Psihozele alcoolice

Amrciunea sufletului este vinul cnd se bea

mult!!!
Psihoze alcoolice
o Termen generic ce
desemneaza stari psihice
patologice cauzate de
consumul mare de alcool, mai
ales de intoxicatiile cronice
insotite de grave tulburari
mentale si de comportament.

o In patogeniapsihozelor
alcooliceintervine afectarea
neuronilor prin toxie,
insuficienta hepatica,
avitaminoze, dar si uzura
morala ca si alte elemente de
psihogenie.
Psihozele alcoolice includ:

1. Betia patologica
2.Delirium tremens
3. Halucinoza alcoolica

Wernike
4. Gelozia obsesiva a

alcoolicului
5. Encefalopatia Wernicke

6. Sindromul Korsakof

7. Epilepsia alcoolic
8. Demena alcoolic

9. Sindromul datorat

ntreruperii administrarii
de alcool(sevrajul)
1. Betia patologica

Este o stare de excitatie,

respectiv sedare declansata
prin consumul de alcool, cu
recunoasterea defectuoasa a
realitatii, iluzii si halucinatii.
Frica excesiva sau furia,
agresivitatea puternica,
starea de afect si atitudinea
violenta pot aparea, deja la
ingerarea de cantitati minime
de alcool
Durata acestor manifestari
este limitata n timp (5-15
min.)
Urmeaza somnul terminal si
amnezia evenimentului.
2. Delirium tremens
Se instaleaz, dup o
stare de nelinite,
tulburri de somn,
indispoziie general i
apare frecvent noaptea.
Accesul poate dura 3 - 4

zile
Isi revine imediat daca

intervine tratamentul
Dup primele 12 - 24 de

ore, se poate complica

prin crize convulsive, cu
sfrit letal n 3 - 4 zile
Delirium alcoolic
apar halucinatii vizuale
agitatie psihomotorie severa,
transpiratii profuze,
tremuraturi,

dereglari periculoase ale

frecventei cardiace si
tensiunii arteriale

manifestarea cea mai

periculoasa este in cazul
intreruperii bruste a
consumului, bolnavul avand
iluzii vizuale, olfactive sau
halucinatii cu caracter
terifiant.
Delirul paranoid alcoolic
caracterizat prin apariia de
idei delirante, cu
teme de gelozie,
persecuie, autoacuzare -
teme alimentate de
halucinaii auditive,
vizuale, tactile.

sindroameleschizofrenice
de tip paranoic - sunt
considerate ca fiind
declansate de alcool, ele
preexistand in stare latenta.
Halucinoza alcoolica
Wernike
In special vizuale- sunt vii, astfel
incat la revenire individul este
convins de caracterul lor real.
(animale fioroase, erpi, cini
care se reped la el, ape mari care
vin i-l neac )

Apar pe fondul constiintei

pastrate

Persoana prezinta, de asemenea,

o stare de confuzie, dezorientare
temporo - spatiala si disartrie,
toate acestea ducand la o stare
de agitatie continua.

Dureaz mai mult dect delirium

tremens.
Accesul confuzional cronic
- reprezinta cea mai frecventa
forma clinica apsihozeloralcolice.
Debutul este mai lent decat in
delirium tremens, ceea ce
justifica denumirea de delir
alcoolic subacut.

clinic se manifesta prin:

-obnubilare,
- confuzie mentala,
- sindrom halucinatoriu vizual
- tremuraturi variabile ca
intensitate,
- febra, transpiratii,
- polipnee,
-tahicardie,
- tulburari vizuale,
-hiperazotemie,
-oligurie.
Encefalopatia Wernicke
este un sindrom care
se caracterizeaza prin
ataxie, confuzie,
oftalmoplegie si
afectarea memoriei pe
termen scurt.
Cauza acestei afectiuni

este considerata a fi
reprezentata de leziuni
la nivelul nucleilor
talamici mediani,
corpilor mamilari
Encefalopatia Wernicke
Boala se insoteste frecvent de
aportul inadecvat sau absorbtia
deficitara a tiaminei (vitamina B1)
. In general, deficitul de tiamina

se intalneste la consumatorii
cronici de alcool, care nu se
alimenteaza corect si in plus
alcoolul incetineste absorbtia
tiaminei la nivel intestinal.

Encefalopatia Wernicke ar trebui

sa fie luata in considerare la orice
pacient alcoolic cu subnutritie pe
termen lung care prezinta
confuzie sau modificari ale
statusului mental, ataxie,
oftalmoplegie, tulburari de
memorie, hipotermie cu
hipotensiune arteriala sau
delirium tremens
Tabloul clinic al encefalopatiei
Wernicke
caracterizat prin triada: encefalopatie,
mers ataxic si disfunctia nervilor
oculomotori.
este doar la o treime din cazuri,

restul tabloul clinic fiind dominat de una

sau doua din manifestarile de mai sus.

majoritatea pacientilor se prezinta la

medic cu tulburari mentale, dezorientari

temporo-spatiale
daca tratamentul este intarziat,

manifestarile clinice pot evolua pana la

pierderea starii de constienta si
instalarea starii de coma.
encefalopatia se caracterizeaza printr-un

nivel global confuzional, agitatie, lipsa de

interes pentru lumea inconjuratoare,
indiferenta, deficit de concentrare.
cele mai intalnite modificari in

encefalopatia Wernicke sunt modificarile

statusului mental.
Psihoza Korsakof
este considerata o parte a bolii
Wernike
numit i psihoza polinevritic, se

caracterizeaz prin:
tulburri de memorie (dezorientare

amnestic)
apatie
indiferen

puerilism

confabulaii generate de golurile de

memorie.
paralel apar fenomene de polinevrit,

cu diminuarea reflexelor osteo-

tendinoase i atrofii musculare.
durata episodului este variabil, de la

cteva luni, la un an i jumtate.

Evoluia este spre:
vindecare

demen

moarte prin caexie.

Psihoza Korsakof
Pacientul este incapabil sa
sistematizeze evenimentele in
seccesiunea lor reala in timp.

Tulburarile de oculomotricitate includ

pareza muschiului drept extern care

de multe ori se intalneste bilateral,
nistagmus orizontal la privirea laterala,
paralizii la privirea conjugata.

In
cazuri mai rare se poate remarca si
existenta unei ptoze

Daca se administreaza tiamina in

stadiile incipiente ale bolii, se remarca
o imbunatatire spectaculoasa a
motilitatii oculare, cu toate ca
nistagmusul orizontal poate sa mai
persiste o perioada de timp.
Epilepsia alcoolica
n ultimii ani se constat o
cretere alarmant a crizelor
epileptice aprute n contextul
consumului de alcool
buzul cronic de alcool poate

duce la apariia de convulsii

care continu i dup ce
subiectul nu mai bea
accesele apar uneori n

intoxicaia acut i deseori

dup scderea brusc a
consumului. Se consider c
epilepsia alcoolic reprezint
un sfert din epilepsiile vrstei
adulte.
Epilepsia alcoolica
Exist dou forme:
1.Crize care apar la alcoolicul cronic cu
ocazia unui exces de intoxicare sau
mult mai des, n momentul n care
persoana ntrerupe consumul de alcool
total sau parial.

2. Dup ani lungi de consum se produc

leziuni de scoar cerebral ce
descarc acelai tip de crize
majore, acestea necesitnd
prescrierea unui tratament
anticonvulsivant, de cele mai multe
ori nerespectat.

o persoan care sufer de epilepsie

alcoolic se poate vindeca dac
urmeaz un tratament corespunztor,
corect controlat, n 1-2 ani, n caz
contrar efectele consumului de alcool
sunt dezastruoase, declannd
disfuncii cerebrale majore, accidente
vasculare cu paralizii sau chiar
Demena alcoolic
este stadiul final al alcoolismului
cronic.
treptat, indivizii mari consumatori

de alcool devenind dependeni,

deci adevrai alcoolomani, se
degradeaz att pe plan social,
etic, ct i economic.
capacitatea de munc scade

funciile psihice - memoria,

atenia, gndirea/afectivitatea -
scad treptat, pn la realizarea
demenei.
somatic, acetia ajung frecvent

la:
ciroz hepatic

tuberculoz pulmonar etc

Dementa alcoolica
Are loc o deteriorare progresiva a
functiilor cognitiv-afective
are ca particularitate afectarea
precoce a simtului etico-moral cu
dezinhibitie erotica, delicte, acte
imorale si medico-legale.
spre deosebire de alte demente este
caracteristica nerespectarea normelor
etice si morale care apare precoce,
inainte ca celalate simptome sa fie
evidente, ceea ce a facut ca aceasta
boala sa fie denumita "dementa
etica".

Deteriorarea din dementa alcoolica

este reversibila, acesta fiind elementul
definitoriu ;
in conditiile deabstinentaindelungata
sunt posibile remisiuni de buna
calitate.
Dementele alcoolice sunt mai putin
profunde comparativ cu dementele
degenerative.
Sindromul datorat ntreruperii administrarii de
alcool(sevrajul)

Diminuarea
cantitatii de alcool
sau intreruperea
brusca a
consumului
produce de cele
mai multe ori in 2-
3 zile de la ultima
ingestiede alcool
Sevrajul
Printre conditiile care predispun la
o astfel de simptomatologie se
mentioneaza oboseala,
malnutirtia, bolile fizice si
depresia.

Criteriile de diagnostic :
sunt diminuarea sau intreruperea
consumului de alcool la un
consumator de cantitati mari in
timp lung
prezenta simptomelor psihice si
fizice caracteristice.
Prezentarea pacientului cu sevraj
este sugestiva, faciesul lui este
palid sau, mai frecvent, vultos,
tegumentele acoperite de
transpiratii abundente, pe toata
suprafata corpului, avand un
miros caracteristic "podalic" iar
agitatia psihomotorie este regula.
Tipuri de sevraj:
Sevraj necomplicat,
simptomele caracteristice fiind
tremuraturile (apar la 6-8 ore de la
intrerupere), maleza, transpiratii,
usoara confuzie, disforie, nevoia
imperioasa de a bea. Pasager, se
inregistreaza stare oneroida,
halucinatii.
Sevrajul complicat constituie o

urgenta psihiatrica si se
caracterizeaza prin tulburari
psihotice (apar dupa 8-10 ore de
la intreruperea consumului), crize
convulsivante (dupa 12-24 ore) iar
delirium tremens se dezvolta la
aproximativ 72 ore.
Sevrajul cu crize convulsivante
Sevrajul cu delirium
este deja o complicatie a
intoxicatiei alcoolice cronice.
Este o urgenta psihiatrica,
netratat da o mortalitate de 1
din 2. Cauzele mortii sunt de
cale mai multe ori boli
intercurente ca pneumonia,
insuficienta
hepatica, renala, cardiaca.

Deliriumul apare la alcoolicii

cronici dupa 5 ani de consum
cu neglijarea hranei,
intreruperea brusca a
consumului, aparitia unei
infectii, un accident,
decompensarea brusca a unei
boli.
TRATAMENTUL PREVENTIV
ore de educaie sanitar
conferine
filme artnd degradarea la care
se expun cei care n mod
ocazional ncep a ingera alcool n
cantiti mici i repet
consumarea alcoolului n mod
cronic, n cantiti din ce n ce
mai mari.
nlturarea ideii c alcoolul
combate durerea fizic, durerea
de dini sau d putere" i
ndrumarea pacientului spre
medicul de specialitate
combaterea obiceiului de a da
copiilor alcool, artnd prinilor
consecinele nefaste ale acestuia
asupra copiilor
psihoterapia rmne terapia de
baz a alcoolomaniei.
Tratamentul curativ:

-oricare ar fi forma clinic de

alcoolism, se suprim, n
primul rnd, toxicul.
-n beia simpl, de multe ori
nu se intervine, ea risipindu-
se de la sine, odat cu
eliminarea alcoolului din
organism, n cteva ore. Se
pot administra cteva picturi
de amoniac n ceai sau ap
ndulcit, cafea i, mai rar, se
impune practicarea de
splaturi gastrice.
-Beia patologic se trateaz
cu:
sedative
neuroleptice de tip rezerpinic
cloralhidrat 4%
Tratament medicamentos
-Accidentele acute dramatice, ca delirium tremens i predelirium,
halucinoza alcoolic i psihoza paranoid alcoolic se trateaz cu:
preparate rezerpinice, 5-10 mg/zi i.v.
fenotiazine (Clordelazin)
tranchilizante (meprobamat)
stricnina
paraldehid
regim hidro-zaharat
vitaminele B1, B6, PP
eventual tonicardiace, dac starea bolnavului impune acest lucru.

Tioridazina (Melleril) se administreaz pentru combaterea:

anxietii tremorului, realiznd un calm fr oscilaii de dispoziie.

Meprobamatul se recomand n doze de 800 mg, injecii i.m. de 5 ori n

24 de ore, n stri de mare agitaie psihomotorie.
Terapia psihotrop modern
pune la dispoziie
medicamente eficace att n accidentele acute alcoolice, ct
i n tratamentul de ntreinere; acestea sunt:
clordiazepoxidul (Librium)
diazepamul (Valium) n doze de 130 - 160 mg/zi.
De obicei, dup scoaterea bolnavului din puseul acut, acesta
recade frecvent n stri depresive secundare, care se vor
combate cu antidepresive.
Heminevrina se administreaz cu scopul:
de a seda
de a crete pragul convulsivant sczut al cortexului
alcoolomanului
pentru efectul su hipnotic. Ea constituie totodat
medicamentul de elecie pentru combaterea fenomenelor de
sevraj