DEPRESIA POST AVC

Dr. Muresan Andreea

Medic rezident psihiatrie
Introducere:
Cea mai frecventa si importanta consecinta
neuropsihiatrica intalnita la supravietuitorii
AVC-ului
Se asociaza cu un prognostic functional
prost si are un impact negativ asupra
calitatii vietii pacientilor
Depresie organica (minora si majora) si/sau
depresie reactiva
Epidemiologie:
Depresia a fost raportat la o treime dintre supravieuitorii unui AVC,
dar prevalenta variaza intre 30-60%: - 8-30% depresie majora
- 20-40% depresie minora
20-25% dintre pacientii care sufera un AVC dezvolta o tulburare
majora depresiva in prima luna
Prevalenta variaza de-a lungul timpului: varful de aparitie este la 3-6
luni dupa AVC, urmand un declin datorita evolutiei naturale a
tulburarii
Au fost raportate diferente in aparitia si severitatea tulburarii in functie
de sex (M), varsta (<60 ani), rasa (neagra), nivel educational,
localizarea leziunilor(emisfera stanga, partea anterioara a creierului,
zona lobului frontal) si tipul de AVC(ischemic)
Etiopatogenie (1):
Factori de risc pre-AVC
- istoric personal sau familial de depresie sau alte tulburari
psihiatrice
- tulburare de personalitate (obsesiv-compulsive, histrionice,
dependente)
- consum cronic si abuziv de alcool
- izolare sociala
- evenimente de viata negative
- atrofie subcorticala, in special in substanta alba periventriculara
Etiopatogenie (2):
Factori de risc post-AVC:
- localizarea si marimea leziunilor post AVC
- AVC ischemic
- perceptia efectelor AVC-ului ca o pierdere semnificativa
- afazie
- dizabilitati semnificative
- deteriorarea functiilor cognitive
- azile de batrani sau sectii cronice
- izolare
- suport social slab sau inexistent
Etiopatogenie (3):
Mecanisme biologice:
- depletia de monoamine biogene rezultata din moartea
neuronala, intreruperea cailor de conducere neuronale si afectarea
metabolismului aminelor biogene : serotonina, noradrenalina,
dopamina, sistemul GABA
- circuitele subcorticale prefrontale sau substructuri ale lor din
emisfera cerebrala stanga: nucleul caudat, globul palid din nucleu
lenticular, genunchiul si partea anterioara a capsulei interne
- teritoriul irigat de artera cerebrala mijlocie
- implicarea amigdalei este rara, dar corelatia afectarii ei cu
aparitia depresiei este foarte mare
Etiopatogenie (4):
- leziunile la nivelul lobului frontal stang si a ganglionilor bazali
sunt cel mai frecvent asociate cu depresie severa

- afectarea post AVC a emisferei drepte se asociaza cu tulburare
afectiva bipolara si manie

- s-a demonstrat ca pacientii suferind de anosognozie, care nu
sunt constienti de dizabilitatile lor, dezvolta depresie post AVC
Etiopatogenie (5):
Mecanisme psihosociale:
- pierderea independentei
- diverse dizabilitati
- inrautatirea calitatii vietii
Tablou clinic (1):
Depresia reactiva:
- este o reactie normala ca raspuns la trauma reprezentata de AVC
- sentimente de tristete, frica, anxietate, frustrare, furie si un
sentiment de durere pentru pierderile fizice si mentale
- are trasturi nevrotice: pacientul prezinta neliniste, anxietate,
aprehensiune
- pacientul are un sentiment de lipsa de speranta si de culpa
- risc suicidar
Tablou clinic (2):
Depresia organica:
- dispozitie trista pe durata intregii zile (cu agravare dimineata)
- anhedonie
- scaderea activitatii psihomotorii, pana la inactivitate
- tulburari de gandire: bradipsihie, saracirea continutului ideativ
- sentimente de devalorizare, neajutorare, pesimism
- tulburari de atentie(hipoprosexie marcata) si memorie
- diminuarea activitatii instinctuale: scaderea apetitului alimentar cu
scadere in greutate
- tulburari de somn (insomnii de trezire)
Simptome legate de AVC
Diagnostic (1):
Scale de depresie:
- Zung Self-Rated Depression Scale = 20 itemi: scor normal<34;
depresie= >50puncte; scala cuantifica intensitatea si frecventa
simptomelor depresive;
- Hamilton Rating Scale for Depression (HAM-D) = scala cu 24
de itemi, cu un scor total de 76 de puncte; evalueaza sentimentele
pacientului de vina, ganduri de sinucidere, obiceiuri legate de somn si
alte simptome ale depresiei
- Montgomery-Asberg Depression Rating Scale = scala cu 20
itemi ce masoara severitatea simptomelor ; scoruri: 0-6=normal, 7-
19=deprsie usoara, 20-34=moderata, >34=depresie severa.
- Interviul clinic structurat pentru DSM IV; Examinarea statusului
actual (PSE);
Diagnostic (2):
DSM IV TR tulburari afective datorate
unei conditii medicale generale
A. O perturbare afectiva persistenta si proeminenta predomina in
tabloul clinic si e caracterizata de oricare (sau amandoua) din
urmatoarele: (1) dispozitie depresiva sau scaderea marcata a interesului
si placerii pentru [aproape] toate activitatile
(2) dispozitie elevata, expansiva sau iritabila

B. Anamneza, examenul clinic sau investigatiile de laborator arata
ca tulburarea este consecinta fiziologica directa a conditiei medicale
generale
Diagnostic (3):
C. Perturbarea nu este explicata mai bine de alta tulburare mentala

D. Tulburarea nu apare exclusiv in cursul unui episod de delirium
sau in cursul dementei

E. Simptomele cauzeaza o detresa sau deteriorare semnificativa
clinic in domeniul social, profesional ori in alte domenii importante de
functionare.
Se specifica tipul: - cu elemente depresive
- asemanatoare cu episodul depresiv major
- cu elemente maniacale
- cu elemente mixte
Diagnostic (4):
ICD-10: Tulburari afective organice
- tulburari caracterizate prin modificari ale dispozitiei sau afectului
insotite de o schimbare a nivelului global de activitate
- trebuie sa existe o cauzalitate directa intre aceste tulburari ale
dispozitiei si o suferinta cerebrala sau alta maladie somatica; prezenta
acestor boli trebuie sa fie demonstrata independent (ex. Investigatii de
laborator, examen somatic) sau pe baza unei informatii anamnestice
adecvate
- tulburarea afectiva trebuie sa urmeze prezumtivului factor organic
si sa fie apreciata ca nereprezentand un raspuns emotional al
subiectului la constatarea ca are (sau ca prezinta simptomele) unei
tulburari cerebrale
Tratament (1):
Tratament nefarmacologic
- recuperarea a functiilor pierdute:
logoterapie
ergoterpie
fizioterapie
- retea de suport social persoanele dragi care pot ajuta
pacientul in problemele leagte de igiena, hranire, miscare,
administrarea medicatiei si ofera suport emotional
- consiliere psihologica






Tratament (2):
Tratament farmacologic:
- antidepresive:
(1) ISRS Sertralina 50-200mg/zi
- Paroxetina 20-50mg/zi
(2) Tianeptinum (Coaxil) 12,5mg cpr; 2cpr/zi
- sedativ-hipnotice:
- Zolpidem 5-10mg seara la culcare
- Zopiclonum 7,5mg seara
- nu se administreaza: ATC, neuroleptice, trazodona,
benzodiazepine, barbiturice
Evolutie si prognostic
Evolutia depresiei post AVC este spre
remitere in 7-8luni (1-2ani); un procent mic
din cazuri evolueaza spre cronicizare
(durata >3 ani)
Risc suicidar
Depresia post AVC ingreuneaza procesul de
recuperare dupa AVC, are efecte negative
asupra functiilor cognitive si a supravietuirii
Va multumesc pentru atentie!
Bibliografie:
Professor John R. M. Copeland, Dr Mohammed T. Abou-Saleh and Professor Dan G. Blazer; Principles and Practice
of Geriatric Psychiatry; second edition; 2002 John Wiley & Sons Ltd;p425-426
ROBERT G. ROBINSON, M . D . , * LYN BOOK STARR, MSW,t KENNETH L . KUBOS, PH.D.,AND THOMAS
R. PRICE, M . D .; A two-year longitudinal study of post-stroke mood disorders: findings during the initial
evaluation; published in STROKE,Journal of tha American Heart Association, RG Robinson, LB Starr, KL Kubos and
TR Price Stroke 1983;14;736-741
N. Herrmann, MD, FRCP(C); S.E. Black, MD, FRCP(C); J. Lawrence, RN; C. Szekely, MA; J.P. Szalai, PhD, CPsy ;
The Sunnybrook Stroke Study ,A Prospective Study of Depressive Symptoms and Functional Outcome ; 1998
American Heart Association, Inc ; Stroke. 1998;29:618-624 ; From the Departments of Psychiatry (N.H.); Medicine
(Neurology), Research Program in Aging (S.E.B., J.L.); and Research Design and Biostatistics (C.S., J.P.S.),
Sunnybrook Health Science Centre and University of Toronto, North York, Ontario, Canada.
GHID DE MANAGEMENT AL ACCIDENTULUI VASCULAR CEREBRAL ISCHEMIC I ACCIDENTULUI
ISCHEMIC TRANZITOR 2008 ;Comitetul Executiv al Organizaiei Europene de Accident Vascular Cerebral
(European Stroke Organization ESO) i Comitetul de Redactare ESO; http://www.eso-
stroke.org/pdf/ESO08_Guidelines_Romanian.pdf
Marja-Liisa Kauhanen ;Quality of Life After Stroke: Clinical, functional, psychosocial and cognitive correlates;
Academic Dissertation to be presented with the assent of the Faculty of Medicine, University of Oulu, for public
discussion in Auditorium 1 of the University Hospital of Oulu, on November 19th, 1999, at 12 noon
P. W. Burvill ; Risk Factors and the Incidence of Post-stroke Depression ; University of Western Australia, Australia
Principles and Practice of Geriatric Psychiatry2002 ;
Risto Vataja, MD; Tarja Pohjasvaara, MD, PhD; Antero Leppavouri, Md; Riitta Mantyla, MD; Hannu Juhani Aronen,
Md, PhD; Oili Salonen, Md, PhD; Markku Kaste, MD, PhD; Timo Erkinjuntti, Md, PhD; Magnetic Resonance
Imaging Correlates of Depression After Ischemic Stroke ; Arch Gen Psychiatry. 2001;58:925-931






Bibliografie
International Statistical Classification of Diseases and Related Health Problems 10th Revision Version for 2007
Liana Fodoreanu; Elemente de diagnostic si tratament in Psihiatrie; editura medicala Universitara Iuliu Hatieganu,
Cluj-Napoca, 2006
Sirven, Joseph I.; Malamut, Barbara L.; Clinical Neurology of the Older Adult, 2nd Edition; 2008 Lippincott
Williams & Wilkins
Kaplan and Sadocks Synopsis of Psychiatry- 10
th
Edition
DSM IV TR, 2000 American Psychiatric Association, 1400 K Street, NW., Washington, DC 20005, www.psych.org
Robinson RG, Starr LB, Kubos KL, Price TR: A Two year longitudinal study of post-stroke mood disorders: findings
during the initial evaluation. Stroke 1983; 14:73644
http://stroke.ahajournals.org/cgi/content/full/29/3/618#T3
http://www.eso-stroke.org/pdf/ESO08_Guidelines_Romanian.pdf
http://www.springerlink.com/content/w867773571n14m85/
http://en.wikipedia.org/wiki/Post_stroke_depression
http://spitalvn.ro/protocoale/avc.doc