Tnase Antonel

AMG

Clasa:

Referat - Psihiatrie
Dementa frontotemporala sau boala Pick
Definitie
Dementa frontotemporala sau degenerarea lombara frontotemporala este un termen
generic pentru un grup de tulburari diverse, mai putin intalnite, care afecteaza in primul rand
lobii frontali si temporali ai creierului - zone asociate cu manifestarea personalitatii,
comportament si limbaj.
In cazul dementei frontotemporale sunt atrofiate portiuni din acesti lobi. Simptomele
variaza in functie de partea afectata a creierului. Unele persoane cu dementa frontotemporala
pot suferi schimbari dramatice ale personalitatii si pot avea dificultati de socializare, pot fi
impulsivi sau pot manifesta tulburari emotionale, in timp ce altii isi pot pierde capacitatea de a
folosi si intelege limbajul.
Dementa frontotemporala este adesea diagnosticata gresit, fiind confundata cu diverse
tulburari psihice sau chiar ca boala Alzheimer. Totusi dementa frontotemporala tinde sa apara
la persoanele mai tinere fata de cele care sufera de boala Alzheimer (care este intalnita mai
ales la oamenii cu varste intre 40-70 de ani).

Etiopatogenie
Se considera ca subtipurile specifice de dementa frontotemporala sunt cauzate diverse
mutatii genetice. Mai mult de jumatate dintre persoanele care dezvolta dementa
frontotemporala nu au un istoric familial de dementa. In unele cazuri de dementa
frontotemporala in partile afectate ale creierului se gasesc celule Pick care contin o forma
anormala de proteine.

Factori de risc / Cauze

Persoanele cu boala Pick, au substante anormale (numite organisme si celule Pick Pick)
in interiorul celulelor nervoase din zonele afectate ale creierului.Alege organisme si celule
Pick contin o forma anormala a unei proteine. Aceasta proteina se gaseste in toate celulele
nervoase. Doar ca unii oameni cu boala Pick au o cantitate anormala a acestei proteine.
Cauza exacta a formei anormale de proteine este necunoscuta. O gena pentru boala nu a
fost inca gasita. Cele mai multe cazuri de boala Pick nu sunt transmise prin familie.
Boala Pick este rara. Este mai frecventa la femei decat la barbati. Ea poate aparea si la
persoanele cu varsta de 20 de ani, dar de obicei incepe odata varstele intre 40 si 60 de ani.
Varsta medie la care se incepe boala este de 54 de ani.

Tablou clinic
Boala se poate agrava incet. Tesuturile in lobii temporali si frontali a creierului incep sa
scada in timp. Simptome cum ar fi schimbarile de comportament, dificultati de vorbire si
afectarea gandirii apar incet sar odata ce au aparut continua sa se inrautateasca.
Modificarile anticipate de persoanelitate pot ajuta medicii sa diferentieze boala Pick de
Alzheimer. Pierderea memoriei este adesea principalul simptom al bolii Alzheimer.
Persoanele cu baoala Pick tind sa se comporte in mod gresit in diferite medii sociale.
Simptomele de comportament continua sa se inrautateasca si sunt cel mai deranjant simptom
al bolii. Unii pacienti pot avea ca simptome dificultati de vorbire.

3E

Tnase Antonel

AMG

Clasa:

Simptomele generale sunt: comportamente compulsive, renuntarea la locul de munca,

comportament inadecvat, imposibilitatea de a interactiona in dicerse situatii sociale sau cu
diverse persoane, probleme cu igiena persoanala, comporamente repetitive.
Modificarile emotionale inlud: schimbari bruste ale starii de spirit, scaderea interesului
pentru activitatile zilnice, nerecunoasterea unei schimbari de comportament, imposibilitatea
de a arata caldura sufleteasca, empatia sau simpatia, stare de spirit necorespunzatoare.
Modificari de vorbire: mutism, scaderea capacitatii de a citi sau de a scrie, dificultati in
gasirea unui cuvant, dificultati de vorbire sau de intelegere, repetarea cuvintelor, discurs slab
si necoordonat.
Simptome neurologice: cresterea tonusului muscular, pierderea memoriei care se
agraveaza continuu, dificultati de coordonare, slabiciune.
Alt simptom care poate aparea este incontinenta urinara.

Diagnostic pozitiv
Medicul va va intreba despre istoricul medical si simptome.
Pot fi efectuate teste pentru a ajuta excluderea altor cauze de dementa, inclusiv dementa
si cauze metabolice. Aceste teste pot include: evaluarea mintii si a comportamentului (de
evaluare neuropsihologica), teste imagistice ale creierului, electroencefalograma
(EEG),examinarea creierului si a sistemului nervos (examen neurologic), examinarea
lichidului in jurul sistemului nervos central (lichidul cefalorahidian), dupa o punctie lombara,
CT, studii psihologice, teste de senzaie, de gandire si rationamentul (functia cognitiva) si
functia motorie. Biopsia creierului este singurul test care poate confirma diagnosticul
- Analize de sange - Sunt realizate pentru a se stabili daca simptomele sunt cauzate de
alte conditii cum ar fi boli hepatice sau renale.
- Teste neuropsihologice - Au rolul de a evalua capacitatea de a rationa a unei persoana
si de a testa abilitatile de memorie. Acest tip de testare poate implica mai multe ore si este util
pentru a se face diferenta intre diferite tipuri de dementa.
- Scanarea creierului - Prin vizualizarea unor imagini ale creierului medicii pot
identifica prezenta eventualelor anomalii (cheaguri, sangerari sau tumori) care ar putea fi
cauza unora dintre semne si simptome.
- Imagistica prin rezonanta magnetica (RMN) - Tehnica este nedureroasa si foloseste
undele radio si un camp magnetic puternic pentru a se produce imagini detaliate ale creierului.
Intreaga procedura poate dura chiar si mai mult de o ora.
- Tomografia computerizata- Aceasta investigatie implica utilizarea de raze X si
analizarea unor imagini ale creierului, care pot fi vizualizate pe un monitor. Testul este
nedureros si dureaza aproximativ 20 de minute.
- Tomografia cu emisie de pozitroni - scanarea PET foloseste o doza redusa de material
radioactiv care este injectat intr-o vena pentru a putea fi vizualizat metabolismul creierului,
proces necesar pentru identificarea unor anomalii.

Diagnostic diferenial
Dementele frontotemporale difera considerabil, sub mai multe aspecte de alte forme de
dementa, in special de boala Alzheimer. Acestea se caracterizeaza prin atrofia cerebrala in
zona lobilor frontali si anterior temporali ai creierului, in timp ce boala Alzheimer afecteaza
hipocampul posterior temporal si zonele parietale.
Pacientii cu Alzheimer experimenteaza pierderi majore de memorie, in timp ce pacientii
cu demente frontotemporale prezinta tulburari de memorie, dar raman orientati in spatiu si
timp si isi amintesc informatii legate de prezent si trecut. Bolnavii care sufera de dementa
frontotemporala chiar si in stadiile tardive ale bolii isi pastreaza orientarea vizuala si spatiala
si isi pot localiza pozitia cu precizie.
2

3E

Tnase Antonel

AMG

Clasa:

Deficitul intelectual este principala diferenta de pacientii cu Alzheimer. Rezultatele

testelor de inteligenta sunt normale la cei cu dementa frontotemporala pana cand boala se afla
intr-un stadiu avansat. Speranta de viata este ceva destul de scazuta in cazul dementelor
frontotemporale grave.

Tratament
Nu exista tratament specific pentru boala Pick. Anumite antidepresive pot ajuta
gestionarea schimbarilor de dispozitie legate de boala Pick, dar sunt necesare cercetari
viitoare.
Uneori, pacientii cu Pick iau medicamente, acelasi care sunt utilizate pentru a trata alte
tipuri de dementa, cum ar fi medicamente care scad defalcarea mesageri chimici, acetilcolina
si altele.
In unele cazuri, oprirea sau schimbarea de medicamente care agraveaza confuzia sau
care nu sunt esentiale poate imbunatatira gandirii si altor functii cognitive. Aceastea pot
include medicamente, cum ar fi: analgezice, anticolinergicele, deprimante ale sistemului
nervos central, cimetidina.
Este important pentru sa fie tratata orice tulburare care contribuie la confuzie. Acestea
pot include: anemie, scaderea de oxigen (hipoxie),insuficienta cardiaca, infectii, tulburari de
nutritie, tulburari tiroidiene, afectiuni psihice precum depresia.
Tratarea oricarei tulburari medicale si psihiatrice de multe ori ajuta la imbunatatirea
functiilor mentale. Medicamentele pot fi necesare pentru a controla comportamentele
agresive, periculoase, sau agitate. Unii pacienti pot avea nevoie de proteze auditive, ochelari,
chirurgie la cataracta, sau alte tratamente.

Tratament ambulator(la domiciliu)

In unele cazuri, persoanele care au grija de bolnavi pot contribui la diminuarea
problemelor, prin influentarea modului in care bolnavii interactioneaza cu alti oameni.
Exemplele includ:
- evitarea evenimentelor sau activitatilor care pot declansa comportamente indezirabile
ale bolnavilor
- anticiparea nevoilor si atenuarea acestora cu promptitudine
- mentinerea unei atmosfere calme.

Evolute prognostic
Tratamentul oficial de psihoterapie nu functioneaza intotdeauna, deoarece aceasta poate
provoca confuzie sau dezorientare in continuare.
In functie de simptomele si severitatea bolii, pacientul poate avea nevoie de
monitorizare si de ajutor cu igiena personala si auto-ingrijire. In cele din urma, poate exista
nevoia de ingrijire 24 de ore si de monitorizare la domiciliu printr-o instalatie speciala.

Sursa:

http://www.nodismed.ro/ghid-medical-a-z/boli-afectiuni/boala-pick9060125.html
http://www.sfatulmedicului.ro/Boala-Alzheimer-si-alte-bolidegenerative/dementa-frontotemporala-sau-boala-pick_9555

3E