimentatie corespunzatoare

Evitarea stresului

Evitarea de consum de alcool, tutun, cafea

Respectarea tratamentului, medicamentelor prescris de medic conform Rp sec

nr.. Zyprexa 10mg cp1/zi= 3 luni
Fluoxetina 20mg cp1/zi=3 luni

Control periodic prin ambulatorul de specialitate

Supravegherea permanenta medico-sociala

Prezentarea de urgent la medic in cazul revenirii, acutizarii si simptomelor.

CAZ B. PLAN DE INGRIJIRE AL PACIENTEI C.N. CU

SCHIZOFRENIE AFECTIVA

II.A.1.CULEGEREA DATELOR
Surse de culegere a datelor: direct: pacientul
indirect: echipa medical, aparintorii, dosarul medical
Metode: interviul, observaia, studiul documentelor

I.1.1 Date privind indentificarea pacientului

DATE RELATIV STABILE
Initialele pacientului: C.N.
Varsta: 63 ani
Sex: F
Religie:ortodox
Nationalitate: romana
Ocupatie: pensionara
Grup sangvin: A II
Rh: pozitiv (+)
DATE VARAIBILE
Domiciliul: Filipestii de Padure,Prahova,mediul rural
Conditii de viata si de munca:locuieste cu sotul si fica,in casa mare cu gradina si curte,conditii
bune.
Gusturi personale si obiceiuri: pacienta nu consuma alcool, tutun, cafea.
Mod de petrecere a timpulu liber: dromomanie,urmarirea de emisiuni si documentare la TV
I.1.2 Date Privind Starea De Sanatate Anterioara
DATE ANTROPOMETRICE
Greutate: 58 kg
Inaltime: 166m
LIMITE SENZORIALE
Alergii: neaga
Proteze: nu
Acuitate vizuala si auditiva:bune
Somn: insomnie,somn alterat

Mobilitate: mobilitate nealterata,miscari adecvate,integra

Alimentatie: pacienta serveste 3 mese/zi
Eliminari: 1 scaun/zi ; urina normocroma

ANTECEDENTE HEREDO-COALTERALE
Nesemnificative
ANTECEDENTE PERSONALE:-Fiziologice: Menarha la 13 ani
Nasteri-1
Avorturi-1
-Patologice: colecistectomie la 47 de ani
I.I.3. INFORMATII LEGATE DE BOALA
Motivele internarii:

-insomnii prelungite.
-oboseala fizica,psihica.

-depresie,plans necontrolat.
-izolare.
Istoricul bolii:pacienta cunoscuta de catre medicul de familie cu usoare tulburari psihice
( depresii ),mai ales in unele momente delicate ale vietii sale (deces parinti,pensionare ) este
adusa la Spitalul Judetean de Urgenta,sectia Psihiatrie pentru investigatii si stabilire diagnostic,
eventual un tratament pe durata mare de timp.
Diagnosticul la internare: schizofrenie afectiva
Data internarii: 27.02.2016
Examenul clinic pe aparate:
-

Tegumente si mucoase palide

Sistem limfoganglionar nepalpabil

Sistem asteo-articular integru

Sistemul muscular normoton, ormokinetic

Aparat respirator -torace normal conformat cu sonoritate

pulmonara bilaterala Murmur vezicular
prezent R-19r/minut

Aparat cardio-vascular -aria matitatii cardiac in limite normale.

Zgomote cardiace ritmice, bine batute.
TA=140/85 mmHg
AV - 78p/minut

Aparat digestiv -dentitie completa cu carii, limba de aspect

normal. Abdomen suplu, nedureros la palpare,
participa spontan la miscarile respiratorii.
Transit intestinal normal, nu prezinta greturi,
varsaturi.

Ficat, cai bilare, splina - in limite normale

Aparat urogenital - lojele renale libere, nedureroase. Mictiuni

fiziologice. Urina cu aspect normal.

Sistemul nervos - ROT prezente bilateral

- stare de neliniste psihomotorie
- tulburari de comportament

II.A.2. ANALIZA SI INTERPRETAREA DATELOR

II.2.1 ANALIZA SATISFACERII NEVOILOR FUNDAMENTALE

NEVO MANIFESTARI
DE MANIFESTARI
IA
INDEPENDENTA
DE
FUND
DEPENDENTA
AMEN
TALA
-------

PROBLEMA
SURSE DE
DIFICULTATE

--------

NO
TA

1.A
respira
si
a
avea o
buna
circulat
ie

Frecventa respiratorie
normal varstei 19r/min.
Respiratii ritmice fara
zgomote
patologice.
Miscari
respiratorii
libere,
amplitudine
normal, egala de ambele
hemitorace. Respiratie
buna pe nas de tip costal
superiorTA-10560mmhg si AV-78p/min.

2.
A
bea, si
a
manca

Limba roz, reflex de Refuzul de a se Boala si evolutia Alimentatie

1
degutitie
prezent. alimenta conform acesteia
inadecvata in
Transit
intestinal nevoilor sale.
deficit
prezent. Greutate 58kg,
inaltime 166cm

3.
A Lojele renale libere.
elimina Urini
normocrome.
Scaun normal 1/zi. Ciclu
menstrual
absent.Menopauza-49
ani

4.A se Facies simetric. Postura

misca,
adecvata. Miscare
a avea adecvata.
o buna
postura

5.A dormi, a
se odihni

Somn perturbat: Tulburari

insomnie, teama gandire
nejustificata
aparuta pe fondul
de
instabilitate
emotionala.
Tulburari
de
comportament.

de Incapacitatea
de a se odihni

Oboseala
6.A se
imbraca, a
se dezbraca

Pacienta se poate
imbraca singura, isi
allege vestimentatia
in
functie
de
anotimp.

7.A mentine Temperatura

temperatura corporala
36.9C
corpului in masurata in axila
limite
normale

8.A fi curat,
ingrijitm asi
proteja
tegumentele
si
mucoasele

9. A evita
pericolele

Par curat ingrijit,

urechi
de
conformatie
normala,
curate.
Cavitate bucala, nas
cu mucoasa umeda
si roz, unghi taiate
scurt,
ingrijite,
igiena
corespunzatoare.
Insecuritate
psihologica

Spitalizarea
Afectare psihica

Risc de accidente
Neliniste
psihomotorie

vulnerabilitate 3
fata
de
pericole

10.A
comunica

11.
A
actiona
conform
propiilor
convingeri
si valori

Religie ortodoxa.
Nu prezinta
convingeri
personale fata de
realitate dar
foloseste obiecte
religioase
(cruciulite, iconite)

12. A fi
preocupat in
vederea
realizarii.

13. A
recrea

se Plimbari,lucru
gospodarie

14. A invata
cum
sa-ti
pastrezi
sanatatea

Tulburari
psihomotorii,anxietate,idei
delirante,paranoia
,prezenta vocilor
in
ureche,izolare,pla
ns necontrolat.

Agravaea
afectiunii si
nerespectarii
tratamentu-lui
stabilit de medic

Comunicare
inadecvata la
nivel
senzorial,mot
or,afectiv

Frustrare

.Tulburari de
gandire

Dificultate de 2
a actiona dupa
propriile
valori
si
credinte

Neputinta.
Diminuarea
motivatiei
interesului,
concentrarii.

Tulburari
gandire

de Perturbarea
imaginii de
sine

in

Pacienta nu
intelege
necesitatea de a
invata si nu este
receptiva
Ignoranta
Spitalizare,interna
re

Afectare psihica
Accentuarea
simptomatologie
i

Cunostiinte
insuficiente
despre boala

II.2.2 PROBLEME DE DEPENDENTA

Alimentatie inadecvata in deficit
Incapacitatea de a se odihni
Insomnie
Anxietate
Vulnerabilitate fata de pericole
Comunicare inadecvata la nivel senzorial,motor,afectiv
Dificultate de a actiona dupa propriile valori si credinte
Perturbarea imaginii de sine
Cunostiinte insuficiente despre boala
II.2.3

DIAGNOSTIC DE NURSING

Anxietate din cauza afectari psihice manifestata prin stare de neliniste psihomotorie.
Insomnie datorita agitatii psihomotorii manifestata prin ore insuficiente de somn, treziri
frecvente.
Vulnerabilitate fata de pericole datorita tulburarii de comportament manifestata prin insecuritate
psihologica.

Dificultatea de a actiona conform propiilor convingeri si valori din cauza tulburarii de gandire
manifestata prin lipsa de interes.
Alterea capacitatii de realizare datorita tulburarii de gandire manifestata prin lipsa motivatiei
Cunostiinte insuficiente despre boala din cauza afectarii psihice manifestata prin ignoranta.
Alimentatie inadecvata in deficit din cauza bolii cunos-cute si evolutiei ei manifestata prin
refuzul de a se ali-menta conform nevoilor sale.
Comunicare inadecvata la nivel senzorial,motor,afectiv din cauzaagravarii afectiunii si
nerespectarii tratamentu-lui stabilit de medic,manifestat prin tulburari psihomotorii,anxietate,idei delirante,paranoia,prezenta vocilor in ureche,izolare,plans necontrolat.
II.3 PLANIFICAREA INGRIJIRILOR

OBIECTIVE

INTERVENTII

1.Pacientua sa se alimenteze corespunzator Schimb felurile de mancare,observ apetitul,o

nevoilor sale in termen de 3 zile
sfatuiesc sa mestece incet,fara graba,in sala de
mese,alaturi de ceilalti pacienti.
Hranesc pacienta la intervale dese de timp cu
cantitati mici,pe langa calea orala,la indicatia
medicului,se va alimenta si parenteral.
2.Pacienta sa comunice adecvat
motor,senzorial,intelectual in termenul
spitalizarii,deoarece recuperarea se face gradat
conform posibilitatilor pacientului.

Discut cu familia,incercand sa ofer solutii in

recuperarea pacientului in masura in care nu-mi
depasesc atributiunile
Facilitez
intalniri
cu
alti
comportamente normale,linistiti.

bolnavi,cu

Intr-o maniera profesionala,incerc sa imprim

pacientei o stare de bine,liniste,sa ii confer starea
de confort psihic,

3.Pacientul sa beneficieze de somn odihnitor in Am schimbat lenjeria de pat si de corp a

decurs de 3 zile
pacientului
Planific timpul de odihna pentru ca pacinetul sa
beneficieze de un numar de ore suficiente de
somn
Administrez
la
indicatiile
sedative,tranchilizante.

medicului

4. Pacienta sa beneficieze de conditii optime de Am asigurat conditiile de microclimat si mediu

spitalizare
securizat prin plasarea pacientei intr-un salon
luminos bine aerisit, cu temperatura si umiditate
optima (22c), lipsa curentilor de aer, cu pat
confortabil si cu lenjerie curate.
Am schimbat lenjeria de corp si de pat a
pacientei.
5.Pacienta sa capete cunostinte medicale si sa Am sustinut educatia pentru sanatate si am
prezinte intelegerea lor in decurs de 3-4 zile.
verificat gradul de luare la cunostinta al
Am informat familia despre starea pacientei
mentinand legatura in permanenta cu aceasta
pacientei, precum si al familiei.

6. Pacienta sa beneficieze de medicatia adecvata Am pregatit materialele necesare (seringi, ace,

prescrisa de medic.
vacutainere, perfuzoare, tampoane, solutii
dezinfectante, etc)
Am administrat la indicatia medicului
tratamentul
neuroleptic
asociat
cu
sedative,tranchilizante, hipnotice si vitamine

II.4 APLICAREA INGRIJIRILOR

Problema

Obiective

Interventii autonome si
delegate

Evaluare

Anxietate

Pacienta
sa
beneficieze de un
mediu confortabil
si
securizat.
Pacienta
sa
beneficieze
de
alimentatie
corespunzatoare.
Pacienta
sa-si
exprime
diminuarea
anxietatii in decurs
de 3-4 zile.

27.02.-07.03.2016
Pacienta
prezinta
27.02.-07.03.2016
neliniste psiho-motorie
intelectual,
Am plasat pacientul intr-un salon luminos, deficit
tulburari
de
relationare
bine aerisit fara factori perturbatori prevazut
si
comunicare:
Hbcu pat confortabil, lenjerie curata. Am
12.94;
L-5300;
glicemieasigurat integrarea pacientului, facandu-i
cunostinta cu ceilalti pacienti si cu 0.75; cholesterol 150mg
personalul de ingrijire. Am linistit pacienta, %; creatinina 0.90mg%;
comunicand permanent cu ea. Am pregatit uree 29.80mg%; TAfizic si psihic pacienta in vederea oricarei 130/70 mmHg.
tehnici. Am pregatit materialele necesare. pacienta prezinta un
bizar,
Am recoltat sange pentru stabilirea hb, comportament
labilitate
emotionala
glicemie, calcemie, creatinina, colesterol,
transaminaze, uree sanguine, leucocite, Pacienta s-a mai linistit,
VSH, fibrinogen. Am recoltat urina si scaun comunica cu echipa de
pentru examene de laborator. Am ingrijire.
administrat la indicatia medicului: 1 fiola Pacienta este linistita,
dispozitie
spre
plegomazin(I.M)
ameliorare
1 fiola diazepam(I.M)

Oboseala
insomnie

Pacienta
sa
beneficieze
de
somn
corespunzator atat
cantitativ cat si
calitativ. Pacienta
sa-si
exprime
diminuarea
oboselii in decurs
de 3-4 zile

27.02.-07.03.2016

27.02.-07.03.2016

Am asigurat conditii de favorizare a

somnului: semios- curitate indepartarea
factorilor perturbatori. Am observant si
notat calitatea, cantitatea somnului, gradul
de satisfacere al celorlalte nevoi
fundamentale. La indicatia medicului am
administrat:
Carbamazepine
200mg
op1/2+1/2+1/2=4zile; Diazepam 10mg
cp1+0+1;
Haldol
5mg
1/2+0+1/2;
Ramparkin 1+0+1

Pacienta este nelinistita,

adoarme
greu,
se
trezeste
frecvent,
obosita.
Pacienta a reusit sa
doarma mai bine dar
sustine ca sa mai trezit
de 2 ori in timpul noptii.
Pacienta prezinta somn
indus, fara nici o trezire
in timpul noptii.
Pacienta este linistita,
Odihnita

VulneraPacienta
sa 27.02.-07.03.2016
bilitate fata de beneficieze de un
pericole
mediu
de Am asigurat conditiile de mediu adecvate,
siguranta
fara prin indepartarea obiectelor ce ar putea ranii
accidente.
pacienta sau pe cei din jur. Am furnizat
Pacienta
sa-si pacientei informatiile de care are nevoie.

27.02.-07.03.2016
Pacienta se
ciudat,
dramomanie.

comporta
prezinta

exprime
intelegerea
masurilor
de
securitate
in
termen de 3-4 zile.

Am creeat un mediu optim petru ca pacienta

sa-si poata exprima emotiile, nevoile,
sentimentele. Am incurajat pacienta la
activitati: lectura, muzica, in functie de
gradul de intelegere al acesteia. Am linistit
pacienta adresandu-i cuvinte linistitoare.
Am asigurat legatura pacientei cu familia.

Pacienta da dovada de
intelegere, este mai
linistita, asculta muzica.
Familia se implica in
ingrijirea sa devenind
suportul sau moral.
Stare generala buna,
participa la activitatile
zilnice
dar
numai
indrumata.

Comunicare
Pacienta
sa
inadecvata la comunice cu alte
nivel afectiv.
personae in mod
eficace in decurs
de 3-4 zile.
Pacienta
sa-si
poata
exprima
emotiile, temerile
sentimentele
in
urmatoarele zile

27.02.-07.03.2016

27.02.-07.03.2016

Am supravegheat permanent pacienta,

punandu-i in valoare capacitatile, talentele
si realizarile.Am ajutat pacienta sa
indentifice posibilitatile sale de a asculta si
a schimba idei cu altii, de a crea legaturi
semnificative. Am antrenat pacienta in
diferite activitati care sa-I dea sentimental
de utilitate. Am sprijinit pacienta in
satisfacerea nevoilor fundamentale.

Pacienta
prezinta
tulburari de relationare.
Prefera sa se plimbe
singura.
Pacienta se simte bine in
prezenta
celorlalti
pacienti, comunica cu ei
dar numai daca se cere.
Dispozitie
spre
cooperare, prefera sa
comunice cu barbatii.
Linistita, cooperanta.

Comunicare
Pacienta sa fie
inadecvata la orientata in timp,
nivel intelectual spatiu si la propia
persoana
in
urmatoarele
3-4
zile.

27.02.-07.03.2016

27.02.-07.03.2016

Am ajutat pacienta sa se orienteze in timp,

spatiu si referitor la propria persoana.

Pacienta
este
dezorientata,
prezinta
vorbire
incoerenta,
comportament bizar.

Am lasat pacienta sa faca tot ce poate cu

propiile sale mijloace si am evaluat gradul
sa de intelegere al pacientei.

Pacienta
exprime
clar mesajele
Am administrat la indicatia medicului:
verbale in termen
de 3-4 zile.
Tiapridal 100mg +0+
Zoloft Solutie 0+0+25mg (un flacon)

Pacienta raspunde la
intrebari simple dar nu
poate preciza ziua, luna,
anul incare se afla.
Pacienta nu da dovada
de intelegere. Are nevoie
de o persoana in
satisfacerea
acestei

Neurol 0.5mg 1+0+1

Dificultate

Pacienta
sa-si 27.02.-07.03.2016
exprime interesul
de a actiona fata de religie in Am planific impreuna cu pacienta activitati
dupa credinte si urmatoarele zile.
religioase (rugaciuni).
nevoi
Am determinat pacienta sa-si exprime
propiile convingeri.

nevoi.

27.02.-07.03.2016
Pacienta este nelinistita,
nu intelege conceptul de
religie, dar foloseste
cruciulite, iconite.
Nu prezinta convingeri
personale
fata
de
realitate.
Rosteste rugaciuni fara
sa inteleaga rostul lor.

Alterarea
capacitatii
realizare.

Pacienta
sa-si
de exprime
increderea si stima
in sine in decurs
de
3-4
zile.
Pacienta sa fie
constienta
de
propia sa valoare
in decurs de 3-4
zile.

27.02.-07.03.2016

27.02.-07.03.2016

Am ajutat pacienta sa indentifice motivele

comportamentului sau.

Pacienta
este
dezinteresata, nu poate
lua decizii de una
singura.

Am indentificat impreuna cu pacienta

factorii care o impiedica sa se realizeze:
familia, limite economice, starea de
sanatate.
Am abservat reactia pacientei la luarea
decizilor

Deficit
cunostinte
medicale

de Pacineta
sa-si
exprime interesul
de a acumula noi
cunostinte despre
boala sa in decurs
de 3-4 zile

27.02.-07.03.2016
Am explorat nivelul de cunostinte al
pacientei privind boala, modul de
manifestare, masurile de prevenire si
curative.
Am
explicat
pacientei
importanta
acumularii de noi cunostinte si respectarea
lor dandu-i exemple de vindecari anterioare.
Am sustinut educatia pentru sanatate cu
membrii familiei, tinand cont de gradul de
intelegere al pacientei

Pacienta recunoasta ca
starea ei de sanatate o
impiedica in tot ceea ce
face.

27.02.-07.03.2016
Pacienta nu prezinta
interes pentru acumulare
de noi cunstinte.
Pacienta a demonstrat ca
nu este interesata de de a
invata cum sa-si pastreze
sanatatea motiv pentru
care are nevoie de o
persoana care sa o
indrume.
Pacienta este linistita,
cooperanta,
dispozitie
sufleteasca buna. Nu au
aparut complicatii. Se
externeaza
in
stare
ameliorata.

EXAMENE PARACLINICE
Numele
Problemei

Tehnica de

Valori

Recoltare

Normale

nevoasa 1.80-2.80g%
cu dop

Valori
Obtinute

Colesterolemie

Punctie
vacutainer
rosu

1.40g%

VSH

Punctie
venoasa 1-10mm/1ora
1.6mg sange + 0.4 ml
citrat de Na Fara 7-13mm/2ore
staza

10mm/1ora

Glicemie

Punctie Venoasa 5ml 0.80-1.20mg%

sange sau 2ml sange
+ 4mg florura de Na
uscat

94mg%

Creatinina

Punctie venoasa 5-10 0.6-1.20mg%

ml sange simplu

1.19mg%

Uree Sanguina

Punctie venoasa 5-10 0.20-0.40g%

ml sange simplu

0.30g%

Calcemie

Punctie venoasa 10ml 9-11mg%

sange simplu

7.0mg%

Transaminaze

Punctie venoasa 5- TGO=2-20 U.I

17.8 U.I

10ml sange

TGP=2-16 U.I

19.60 U.I

Fibrinogen

Punctie
venoasa 200-400mg%
4,5ml sange +0.5 ml
citrate de Na

241mg%

Ionograma Serica

Punctie venoasa 10ml Na=135-152mEg/l

sange pe sticlute
Heparinate
K+=3.5-5.4 mEg/l

Na=137.7 mEg/l
K+=4.10 mEg/l

Cl=94-111 mEg/l

Ca2+=4.7 mEg/l

Ca2+=4.5-5.5 mEg/l

Fe3+=100 mEg/l

Fe3+=80.120y%
R=3-8y%
Mg+=1.8-3.4mg%
Ca+=80-100y%

Lipidemie

Punctie venoasa

600-800mg %

680mg %

5-10ml sange simplu

Examen urina

Sumar de urina

Culoare:
citrin

Galbena- Rare epitelii

Frecvente leucocite

Ph-acid
Numeroase hematii
Densitate 1010-1025
Urobilinogen:normal
Sedimente
epitelii

rare

Leucocite: foarte rare

Glucoza: absenta

Pigmenti
absenti

biliati-

TRATAMENT
Denumire
medicament

Forma de ADM

Actiune

Doza zilnica

Doza unica

Zoloff

Oral

Antidepresiv

25mg

25mg

1mg

0.5mg

12.5 mg

12.5 mg

Sol 20mg/ml

Neurol

Inhibitor selectiv ai
recaptarii
serotoninei

Oral

Cp. 0.5mg

Plegomazin

Psiholeptic
Anxiolitic

I.M

f.12.5mg

Neuroleptic
Antivomitiv
Antipsihotic
Sedativ
Hipotermizant

Diazepam

I.M

Anxiolitic

10 mg

10 mg

f, 10 mg

Oral

Tranchilizant

10mg

10mg

cp 10mg

Miorelaxant
Anticonvulsivant

Carbamazepine

Oral

Timostabilizator

300mg

100mg

Haldol

Oral

Neuroleptic major

5mg

2.5mg

4mg

2mg

100mg

50mg

Cp 5mg

Antipsihotic
Antidiskinetic
antiemetic

Romparkin

Oral

Cp 2mg

Anticolinergic
central
Parasimpatolitic

Tiapidral

Oral

Cp.100mg

Antipsihotic
Combate agitatia

II.5 EXTERNAREA PACIENTULUI

DATA EXTERNARII 27.XII.2006
DIAGNOSTIC LA EXTERNARE: SCHIZOFRENIE AFECTIVA
STAREA PACIENTEI LA EXTERNARE
Pacienta P.L in varsta de 63 de ani internata in serviciul psihiatrie pentru oboseala fizica si
psihica,depresie,plans necontrolat,izolare,insomnii prelungite.
depresie,plans necontrolat
izolare. se externeaza in stare ameliorata.
BILANTUL AUTONOMIEI
-

In timpul spitalizarii au fost asigurate pacientei conditii optime de microclimat,

mediu si de igiena corespunzatoare, rapaus fizic si psihic

Starea de neliniste psihomotorie a fost diminuata la minimum pacienta

beneficiind de somn corespunzator atat calitativ cat si calitativ

Pacienta isi poate acorda ingrijiri igienice

In urma ingrijirilor acordate pe timpul spitalizarii tulburarile de comportament au

fost reduse la minimum

Lipsa cunostintelor despre boala, regim, tratament, stare de neliniste, stres au fost
inlaturate partial avand in vedere capacitatea de intelegere a bolnavei.

RECOMANDARI LA EXTERNARE
-

Respectarea normelor de viata si de alimentatie

Evitarea stresului, emotiilor

Evitarea consumului de alcool, tutun, cafea

Respectarea tratamentului conform Rp sec(nr.)

Controlul medical periodic prin ambulatorul de specialitate

Prezentarea la medical specialist in cazul prevenirii si acutizarii simptomelor.

CAZ C: PLAN DE INGRIJIRE AL PACIENTULUI V.A. CU SCHIZOFRENIE GREFATA

II.A.1.CULEGEREA DATELOR
Surse de culegere a datelor: direct: pacientul
indirect: echipa medical, aparintorii, dosarul medical
Metode: interviul, observaia, studiul documentelor
I.1.1 Date privind indentificarea pacientului
DATE RELATIV STABILE
Initialele pacientului: V.A.
Varsta: 38 ani
Sex: M
Religie:ortodox
Nationalitate: romana
Ocupatie: pensionar pe caz de boala
Grup sangvin: A II
Rh: pozitiv (+)

DATE VARAIBILE
Domiciliul: Ploiesti,mediul urban
Conditii de viata si de munca: -locuinta salubra,casa cu 2 camere + dependinte,impreuna cu
fratele

Gusturi personale si obiceiuri: Pacientul prefera dulciurile,preparatele din carne, consuma alcool
ocazional,nu consuma tutun.
Mod de petrecere a timpulu liber: Pacientul prefera sa asculte muzica,sa vizioneze emisiuni
sportive si filme;pasionat de drumetii si pescuit
I.1.2 Date Privind Starea De Sanatate Anterioara
DATE ANTROPOMETRICE
Greutate: 90 kg
Inaltime: 180m
LIMITE SENZORIALE
Alergii: neaga
Proteze: nu
Acuitate vizuala si auditiva:buna
Somn: linistit
Mobilitate: mobilitate nealterata,miscari adecvate
Alimentatie: normal-3mese/zi
Eliminari: 1 scaun/zi,urina-3-4 mictiuni/zi
ANTECEDENTE HEREDO-COALTERALE
Nesemnificative
ANTECEDENTE PERSONALE:
-Patologice: epilepsie cronica
encefalita

I.I.3. INFORMATII LEGATE DE BOALA

Motivele internarii: - Stare de agitatie psihomotorie
- Delir de persecutie

- Interpretivitate
- Deficit intelectual

Istoricul bolii: Pacient in varsta de 38 de ani se interneaza pentru agitatie psihomotorie,

delir de persecutie, interpretativitate, deficit intelectual.Debutul fenomenologiei psihopatologice
a fost in copilarie, avand repetate internari in serviciul de psihiatrie.
Diagnosticul la internare: schizofrenie grefata pe epilepsie cronica
Data internarii: 10.02.2016
Examenul clinic pe aparate:
Tegumente si mucoase - palide
Sistem limfoganglionar - nepalpabil
Sistem asteo-articular - integru
Aparat respirator - torace normal conformat cu sonoritate pulmonara bilaterala Murmur
vezicular present R=19/min
Aparat cardio-vascular - TA=120/80 mmHg
AV=79p/min
Cord in limite normale, zgomote cardiace ritmice , bine batute.
Aparat digestive - dentitie incompleta Limba de aspect normal. Abdomen suplu, nedureros
la palpare, participa spontan la miscarile respiratorii. Tranzit intestinal prezent. Mictiuni
fiziologice. Nu prezinta greturi, varsaturi.
Ficat,cai biliare, splina - in limite normale
Aparat uro-genital - lojele renale libere, nedureroase. Urini normocrome.
Sistemul nervos - ROT prezente bilateral. Dezorientat temporo-spatial.
Stare de agitatie psihomotorie. Delir de prejudiciu, de persecutie. Interpretativitate. Deficit
intelectual.

II.A.2. ANALIZA SI INTERPRETAREA DATELOR

II.2.1 ANALIZA SATISFACERII NEVOILOR FUNDAMENTALE
Nevoia
fundamental
a

Manifestari
independenta

1.A respira,
a avea o
buna
circulatie.

Frecventa respiratorie
normala
varstei
19r/min.
Respiratii
ritmice fara zgomote
patologice.
Miscari
rspiratorii
libere,
amplitudine normala,
egala
de
ambele
hemitorace. Respiratie
buna pe nas de tip
costal
inferior.TA=120/80mm
Hg, AV=79p/min

2.A bea,
manca.

Limba de aspect
normal, reflex la
deglutitie prezent,
greutate
70kg,
inaltime 1.72cm

de Manifestari
dependenta

de Surse
de Probleme
dificultate

Nota

3.A elimina

4.A
se
misca,
a
avea o buna
postura

5.A dormi,a
se odihni

6.A
se
imbraca,
a
se dezbraca.

Lojele renale libere,

mictiuni fiziologice,
urini normocrome,
scaun normal 1/zi

Postura adecvata
Miscari adecvate

Pacientul
doarme
ore suficiente de
somn (~8 ore) si
are somn calm, fara
cosmaruri, adoarme
cu usurinta si se
trezeste odihnit.
Neindemanarea de
a-si alege hainele
potrivite

7.
A
mentine
temperatura
in
limite
normale

Temperatura
corporala
36.7C
masurata in axila.

8.A
fi
curat,ingrijit

Par curat, ingrijit.

Urechi
de
conformatie
normala,
curate.
Cavitate
bucala,
nas, cu mucoasa
umeda si roz. Unghi
taiate
scurt,

Dezinteres fata
de
tinuta
vestimentala
Neindemanare
a de a-si alege
hainele
potrivite

Dezinteres
fata
de
tinuta
vestimentala

Dezinteres fata
de masurile de
igiena, fata de
infatisarea sa.

Deficit
intelectual.

ingrijite.
prezinta
igienice

Nu
deprinderi

9.A
comunica

Comunicarea
inadecvata
la
nivel intelectual,
afectiv si la nivel
senzomotor
Limbaj incoerent

Deficit
intelectual.
Sechele
encefalitice

10.A
evita
pericolele

Afectarea
integritatii
fizice,
vulnerabilitate
fata
de
pericole.
Risc
de
accidente,
ranire, cadere.
Incapacitatea
de a-si practica
religia.
Frustrare.

Deficit
intelectual.

12.A
fi
preocupat in
vederea
realizari

Pacientul
nu
prezinta
capacitatea de
a lua singur
decizii
Neputinta.

Deficit
intelectual.

13.A
recrea.

Incapabil de a
indeplini
activitati
recreative

Deficit
intelectual.

11.A actiona
dupa
credintele si
valorile sale

se

Nu
prezinta
convingeri
personale fata de
realitate.
Nu
foloseste
obiecte
religioase.

Dificultate de a
se concentra.

Deficit
intelectual.

Pacientul
nu Deficit
prezinta dorinta intelectual.
si
interes
in
acumularea
de
cunostinte
Incapacitatea de a
intelege si a
memora
informatii.

14.A invata
cum sa isi
pastreze
sanatatea

II.2.2 PROBLEME DE DEPENDENTA

-

Dezinteres fata de tinuta vestimentara

Carente de igiena

Comunicare inadecvata la nivel intelectual, afectiv, senzomotor

Vulnerabilitate fata de pericole

Alterarea integritatii fizice si psihice

Perturbarea comunicarii familiale

Dificultate de a actiona dupa credinte si valori

Incapacitatea de a-si asuma rolul

Intoleranta la activitati recreative

Incetinirea ritmului de gandire.

II.2.3 DIAGNOSTIC DE NURSING

-

Incapacitatea de a-si alege vestimentatia adecvata datorita intelectului limitat

manifestata prin dezinteres

Carente de igiena datorita deficitului intelectual manifestate prin dezinteres fata

de infatisarea sa.

Comunicare inadecvata la nivel intelectual, afectiv si senzomotor din cauza

deficitului intelectual, sechele encefalitice, vorbire incoerenta

Vulnerabilitatea fata de pericole din cauza intelectului limitat, manifestata prin

risc de accidente- ranire, cadere - violenta potentiala

Alterarea integritatii fizice si psihice datorita deficitului intelectual manifestata

prin agitatii psiho-motorii, neincrederea, frica

Incapacitatea de a-si practica religia din cauza deficitului intelectual manifestata

prin frustrare

Incapacitatea de a lua singur decizii datorita intelectului limitat manifestata prin

neputinta

Intoleranta la activitati de recreere datorita deficitului intelectual manifestata prin

dificultate in a se concenta

Deficit in mentinerea sanantatii din cauza intelectului limitat manifestata prin

incapazitate de a intelege si memora informatii

II.3 PLANIFICAREA INGRIJIRILOR

OBIECTIVE

INTERVENTII

1.Pacientul sa-si satisfaca autonom nevoile Am insotit pacientul pe tot parcursul procesului
fundamentale in decurs de 3-4 zile
de externare pana la redarea acestuia familiei.
Am asigurat regimul alimentar al pacientului
Am planificat impreuna cu pacientul un program
de odihna
2.Pacientul sa beneficieze de medicatie adecvata
prescrisa de medic

Am administrat la indicatia medicului

tratamentul neuroleptic asociat cu sedative,
tranchilizant, hipnotice si vitamin
Am pregatit materialele necesare (seringi, ace,
vacutainere, perfuzoare, tampoane, solutii
dezinfectante, stativ, etc.

3.
Pacientul sa fie informat asupra oricarei Am pregatit fizic si psihic pacientul in vederea
tehnici interprinse
recoltarii de produse biologice si patologice
pentru examene de laborator
Am incurajat pacientului ori de cate ori a fost
nevoie

4. Pacientul sa acumuleze cunostinte medicale si Am sustinut educatia pentru sanatate si am

sa prezinte intelegerea lor in termen de 3-4 zile
verificat gradul de luare la cunostinta al
pacientului precum si al familiei
Am informat familia despre starea pacientului
mentinand legatura in permanenta cu aceasta.
5. Pacientul sa fie supravegheat atent pe tot Am supravegheat comportamentul pacientului
parcursul spitalizarii
pe tot parcursul spitalizarii si am raportat
medicului orice schimbare intervenita
Am indepartat obiectele, dure, ascutite din
preajma pacientului pentru a prevenii ranirea sa,
cat si a persoanelor din jur

6. Pacientul sa beneficieze de repaos fizic si Am asigurat conditiile de microclimat si mediu

psihic pe tot parcursul internarii
securizat prin plasarea pacientului intr-un salon
luminos bine aerisit cu temperatura si umiditate
optima(22C), lipsa curentilor de aer, pat
confortabil si cu lenjerie curate
Am schimbat lenjeria de corp si de pat a
pacientului

II.4 APLICAREA UNGRIJIRILOR

Problema

Obiective

Interventii Autonome si Delegate

Evaluare

Anxietate

Pacientul
sa
beneficieze de un
mediu confortabil
si
securizat.
Paicentul
sa
beneficieze
de
alimentatia
si
igiena
corespunzatoare

11.02.2016

11.02

Am plasat pacientul intr-un salon

luminous, bine aerisit, fara factori
perturbatori,
prevazut
cu
pat
confortabil, lenjerie curata. Am
asigurat
integrarea
pacientului
facandu-I cunostinta cu ceilalti
pacienti si cu personalul de ingrijire.
Am linistit pacientul comunicand
permanent cu el. Am pregatit fizic si
psihic pacientul in vederea tehnicilor
interprinse. Am pregatit materialele
necesare. Am recoltat sange, urina,
scaun pentru examene de laborator.
Am asigurat igiena corporala. Am
administrat la indicatia medicului:

T.A-110/60mmHg

Rispolept cp 2mg 0+0+1

Calcemie-7.0mg%

Diazepam fiola I.M 0+0+1

TGP-17.6 UI

Ca Gluconic 1 fiola I.M

TGO-19.50 UI

Glucoza 33% perfuzie I.V

Fibrinogen-240mg
%

Pacientul
sa-si
exprime
diminuarea
anxietatii
in
decurs de 3-4 zile.
Pacientul sa fie
supravegheat
atent

R. -19/min
Colesterol-1419%
VSH-10mm/1h
Glicemie 0.95mg%
Creatinina-1.18mg
%
Uree-0.31%

Carbamazepine
1+0+1

cp

200mg

TQ-12``
TH-160``
Coproculturanegativa
Examen urinaDensitate-1015
Ph-5
Rare epitelii
Rare leucocite
Pigmenti absenti;
Pacientul se face
greu inteles, este
receptiv.
Apetit
present
12.02Comportament
retras,
labilitate
emotionala.
13.02
Comunicant, linistit,
dispozitie
spre
ameliorare
14.02
Starea sufleteasca
buna, linistit.

Problema

Obiective

Dezinteres
Pacientul
sa
fata de tinuta cunoasca
vestimentara impotanta
satisfacerii nevoii

Interventii Autonome si Delegate

Evaluare

Am educat pacientul privind 14.02

importanta
vestimetatiei
in
identificarea
personalitatii.
Am Avand in vedere
supravegheat
zilnic
interesul intelectul limitat al

de a se imbraca si pacientului pentru a se imbraca si

dezbraca
in dezbraca. Am evaluat gradul de
decurs de 3-4 zile. confuzie si am observat schimbarile
de comportament, orientandu-l in
timp si spatiu.

Carente
igiena

de Pacientul
sa Am ajutat pacientul sa isi faca baie,
prezinte
sa se pieptene, sa-si taie unghiile, sategumente
si si faca toaleta cavitatii bucale.
mucoase curate in
decurs de cateva
ore

pacientului
am
suplinit pacientul in
satisfacerea acestei
nevoi ori de cate ori
a fost necesar. Are
nevoie
de
o
persoana care sa se
ocupe permanent de
el.

11.02
Pacientul a fost
igienizat. Pe tot
parcursul igienizarii
a fost cooperant,
chiar
a
simtit
placere in a face
baie.
Necesita
permanent
o
persoana
sa-l
indrume.
14.02
Curat, ingrijit

Comunicare
inadecvata la
nivel
intelectual

Pacientul sa fie Am ajutat pacientul sa se orienteze

orientat in timp, in timp si spatiu si la proria persoana
spatiu
si
la
propria persoana
in decurs de 3-4
zile

11.02
Intelect limitat.
Pacientul stie ca se
afla la spital, dar nu
poate preciza ziua,
anul, ce varsta are.
14.02
Necesita
ajutor
pentru indrumare.

Problema

Obiective

Interventii Autonome si Delegate

Evaluare

Comunicarea
la
nivel
senzoromoto
r

Pacientul sa fie
echilibrat psihic
in
urmatoarele
zile. Pacientul sa
foloseasca
mijloace
de
comunicare
adecvata
starii
sale in decurs de
3-4 zile

Am linistit pacientul, asigurandu-i un

mediu de securitate linistit. Am
cercetat posibilitatile de comunicare
ale pacientului. Am administrat la
indicatia medicului:

11.02

Depakine Chrono cp 500mg 1+0+1

Pacientul prezinta
vorbire incoerenta
rezultatul
unei
encefalite suferita in
copilarie

Rispolept 2mg cp 0+0+1

12.02

Ca Lactic cp 1+1+1

Pacientul se face
inteles cu greutate

Fenobarbital cp 0+0+1
Diazepam fiola 2ml 0+0+1

Comunica cu echipa
de
ingrijire
acceptand
cu
usurinta ce i se cere
13.02
Vorbire incoerenta

Comunicare
Pacientul sa aiba
inadecvata la o
perceptive
nivel afectiv pozitiva de sine in
decurs de 3-4 zile

Am dat posibilitatea pacientului sa-si

exprime
nevoile,
sentimentele,
emotiile si sa ia singur decizii. Am
ajutat
pacientul
sa
identifice
posibilitatile de a asculta, de a
schimba idei cu altii, de a creea
legaturi semnificative. Am antrenat
pacientul in activitati care sa-i dea
sentimentul de utilitate. Am asigurat
legatura pacientului cu familia prin
vizite fecvente.

11.02
Pacientul
are
intelect limitat. Nu
comunica cu semeni
decat daca i se cere.
Nu poate sa ia
singuri
decizii
motiv pentru care
are nevoie de o
persoana care sa il
indrume.
14.02
Nici o Schimbare

Problema

Obiective

Interventii Autonome si Delegate

Evaluare

Vulnerabilitate Pacientul
sa Am asigurat conditiile de mediu 11.02
fata
de beneficieze de un adecvate, pentru a evita pericolele
pericole
mediu
de prin accidentare sau transmiterea Deficit
siguranta,
fara lor.

intelectual.

accidente
si
infectii pe toata
perioada internarii

Pacientul incearca
sa se adapteze la
noul mediu.
12.02
Pacientul s-a adaptat
foarte usor la noul
mediu.
14.02
Linistit, ascultator,
executa tot ceea ce i
se cere sa faca

Incapacitate
Pacientul
sa-si
de
a-si recapete
practica religia increderea in sine
in decurs de 3-4
zile. Pacientul sa
aiba
o
stare
psihica buna in
decurs de 3-4 zile

Am ajutat pacientul sa identifice

cauza
frustrarii.
Am
cautat
modalitati de practicare a religiei
dandu-i chiar o cruciulita pe care sa
o poarte

11.02

Incapacitate
Pacientul
sa-si Am identificat prin observatii cauza
de a lua singur recapete
neputintei pacientului
decizii
increderea in sine
in
urmatoarele
zile

11.02

Pacientul sa poata
realiza si aprecia
obiectiv
activitatile sale in
urmatoarele zile

Deficit intelectual.
Nu
intelege
necesitatea
practicarii religiei.
Are nevoie de o
persoana pentru a-si
satisface
aceasta
nevoie

Intelect limitat
12.02
Intelect limitat
13.02
Intelect limitat
14.02
Nici o schimbare

Problema

Obiective

Interventii

Autonome

si Evaluare

Delegate

Intolerant
activitati
recreere

la Pacientul
sa
de prezinte o stare de
buna dispozitie in
urmatoarele zile

Am
explorat
ce
activitati
recreative ii produc placere
pacientului. Am antrenat pacientul
in activitati recreative amenajand
camera de recreere: vizionare TV,
auditii muzicale, etc. Am notat
reactiile
si
manifestarile
pacientului cu referire directa la
starea de intoleranta.

11.02
Pacientul
nu
prezinta
interes
pentru a se recrea.
12.02
Pacientul se uita la
TV, dar numai la
imagini
fara
a
intelege. Ii place
totusi sa alculte
muzica la casti.
13.02
Pacientul
a
descoperit auditiile
muzicale ca fiind
placute,
chiar
incercand
sa
fredoneze
14.02
Dispozitie buna spre
ameliorare

Deficit
mentinerea
sanatatii

in Pacientul sa poata
sa inteleage si
memora
informatiile
primate in decurs
de 3-4 zile

Am evaluat gradul de luare la 11.02

cunostinta de catre pacient a
informatiilor
primite
dupa Intelect limitat
explorarea nivelului de cunostinte
a acestuia privind boala.
Pacientul
nu
prezinta cunostinte
despre boala.
12.02-14.02
Pacientul
intelege
si
memoreaza
informatiile.
nevoie
de

nu
nu
Are
o

persoana pentru a
satisface
aceasta
nevoie

EXAMENE PARACLINICE
Numele

Tehnica de

Valori

Valori

Problemei

Recoltare

Normale

Obtinute

Timp Quik

Punctie venoasa 9ml

sange + 1ml azotat de
potasiu

T.Q =12-14``

12``

Timp Howell

Punctie venoasa 9ml

sange + 1ml azotat de
potasiu

T.H=1`30``-2`30``

1`60``

Colesterolemie

Punctie
vacutainer
rosu

VSH

Punctie
venoasa 1-10mm/1ora
1.6mg sange + 0.4 ml
citrat de Na Fara staza 7-13mm/2ore

10mm/1ora

Glicemie

Punctie Venoasa 5ml 0.80-1.20mg%

sange sau 2ml sange +
4mg florura de Na
uscat

94mg%

Creatinina

Punctie venoasa 5-10 0.6-1.20mg%

ml sange simplu

1.19mg%

Uree Sanguina

Punctie venoasa 5-10 0.20-0.40g%

0.30g%

nevoasa 1.80-2.80g%
cu dop

1.40g%

ml sange simplu

Calcemie

Punctie venoasa 10ml

sange simplu

9-11mg%

7.0mg%

Transaminaze

Punctie venoasa
10ml sange

5- TGO=2-20 U.I

17.8 U.I

TGP=2-16 U.I

19.60 U.I

Fibrinogen

Punctie venoasa 4,5ml 200-400mg%

sange +0.5 ml citrat
de Na

241mg%

Timp Quik

Punctie venoasa

Tq=12-14``

12``

TH=1`30``-2`30``

1`60``

Negative

Negative

9ml
sange+1ml
oxalate de potasiu

Timp Howell

Punctie venoasa
9ml
sange+1ml
oxalate de potasiu

Examen coprocultura

Se recolteaza scaun in
recipient steril din 3
locuri diferite

Examen urina

Sumar urina 150- Culoare galben citrin.

200ml urina din prima Densitate 1010-1025
mictiune

Densitate 1015
Ph=5

TRATAMENT
Denumire
medicament

Forma de ADM

Actiune

Doza zilnica

Doza unica

Rispolept cp.

Oral

2mg

Fenobarbital

Antipsihotic

2mg

2mg

100mg

100mg

Antiparkinsonian

I.M

Cp. 100mg

Anticonvulsivant
Antiepilectic
Hypnotic-sedativ

Ca gluconic f.

I.V

Recalcifiant

10ml

10ml

Diazepam

I.M

Anxiolitic

20mg(20ml)

10mg(2ml)

10mg(2ml)

Tranchilizant
Miorelaxant
Anticonvulsivant

CA. Lactic

Oral

Recalcifiant

50 mg

250 mg

Carbamazepina
cp 200mg

Oral

Timostabilizator

400mg

200mg

Depakine
Chrono 500mg

Oral

Timostabilizator

1gr

500mg

Glucoza 33%

Perfuzie I.V

Hidratant

500ml

500ml

Cp

II.5 EXTERNAREA PACIENTULUI

DATA EXTERNARII

20.10.2016

DIAGNOSTIC LA EXTERNARE - SCHIZOFRENIE GREFATA

STAREA PACIENTULUI LA EXTERNARE
Pacientul A.A in varsta de 25 de ani internat in serviciul psihitrie pentru agitatie
psihomotorie, delir de prejudiciu, interpretativitate, deficit intelectual, se externeaza in stare
ameliorate.
BILANTUL AUTONOMIEI
-

In timpul spitalizarii au fost asigurate pacientului conditii optime se microclimat

si mediu precum si de igiena si alimentatie corespunzatoare
Starea de neliniste psihomotorie a fost diminuata la minimum
Avand in vedere intelectul limitat al pacientului necesita o persoana pentru a-l
ajuta sa-si satisfaca nevoile fundamentale.

RECOMANDARI LA EXTERNARE
-

Respectarea normelor de viata si alimentatie

Evitarea stresului, emotiilor

Evitarea consumului de alcool, tutun, cafea.

Respectarea tratamentului medicamentelor conform Rp sec nr..

Rispolept cp 2mg 0+0+1 2luni

Fenobarbital cp 100mg 0+0+1 2luni

-

Control medical periodic prin ambulatorul de specialitate

Prezentarea la medical specialist in cazul revenirii si acutizarii simptomelor

CAPITOLUL III

ANEXE

ELECTROENCEFALOGRAMA
Electroencefalografia (EEG)=reprezinta o tehnica de inregistrare si interpretare a
activitatii electrice a creierului.
Electroencefalograma (EEG) reprezinta inregistrarea, in timp, a activitatii electrice cerebrale. Captarea se face prin intermediul unor electrozi asezati pe scalp, cuplati la un aparat
numit electroencefalograf.
Activitatea cerebrala se bazeaza pe conexiunile si comunicarea dintre neuroni, ce se
realizeaza prin transmiterea unor mici semnale electrice, denumite impulsuri electrice. Acestea
creeaza potentiale electrice care sunt receptionate de electrozi amplasati pe scalp, iar traseele
inregistrate pe electroencefalograma reprezinta variatia diferentelor de potential dintre perechile
de electrozi selectate de examinator.
Reprezentata grafic, activitatea electrica cerebrala se inscrie prin anumite succesiuni de
unde sinusoidale sau ascutite, sincrone sau asincrone, ritmice sau aparent aleatorii, ce permit
caracterizarea traseului ca fiind fiziologic (normal) sau cu modificari lezionale ori iritative
(patologic).

Electroencefalograma se efectueaza cu aparate speciale (electroencefalograf - EEG), in

clinici specializate, interpretarea traseului fiind efectuata de medicul neurolog avand competenta
in neurofiziologie. Se pot efectua : examinare EEG standard, video EEG, inregistrare EEG
ambulatorie sau polisomnografie.
Electroencefalograma standard presupune inregistrare in stare de veghe, la pacient
relaxat, cu ochii inchisi.Aceasta poate avea o durata intre 20 - 30 minute. In timpul exami-narii,
medicul va poate solicita sa deschideti ochii, sa executati anumite miscari, sa respirati profund
sau se va testa reactivitatea la hiperventilatie (respiratie profunda, rapida), stimulare luminoasa
intermitenta,etc...

Este important ca scalpul sa fie curat in ziua examinarii, fara geluri sau alte produse de
coafat. Veti fi invitat sa va asezati pe un scaun sau pe un pat, cat mai relaxat posibil, nemiscat, cu
ochii inchisi. Examinatorul va aplica pe scalpul dvs electrozii, mici discuri meta-lice,
conductoare, ce sunt conectati prin fire la aparatul electroencefalograf. Rolul electroencefalografului este de a amplifica semnalul electric si de a-l modela in trasee ce sunt ulterior
analizate pe monitor.
Electroencefalograma (EEG) reprezinta un examen important in diagnosticul epi-lepsiei.
Si poate fi indicat in diagnosticul sindromului confuzional, starilor de lesin, trauma-tismelor
cranio-cerebrale, tumorilor, infectiilor cerebrale, furnizand informatii despre exis-tenta si
localizarea unei leziuni cerebrale sau focar declansator pentru crizele epileptice.
Electroencefalografia reprezinta un test adjuvant in diagnosticul de moarte cerebrala.
De asemenea, polisomnografia este utilizata pentru diagnosticul patologie de somn.
In cazul efectuarii unei electroencefalograme riscurile sunt minime, insa stimularea
luminoasa intermitenta sau hiperventilatia pot produce crize epileptice si de aceea examinarea se
efectueaza sub supervizarea unui medic ce poate recunoaste criza si va institui imediat masurile
de siguranta si terapeutice adecvate.
De retinut :electroencefalograma (EEG) nu reprezinta un test de cuantificare a inteligentei !!!
Rezultat normal al unei electroencefalograme (EEG) la o persoana care a prezentat o criza
epileptica nu infirma probabilitatea diagnosticului de epilepsie.

Punctia lombara si examinarea lichidului cefalorahidian

Punctia lombara se efectueaza pentru a masura presiunea lichidului cefalorahidian, pentru a

detecta obstructii in circulatia sa, si pentru a preleva o monstra de lichid cefalorahidian.

Analiza se realizeaza pentru a confirma diagnosticul de infectia a sistemului nervos central,

pentru a identifica o tumoare sau hemoragie cerebrala, a maduvei spinarii sau a meningelui. De
asemenea, poate fi efectuata pentru a confirma o infectie cronica a sistemului nervos central,
precum neurosifilis.
Inainde de efectuarea testului este obligatoriu sa se obtina acordul scris al pacientului.
De obicei, pacientul este asezat in decubit lateral cu spatele spre marginea mesei de examinare.
Genunchii si gatul vor fi flexati spre piept. Astfel se produce flexia coloanei vertebrale, marinduse spatiile intervertebrale.
Inainte de efectuarea punctiei este necesara verificarea presiunii intracraniene, deoarece daca
aceasta este crescuta punctia lombara poate cauza hernierea creierului.
Se dezinfecteaza locul punctiei si se anesteziaza local, de regula, cu lidocaina.
Se introduce un ac spinal intre doua vertebre lombare, in spatiul subarahnoidian. Insertia se
realizeaza de obicei intre vertebrele L4 si L5.
Dupa masurarea presiunii, se preleveaza 15-20 ml de LCR in 3 sau mai multe eprubete sterile.
Dupa extragerea acului se preseaza digital locul punctiei si se aplica pansament steril.
Se monitorizeaza pacientul si se observa miscarile extremitatilor.
Prima eprubeta cu LCR este folosita pentru analiza chimica si imunologica a LCR. A doua
eprubeta este utilizata pentru analiza microbiana a lichidului, iar a treia epubeta - pentru
examinarea microscopica a celulelor din lichidul cefalorahidian.
Mostrele trebuie transportate cat mai repede la laborator.

HEMOLEUCOGRAMA

Hemoleucograma ofera informatii privind numarul si caracteristicile principale ale celulelor din
sange - hematii, leucocite si trombocite. Se determina: numarul de hematii, indicii eritrocitari,
numarul de leucocite si formula leucocitara, numarul de trombocite si indicii trombocitari,
hemoglobinasihematocritul.
Hematiile (eritrocitele sau globulele rosii) au rolul de a transporta gazele in sange, adica oxigenul
de la plamani spre tesuturi si bioxidul de carbon de la tesuturi spre plamani. Valorile normale
sunt de 4,5-5,8 milioane/mmc la barbati, 4-5 milioane/mmc la femei, 3,8-6 milioane/mmc la
copii si 4-6 milioane/mmc la nou-nascuti. Valorile crescute se intalnesc la fumatori, la persoane
cu boli cardiovasculare sau pulmonare cronice, dar si in alte afectiuni cronice (renale sau
hepatice). Valori scazute apar in anemii. Anemiile pot avea numeroase cauze: hemoragica,
hemolitica (produsa prin distrugerea anormala a hematiilor prin diferite mecanisme), nutritionale
(prin lipsa de fier, acid folic, vitamina B12), activitate scazuta a maduvei osoase (unde ele se
formeaza in mod normal). Atentie, anemia posthemoragica, foarte frecventa, poate fi cauzata de
o hemoragie mare, vizibila, evidenta, dar deseori si prin hemoragii mici si repetate (uneori
microscopice), fie de cauza digestiva, genitala sau renala. Pe hemograma poate aparea si un tip
de celule numite reticulocite. Acestea sunt hematii tinere, imature, care in conditii normale apar
inprocentmicnsange(1-2%dintotalulhematiilor).

Hemoglobina este o proteina din hematii, de care se leaga gazele (oxigenul sau bioxidul de
carbon) ce trebuie transportate in sange. Valorile normale sunt de 12-16 gr/dL la femei si 14-18
gr/dL la barbati. Valori mai mici se intalnesc in cazul anemiilor. Hematocritul reprezinta
proportia hematiilor dintr-un volum de sange. Valorile normale se incadreaza intre 40%-50% la
barbati
si
36%-44%
la
femei.
Indicii eritrocitari sunt VEM, HEM si CHEM. VEM (volumul eritrocitar mediu) are valori
normale de 80-100 fL. HEM (hemoglobina eritrocitara medie) are valoarea de 27-32 pg. CHEM
(concentratia medie de hemoglobina) are valori de 32%-38%. RDW reprezinta coeficientul de
variatie a dimensiunilor eritrocitului si este intre 11,5% si 14,5%. Valorile mai mari reprezinta
anomalii frecvente de forma si marime. Toate aceste date trebuie analizate si corelate pentru
stabilireaunuidiagnosticexact.
Leucocitele (numite si globule albe) sunt celule ale sistemului imun, care lupta impotriva
infectiilor, inflamatiilor sau proteinelor straine organismului (ca in cazul alergiilor). Valorile
normale sunt de 4.000-10.000/mmc. Exista mai multe tipuri de leucocite: neutrofile, eozinofile,
bazofile, monocite si limfocite. Proportia lor este redata de formula leucocitara, care in mod
normal contine: neutrofile 50%-65%, eozinofile 0%-3%, bazofile 0%-1%, monocite 3%-7%,
limfocite 25%-40%. Cresterea leucocitelor se numeste leucocitoza (si se intalneste in infectii,
leucemii, afectiuni inflamatorii cronice etc.), iar scaderea leucocitelor se numeste leucopenie
(apare in cazul insuficientei maduvei osoase, expunere la radiatii sau dupa chimioterapie, unele
intoxicatii,
ca
reactie
adversa
la
unele
medicamente).
Trombocitele (sau plachetele) sunt celulele sanguine cu rol in hemostaza (oprirea sangerarii).
Valorile normale sunt de 150.000-400.000/mmc. Cresterea lor se numeste trombocitemie.
Indiferent de cauza, aceasta creste riscul de tromboza, cu grave complicatii asociate: infarct,
accident vascular, tromboflebita. Scaderea trombocitelor se numeste trombocitopenie si se
manifesta prin tendinta la sangerare. Volumul plachetar mediu este de 7,4-10,4 fL.
Recoltarea sangelui pentru hemoleucograma se face de preferat dimineata pe nemancate (dar nu
numai), din sangele venos. Se alege de obicei o vena mai proeminenta, de la nivelul membrului
superior (la plica cotului, pe antebrat sau pe dosul mainii). Se aplica un garou deasupra locului
ales, se dezinfecteaza pielea si se extrag cativa mililitri de sange. Se scoate garoul si se aplica un
tampon cu spirt, care trebuie tinut apasat cateva minute (pentru a nu se forma un hematom).