Sunteți pe pagina 1din 10

Structura cheltuielilor de consum si a costului de consum in

perioada 2017-2018

Consumul (C) reprezintă folosirea de către fiecare agent și subiect economic


a venitului sau a unei părți din acesta pentru cumpărarea de bunuri
necesare satisfacerii trebuințelor sale de viață. El este format din totalitatea
bunurilor materiale, serviciilor și informațiilor achiziționate de către
gospodării și instituții private ce se structurează pe trei grupe principale:
consum de bunuri de folosință imediată (curentă); consum de bunuri de
folosință îndelungată; servicii și informații. Mărimea cheltuielilor pentru
consum și implicit mărimea cererii agregate pentru bunuri de consum
depinde în principal de mărimea veniturilor personale disponibile, dar și de
alți factori de natură obiectivă și subiectivă (înclinații psihologice, scopuri
individuale, capacitatea de anticipare s.a.).
Cheltuielile efectuate pentru cumpărarea mărfurilor şi serviciilor se numesc
cheltuieli de consum. În analiza consumului populației, actualmente, pe
larg, se utilizează definitia “cosul de consum” , care reprezintă un anumit
asortiment de produse alimentare, nealimentare și servicii, destinate pentru
consumul de către populației sau de anumite grupe al populației.
În ceea ce privește consumul, se impune a se face distincție între
consumul final și consumul intermediar.

Consumul intermediar, desemnează consumul de materii prime,


combustibil, semifabricate realizat în vederea producerii de noi bunuri.
Consumul intermediar al unui produs desemnează cantitatea din acel
produs care dispare fie prin încorporarea în produse mai elaborate, fie prin
distrugere în procesul de producție (energia).

Consumul final (care, de fapt face obiectul studiului în ceea ce privește


comportamentul consumatorului), reprezintă folosirea bunurilor de consum
alimentar și nealimentar precum și a serviciilor personale și colective, de
către populație și administrațiile locale și centrale pentru satisfacerea
nevoilor de consum personal și colectiv.
Consumul reprezintă ultimul act, actul final al activității și mișcării
economice, prin intermediul căruia se asigură existența oamenilor,
satisfacerea unor nevoi generale de consum ale societății și diferite condiții
pentru dezvoltarea personalității umane.

De volumul, structura și calitatea bunurilor și serviciilor de consum depind


realizarea echilibrului fiziologic necesar vieții și dezvoltării aptitudinilor fizice
și intelectuale ale oamenilor. Prin consum se recunoaște utilitatea
produselor și serviciilor și utilitatea factorilor de producție consumați, pe
această bază, se conferă dreptul la recompensarea factorilor de producție
pentru aportul adus la crearea produsului național.

Consumul se clasifică după următoarele criterii:

a) după modul de procurare a bunurilor de consum:

- autoconsum;

- consum de mărfuri.

b) după destinația produselor și serviciilor care fac obiectul


consumului se disting:

- consum de bunuri alimentare;

- consum de bunuri nealimentare;

- consum de servicii.

c) după natura obiectului consumului:

- consumul material;

- consum nematerial (servicii).

d) după durata în care bunurile se consumă:

- consum de bunuri de folosință curentă;

- consum de bunuri de folosință îndelungată.

e) după sursa de formare și finanțare se distinge:


- consum privat sau personal;

- consum final public.

Consumul privat sau personal reprezintă bunurile de consum și


serviciile care sunt cumpărate sau primite în natură de populație și
întreprinderi având ca destinație satisfacerea trebuințelor personale. Acest
tip de consum deține ponderea cea mai mare în producția finală și este
format din consumul de bunuri și servicii destinate satisfacerii nevoilor
oamenilor.

Consumul personal constituie un element esențial al calității vieții.


Dimensiunea, structura și calitatea bunurilor și serviciilor consumate
reflectă gradul de satisfacere a nevoilor populației.

Consumul personal este principal componentă a cererii agregate,


cerere manifestată de persoane și familii pentru bunuri și servicii necesare
traiului. Această înseamnă că în consumul personal se vor include de la
bunurile alimentare și nealimentare până la serviciile culturale sau
medicale. În cheltuielile pentru bunurile de folosință îndelungată, se vor
include, de la mobilă, aparatură de uz casnic până la automobile.

Consumul final public cuprinde toate cheltuielile destinate cumpărării


bunurilor de consum final și servicii de către administrațiile publice de la
toate nivelurile. Un asemenea gen de consum are caracter colectiv și nu se
realizează prin intermediul pieței.

Pentru a aprecia calitatea pieței de a satisface cerințele de consum ale


populației precum și modificările ce se produc în timp în volumul și
structura consumului se calculează indicatorul numit 'consum pe locuitor'.
Acest indicator reflectă nivelul mediu al consumului de bunuri materiale și
servicii care revin pe un locuitor. Calcularea lui se face prin raportarea
consumului total, pe grupe de produse și pe principalele produse, dintr-o
anumită perioadă, la numărul total al populației țării. Pe baza acestui
indicator se pot obține date privind: consumul annual de produse
alimentare pe locuitor, înzestrarea populației cu bunuri de folosință
îndelungată, cheltuielile pentru îmbrăcăminte, transport, pentru cultură și
învățământ pe locuitor.

Mărimea consumului de bunuri materiale și servicii pe locuitor,


sociogrupuri și pe totalul populației se exprimă prin costul vieții. Nivelul
acestuia depinde de mărimea cheltuielilor curente efectuate într-o anumită
perioadă de timp, de obicei un an, pentru procurarea de bunuri alimentare,
a bunurilor nealimentare și servicii necesare consumului populației.

Mărimea cheltuielilor curente depinde de:

- cantitatea de bunuri materiale de consum și servicii cumpărate și


incluse într-un 'cos' de bunuri și servicii;

- nivelul prețului unitar practicat în perioada respectivă pentru aceste


bunuri materiale și al tarifelor pentru servicii.

Evoluția costului vieții se poate măsura cu ajutorul indicelui costului


vieții (Icv) care reflectă modificarea medie a prețurilor bunurilor materiale și
a tarifelor la serviciile prestate pentru populație.

Icv = q1 p0

-Icv-indicele costului vieții;

-q1- cantitatea bunurilor materiale și a serviciilor, în perioada curentă;

-p0 - prețurile și tarifele practicate în perioadade bază.

În cazul în care , de la o perioadă la alta se înregistrează o scădere a


indicelui costului vieții, acest lucru înseamnă ca are loc o creștere a
nivelului de trai și invers.

Deoarece în mod practic nu este posibil a se calcula costul vieții prin


luarea în considerare a veniturilor întregii populații și a cheltuielilor
de consum după destinația lor, se folosesc de către organismele
specializate cercetări selective pornind de la bugetele de familie.
Bugetele de familie reprezintă un sistem de evidența prin care se
înregistrează sistematic și cronologic pe o perioadă determinată
(de obicei un an), veniturile obținute după natura lor, precum și
cheltuielile de consum după destinația lor. Pe bază acestor date
se poate cunoaște evoluția costului vieții, a puterii de cumpărare a
populației și a nivelului de trai al acesteia. Orice consumator care
este în posesia unui anumit venit personal disponibil, este
preocupat să-și achiziționeze cu el bunuri și servicii de consum,
care să-i ofere maximum de satisfacere a plăcerilor sale. Această
maximizare a satisfacțiilor de consum este dorința firească a
oricărui consumator, fiind urmărită ca scop al comportamentului
sau de cumpărare.Mărimea și structura consumului total al
indivizilor nu este data odată pentru totdeauna, ci ea are un
carecter dinamic, fiind influențată de numeroși factori cum sunt:

- mărimea venitului;

- dimensiunea nevoilor;

- structura nevoilor, etc.

Mărimea cheltuielilor pentru consumul personal este influențată de


anumiți factori obiectivi și subiectivi. Dintre factorii obiectivi
amintim:

- nivelul și dinamica veniturilor în general;

- modificările neprevăzute ale valorii capitalului fix și circulant;

- modificările așteptărilor în ceea ce privește raportul dintre


cheltuielile de consum în prezent și viitor, determinate de
schimbările în puterea de cumpărare a banilor și unele riscuri;

- modificările politicii fiscale. Creșterea impozitului pe salariu și pe


profit, a taxelor de succesiune, au o influență negativă asupra
venitului disponibil și deci și asupra consumului.

Factorii subiectivi, au în vedere înclinațiile psihologice ale oamenilor:

- dorința oamnilor de a-și constitui o rezervă bănească pentru


situații neprevăzute. Acest lucru determină o anumită diminuare a
cheltuielilor pentru consumul curent în favoarea unui consum
viitor;

- mobilul constituirii unor rezerve bănești (economii) pentru


asigurarea bătrâneții;

- dorința oamenilor de a obține în viitor venituri din dobânzi sau


profituri pe seama participării la proiecte de afaceri în prezent;
- înstinctul oamenilor de ridicare a standardului de viață, pe
seama măririi treptate a cheltuielilor de consum, prin folosirea
rezervelor bănești acumulate în timp;

- senzația de independența și libertate de mișcare a indivizilor pe


care ți-o creează existența unei mari sume de bani economisiți;

- dorința de a lăsa avere moștenitorilor;

Înclinația spre consum evoluează în raport cu acești factori obiectivi


și subiectivi. Cea mai mare influență din cadrul acestor factori este
determinată de modificarea venitului disponibil, de care depinde
cererea de consum.

Nivelul și structura consumului bunurilor și serviciilor sunt


principalelec caracteristici ale nivelului de trai al populației. Dacă
se analizează consumul bunurilor și serviciilor la macronivel, se ia
în considerație totalitatea produselor alimentare și nealimentare
consumate și a serviciilor folosite de populație într-oanumită
perioadă, inclusiv a celor ce se prezintă gratuit (asistentă
medicală,medicamente, invătămant, înlesniri și compensații pentru
achitarea serviciilor comunale etc.).

În anul 2017, veniturile totale ale populației, medii lunare pe o


gospodărie au fost 3392 lei, iar cheltuielile totale au fost, în medie,
2874 lei lunar pe o gospodărie

 Veniturile totale medii lunare au reprezentat în anul 2017, în


termeni nominali, 3392 lei pe gospodărie și 1291 lei pe
persoană.
 Cheltuielile totale ale populației, au fost, în anul 2017, în
medie, 2874 lei lunar pe gospodărie (1094 lei pe persoană) și
au reprezentat 84,7% din nivelul veniturilor totale.

Cheltuielile totale:

‐ principalele destinații ale cheltuielilor efectuate de gospodării


sunt consumul de bunuri alimentare, nealimentare, servicii și
transferurile către administrația publică și privată și către
bugetele asigurărilor sociale, sub forma impozitelor,
contribuțiilor, cotizațiilor, precum și a coperirea unor nevoi
legate de producția gospodăriei (hrana animalelor și păsărilor,
plata muncii pentru producția gospodăriei, produse pentru
insămantat, servicii veterinare etc.).

‐ cheltuielile pentru investiții, destinate pentru cumpărarea sau


construcția de locuințe, cumpărarea de terenuri și echipament
necesar producției gospodăriei, cumpărarea de acțiuni etc.
dețin o pondere mică în cheltuielile totale ale gospodăriilor
populației (doar 0,5%).

Structura cheltuielilor totale de consum pe destinații, în


anul 2017

5%
0% 2%

4%

5%

34%
7%

5%

6%

8%
17%
7%

Produse agroalimentare si Bauturi alcoolice, tutun Imbracaminte si incaltaminte


bauturi nealcoolice
Locuinta, apa, electricitate, gaze Mobilier, dotarea si intretinerea Sanatate
si alti combustibili locuintei
Transport Comunicatii Recreere si cultura
Educatie Hoteluri, cafenele si restaurante Diverse produse si servicii
În trimestrul IV 2018, veniturile totale ale populației, medii lunare pe o
gospodărie au fost de 4608 lei, iar cheltuielile totale au fost, în medie de
3981 lei lunar pe o gospodărie
 Veniturile totale medii lunare au reprezentat în trimestrul IV 2018, în
termeni nominali, 4608 lei pe gospodărie și 1772 lei pe persoană.
 Cheltuielile totaleale populației, au fost, în trimestrul IV 2018, în
medie, de 3981 lei lunar pe gospodărie (1531 lei pe persoană) și au
reprezentat 86,4% din nivelul veniturilor totale.
Cheltuielile totale:
-principalele destinații ale cheltuielilor efectuate de gospodării sunt
consumul de bunuri alimentare, nealimentare, servicii și transferurile către
administrația publică și privată și către bugetele asigurărilor sociale, sub
forma impozitelor, contribuțiilor, cotizațiilor, precum și acoperirea unor
nevoi legate de producția gospodăriei (hrană animalelor și păsărilor, plata
muncii pentru producția gospodăriei, produse pentru insămantat, servicii
veterinare etc.).
-cheltuielile pentru investiții, destinate pentru cumpărarea sau construcția
de locuințe, cumpărarea de terenuri și echipament necesar producției
gospodăriei, cumpărarea de acțiuni etc. dețin o pondere mică în cheltuielile
totale ale gospodăriilor populației (doar 0,3%).
Structura cheltuielilor totale de consum pe destinații, în
trimestrul IV 2018
2 5.3
0.7

3.9

4.8
32.1

7.4

5.7

7.9

16.5
8.7

Produse agroalimentare si bauturi Bauturi alcoolice, tutun


nealcoolice
Imbracaminte si incaltaminte Locuinta, apa, electricitate, gaze si
alti combustibili
Mobilier, dotarea si intretinerea Sanatate
locuintei

Transport Comunicatii
Recreere si cultura Educatie

Hoteluri, cafenele si restaurante Diverse produse si servicii