TEMATICA PSIHIATRIE:

1. Halucinatiile, definitie, clasificare, manifestari clinice

2. Psihoze toxice, alcoolismul, definite, forme clinice, betia acuta, patologice, dipsomania

3. Dipsomania, definitie, aspect clinic

4. Schizofrenie, psihoza endogena, def, factori determinanti, aspect clinic

5. Tulburari de personalitate, paranoia

6. Tulburari in domeniul cunoastere, oligofrenia

1.Halucinatiile, definitie, clasificare, manifestari clinice

Tulburarile calitative:

-Iluziile care reprezinta o perceptie deformata a obiectelor si care pot fi vizuale, auditive, etc.

-halucinatiile perceptie calitativa care definesc perceptii patologice fara obiect real. Acestea pot fi
exteroceptive (vizuale, auditive, gustative), pot fi halucinatii interoceptive (viscerale) si halucinatii
proprioceptive.

Halucinatiile care reprezinta perceptii fara obiect pot avea un rasunet psihic fie placut fie neplacut, pot fi
anxioase, pot avea un continut mistic (epilepsie).

Cele mai frecvente halucinatii sunt exteroceptive si din acestea halucinatiile auditive care pot fi:

a.halucinatii auditive elementare cunoscute drept acufene care definesc tiuituri sau fasaieli in urechi.
Sunt frecvente in HTA, ateroscleroza cerebrala si encefalopatie alcoolica.

b.halucinatii comune in care pacientul aude zgomote bine definite precum bataile ceasului, latratul
cainilor, etc

c.halucinatii complexe in care pacientul percepe voci sub forma unor cuvinte isolate care pot fi
amenintatoare, prezicatoare de necazuri etc

Halucinatiile apar in special in depresii derilante in schizofrenie in psihoze toxice, in epilepsia, alcoholism
si in diverse intoxicatii cu digitale si cocaine.

Frecvente sunt alaturi de halucinatiile auditive si cele olfactive care constau in principal in perceperea
unor mirosuri dezagreabile precum miros de par ars, fecale, cadavru etc , sunt frecvente in epilepsie.

Mai frecvente sunt halucinatiile tactile prezente in schizofrenie si cocainamanie.

In cadrul tulburarilor se inscriu si pseudohalucinatiile care se incadreaza tot in tulburarile calitative de

perceptie frecvente in schizofrenie.

Halucinozele care sunt halucinatii fata de care bolnavii au o atitudine critica.

In aceasta situatie bolnavul isi astupa urechile si fac gesture de aparare, este frecventa in alcoolism si boli
infectioase

In cadrul proceselor directe ale cunoasterii se inscrie atentia, care defineste functia psihiatrica prin care
se realizeaza orientarea activitatii psihice asupra unui grup limitat de obiecte sau fenomene. Tulburarile
atentiei se numesc disprosexii si se cunosc diminuarea atentiei care reprezinta hipoproxexia frecventa in
oligofrenie si schizofrenie.

Deasemenea se cunoaste exacerbarea atentiei si care reprezinta hiperproxexia frecventa in alcoolism si

paranoici.

Procesele cognitive indirecte precum memoria, gandirea, imaginatia, etc.

2.Psihoze toxice, alcoolismul, definite, forme clinice, betia acuta, patologice, dipsomania

Psihoze toxice

Psihoze exogene definesc boli psihice cu etiologie toxica care sunt determinata fie de ingerarea unor
cantitati mari de substante toxice precum alcoolul, medicamente, droguri.

In cadrul psihozelor toxice vom studia alcoolismul si toxicomaniile.

Alocoolismul

Defineste o importanta problema de sanatate publica care urmeaza dupa maladiile neoplazice,
afectiunile cardiovasculare, AVC, si defineste starea fizica si psihica insotita de tulburari de
comportament.

Considerand initial alcoolul ca stimulent, consumatorul poate sfarsi printr-o grava patologie
psihosomatica.

In raport cu formele clinice intoxicafia alcoolica se clasifica in:

A. Intoxicatie alcoolica acuta cu formele betie acuta, patologica , dipsomania (alcoolismul periodic) si
betia convulsiva(eplilepsia alcoolica).

B. Intoxicatia alcoolica cronica cu delirul alcoolic sau delirum tremens, halucinoza alcoolica cu
encefalopatia etanolica, cu dementa etanolica.

A. Alcoolismul acut sau betia acuta este prima forma din intoxicatia acuta. Aceasta forma clinica rezulta
prin ingestia excesiva de alcool, simtomatologia este in functie de nivelul alcoolemiei astfel:

-sub 0,8 la mie nu apar semne clinice dar este perturbata capacitatea de a conduce

-la 1 la mi apare dizartria, logoreea, si incordarea motorie

-intre1-2 la mie apar tulburari de echilibru, apare agresivitatea, mersul este perturbat

-la 2 la mie se instaleaza faza de somn

-intre 4-5 la mie se intra in coma profunda

-la 6 la mie se produce exitusul prin paralizia centrilor respiratori bulbari.

2.Betia patologica care se produce dupa ingestia unei cantitati relativ mica de alcool (100-200 ml )care
survine la persoane epuizate, surmenate, eplilepsie, traumatisme craniene, pacientul este violent, este
dezorientat in mediu.Prezinta din punct de vedere psihic accese confuzive cu idei derilante si chiar
tentativa de sinucidere. Dupa aceasta intoxicatie patalogica urmeaza un somn profund cu amnezie,
pacientul nu etse constient de cele intamplate.

3.Dipsomania sau alcoolismul periodic care se caracterizeaza printr-o nevoie imperioasa de a bea care
este precedata de o stare anxioasa cu tulburari comportamentale urmata de un consum exagerat de
alcool. Memoria este frecvent conservata intre acceste , pacientul este total abstinent. Este frecventa in
schizofrenie mai ales la inceputul bolii.

4.Betia convulsiva sau epilepsia alcoolica care consta in crize convulsive, urmate de coma care apar la un
alcoolic atunci cand ingera cantitati mari de alcool in special pe nemancate , fapt ce determina
hipoglicemia si convulsiile caracteristice.

B. Intoxicatia cronica care defineste o forma grava si este reprezentatata de delirul alcoolic acut sau
delirium tremens, o forma majora a afectiunii care reprezinta o urgenta medicala . Din pdv clinic se
caracterizeaza printr-un simptom confuzional grav care are un debut brusc si este consecutiv suprimarii
consumului de alcool , deci suprimarea consumului de acool la un etilic cronica , se numeste sevraj si
este cunoscut fie de unele tratamente fie infectii etc

Delirul survine dupa 24-72 ore de la ultima ingestie de alcool si reprezinta o ingestie vitala intrucat
decesul survine imediat 8%. Simptomele constau din : 1. simptome psihice care se caracterizeaza prin
stare confuzionala grava , dezorientare in timp si spatiu, amnezie; bolnacul este agresiv , prezinta
halucinatii gustative, auditive, etc, 2. Simptomele somatice care constau dintr0un tramur caracteristic in
psecial la maini, buze, limba, care continua si in timpul somnului. Se asociaza hipertermia 39-40 grade,
transpiratii intense cu deshidratare masiva ceea ce determina colapsul cardiovascular. 3. Semnele
neurologice care constau in dizartrie, crize convulsive , coma, sfarsit letal in 3-4 zile. 4. Sindromul biologic
care consta in alterarea probelor hepatice in scaderea potasiului, etc.

Evolutia bolii poate sa mearga spre vindecare (in special la tineri bine tratati si precoce), spre cronicizare
care se termina prin dementa progresiva si exitusul care se poate produce in 2-3 sap.

Halucinoza alcoolica

Este o stare subacuta in care interbin halucinatiile de toate tipurile (auditive, verbale) pacientul este
agresiv, are constiinta pastrata si isi reaminteste totae trairile.

Encefalopatia alcoolica , reprezinta cea mai grava forma de psihoiza alcoolica care se caracterizeaza
printr-o triada simptomatica si anume:

1.Confuzie care evoluiaza spre coma

2.Ataxie care defineste pierderea relatiei cu mediul extern

3.Tulburarile oculomotorii, cinstand in fotofobie in ptoza partebrala, etc

Aceasta encefalopatie survine pe fondul unui etilism cronic care poate evolua spre psihoza polinevritica
alcoolica.

Psihoza prolinevritica alcoolica (sindromul Corsacov)

Este un sindrom cronic confuzional ireversibil caracterizat prin amnezie, dezorientare, goluri de memorie,
parestezie a extremitatilor, impotenta tec

Dementa etanolica defineste stadiul final al alcolismului cronic care determina atrofia cerebrala in care
memoria, atentia, gandirea , scad pana la dementa.

Este insotita de frecvente complicatii somatice precum anemie, casexie prin malnutritie, ciroza hepatica ,
HTA, insuficienta cardiaca , etc.

Sinuciderile si tentativele sunt frecvente ceea ce determina o spitalizare de urgenta.

3.Dipsomania, definitie, aspect clinic

4.Schizofrenie, psihoza endogena, def, factori determinanti, aspect clinic

5.Tulburari de personalitate, paranoia

Psihoze endogene

Paranoia

Afectiunea se inscrie in tulburarile de personalitate care defineste ansamblul tuturor functiilor psihice
precum gandire, simtire, interpretare etc

Paranoia este o psihoza caracterizata printro evolutie continua a unui delir cronic in care nu se intalnesc
haluncinatiile.

Termenul delirului consta in persecutie, gelozie, delir pasional , de marire, etc

Pers cu aceasta afectiune sunt extrem de suspicioase, frecvent preocupate de a nu fi inselati, manipulati,
fapt ce ii face foarte prudenti secretosi, nu isi exteriorizeaza sentimentele cu exceptia celor impulsive si
de furie.

Paranoicul este revendicativ, traieste in permanenta cu convingerea ca este inselat, caracetristica

esentiala a afectiunii consta din:

1.Persecutie

2.Megalomanie

Temele pp ale delirului consta in:

1.Delir defiliatie, consta in ideea unei ascendente inferioare (se considera ascendenti regali, imperiali)

2.Delirul erotic, este frecvent la femeile in varsta si consta in convingerea bolnavei ca este iubita de o
persoana cu strat social superior.

3.Delir sistematizat de gelozie, consta in convingerea patologica ca este inselat cu riscul de as omora
partenerul. O cauza agravanta a acestui delir este consumul de alcool.
4.Delirul religios.

Din studiile efectuate privind etiologia s-a conclus faptul ca la baza acestei tulburari de personalitate se
inscriu o serie de factori precum nemultumirile in familie, nerealizarea dorintelor, educatie precara, etc.

Aspectul clinic al bolii

Debutul se face din prima perioada a varstei adulte si se manifesta dupa 30 ani, simptomele fiind
consecinta unei traume psihice.

Se poate conclude astfel ca paranoia se caracterizeaza prin simptome ce apar din prima perioada a
adultului , afectiunea persista tota viata si este o tulburare a personalitatii care determina tulburari de
adaptare si intelegere cu integrare in societate.

Persoanele afectate sunt banuitoare , suspicioase, sunt profund interesate de putere, sunt geloase,
invidioase. Astfel se ajunge la procese, scandaluri, reclamatii.

Paranoia inscrie in cadrul afectiunii 4 simptome principale:

1.Supraaprecierea persoanei proprii

2. Dispretul sau minimalizarea valorii celor din jur

3. Aparitia de erori in gandire

4. Lipsa unei capacitati socioprofesionala.

Privind clasificarea bolii se cunosc forma acuta, forma abordiva, forme secundare si cronice de boala.

Privind tratamentul (afectiunea chiar in conditii de spitalizare este de regula netratabila), rezultatele sunt
modeste din acest motiv, intrucat pacientul se considera sanatos si nu bolnav, de aceea refunza
medicatia si afirma ca medicamentele sunt otravuri.

Tratamentul consta intr-o cura sustinuta de neuroleptice, cura de luni sau ani de zile la care se asociaza
psihoterapia.

Neurolepticele reprezinta o clasa de substante cu actiune sedativa care induc somnul, inhiba starea de
excitatie si agresibitate printre aceste neuroleptice, haloperidolul, blegomazilul etc.

6.Tulburari in domeniul cunoastere, oligofrenia

Oligofrenia

Defineste deficitul in domeniul cunoasterii la care se asociaza tulburari afective, de vointa si

comportament.

Oligos inseamna putin, fren inseamna inteligenta, deci oligofrenia se caracetrizeaza prin dezvoltare
psihica deficitara care afecteaza functiile superioare corticale si este rezultatul unor leziuni cerebrale.

Deficienta dominanta a acestor afectiuni este in domeniul cunoasterii si se asociaza cu tulburari afective,
de vointa si comportamentale.
Etiologie

Aceasta cuprinde:

1.Factori endogeni, ceea ce defineste factorrii genetici

2.Factori exogeni care produc leziuni cerebrale, leziuni ce ce produc fie intrauterini, fie in copilaria
precoce. Acesti factori constau din : meningoencefalitele, neoplaziile cerebrale, rubeola,
incompatibilitatea de Rh.

In functie de coeficientul de inteligenta se cunosc 4 grade de intarziere mintala:

1.Intarziere mintala usoara care corespunde debilitatii mintale, reprezinta aproximativ 80% din cazuri.
Indicele de inteligenta corespunde unui nivel intelectual de 9-10 ani. Debilii mintali trec neobservati pana
la varsta scolara apar dificultatile de invatare, dar sunt educabili in scoli ajutatoare, pot avea o existenta
independenta, sunt persoane timide sau agresivi si instabili.

2.Intarziere mintala medie corespunzatoare imbecilitatii, corespunde unei varste mintale de 5 pana la 7
ani. Prezinta o dezvoltare psihomotorie incetinita. Au un limbaj verbal greoi, cunostinte foarte sarace iar
scrisul este imposibil.

3.Forma grava (intarzierea mintala grava), corespunde idiotiei, - varsta mintala atinge varsta de 1-2 ani.
Bolnavii recunosc pe cei ce ii ingrijesc, au un limbaj minim si control sfincterian. De regula prezinta
modificari neurologice precum surditate, paralizii, etc

4.Intarzierea mintala profunda care corespunde arieratiei – subiectii sunt irecuperabili, au incontinenta
sfincteriana si au o durata de viata scazuta.

Tratamentul

Acesta cuprinde urmatoarele obiective:

1.Urmarirea unei dezvoltari optime prin ajutarea copilului de catre familie si in scolile educationale
speciale. Deasemenea prevenirea complicatiilor medicale in special a infectiilor respiratorii. In general
sunt forme partial recuperabile precum imbecilitatea si arieratia.