Schizofrenia

Schizofrenia reprezinta un grup de tulburari psihice in care realitatea este interpretata in mod anormal. Schizofrenia se caracterizeaza prin halucinatii, delir, comportment si gandire dezorganizata. Persoanele cu schizofrenie se izoleaza de ceilalti oameni si de activitatile din jurul lor, retragandu-se intr-o lume interioara marcata de psihoza. Schizofrenia este o boala mentala severa. Aproximativ 1% din populatia planetei dezvolta simptome de schizofrenie in cursul vietii. Se aproximeaza ca in fiecare an in SUA peste 2 milioane de oameni se imbolnavesc de schizofrenie. Desi schizofrenia afecteaza in masura egala barbatii si femeile, schizofrenia apare mai devreme la barbati decat la femei: in adolescenta sau in jurul varstei de 20 de ani la barbat si la 20-30 de ani la femeie. Prin schizofrenie definim boala caracterizata prin disocierea functiilor psihice, tulburari de gandire, idei delirante, halucinatii, inversiuni afective, tulburari catatonice, cu pastrarea in memorie a datelor achizitionate. Este una dintre psihozele cele mai frecvente si care ridica cele mai multe probleme in psihiatria actuala. Poate aparea brusc sau lent, imbracand aspectul unei nevroze, tulburari de comportament, cu debut depresiv, expansiv sau chiar aspect demential. La inceput, bolnavul sau cei din jurul sau pot constata ca s-a schimbat ceva in personalitatea si comportamentul sau, in sensul ca acesta devine mai izolat, mai retras. Prin scaderea randamentului in munca, elevul sau studentul bolnav ramane in urma celorlalti; intreaga comportare se modifica, isi schimba indeletnicirile, preocuparile, in special de-dicandu-se problemelor abstracte de filozofie.

Alteori, bolnavul prezinta tulburari nevrotice, cefalee, senzatie de cap gol", astenie, insomnii sau acuza diverse senzatii neplacute, vegetative. Indiferent de ceea ce se intampla in jur, scade sfera intereselor, scad sentimentele fata de cei din jur, se inverseaza sau apare o ambivalenta afectiva, interesul pentru tinuta si preocuparile fata de igiena personala ramanand in urma. De multe ori bolnavul este surprins cu privirea fixa intr-un punct, avand intr-adevar aspectul unui individ rupt de realitate .

Persoanele care au schizofrenie sufera cumplit din cauza ca aud voci pe care alte persoane nu le aud, sau au credinta ca oamenii le pot citi gandurile, le pot controla gandurile, sau comploteaza pentru a le face rau. Aceste simptome pot face ca schizofrenul sa fie anxios si retras. Vorbirea si comportamentul persoanei care sufera de schizofrenie pot fi atat de dezorganizate incat ii sperie pe cei din jur, sau in cel mai bun caz schizofrenul nu este inteles de ceilalti- de exemplu poate percepe timpul intr-un mod complet diferit.

Tratamentele disponibile la ora actuala pot ameliora multe din simptomele schizofreniei, dar cei mai multi pacienti cu schizofrenie continua sa aiba cel putin o parte din simptome pe tot parcursul vietii lor. Se estimeaza ca numai unul din cinci pacienti cu schizofrenie se recupereaza complet. La ora actuala cercetarile releva insa tot mai multe aspecte legate de schizofrenie si cauzele acesteia Primele semne de schizofrenie apar de obicei sub forma unor modificari confuzive sau socante ale comprtamentului. Membrii familiei unei persoane suferinde de schizofrenie pot gasi foarte dificil sa se adapteze la aceste comportamente, mai ales cand isi amintesc cum era pacientul inainte de debutul schizofreniei. Debutul brusc al simptomelor psihotice poarta numele de faza acuta a schizofreniei. Psihoza este o stare de afectare mentala in care apar halucinatii, adica tulburari ale perceptiilor senzoriale, si delir, adica convingeri false rezultate din incapacitatea de a separa experientele reale de cele ireale. Impreuna cu aceste simptome psihotice principale, in schizofrenie apar si alte simptome, cum sunt retragerea sau izolarea sociala, vorbirea ciudata, gandirea bizara, care pot precede simptomele psihotice sau le insotesc. Unele persoane au un singur episod psihotic, in timp ce altele au multe episoade psihotice de-a lungul vietii, avand o viata relativ normala intre aceste episoade psihotice. Persoanele care sufera de schizofrenie cronica au insa simptome permanente, fara a reveni vreodata la o stare normala sau cvasi-normala si in mod tipic au nevoie de medicatie pe termen lung si psihoterapie Exista mai multe tipuri de schizofrenie, si anume: 1) Schizofrenie paranoida- se caracterizeaza in primul rand prin idei delirante sau halucina ii auditive. Ideile delirante pot fi multiple, dar de regul sunt organizate n jurul unei teme coerente. Pentru ca acest tip de schizofrenie debuteaza de obicei mai tarziu comparativ cu celelalte forme de schozofrenie acesti pacienti au resurse ale eului mai mari. In schizofrenie paranoida apare o regresie mai mica a facultatilor mentale, raspunsului emotional si comportamentului decat in celelalte subtipuri de schizofrenie. In mod tipic pacientii cu schizofrenie paranoida sunt tensionati, suspiciosi si reservati, adesea ositili si agresivi. Se pot comporta destul de bine in societate si in anumite domenii inteligenta ramane ridicata. 2) Schizofrenie catatonica Schizofrenia catatonica se manifesta in doua forme: catatonie inhibata sau stuporoasa si catatonie de excitatie. Pacientii cu schizofrenie catatonica stuporoasa prezinta o diminuare pronuntata a miscarilor si activitatii spontane. Pot sta complet muti sau se supun automat oamenilor, stau complet nemiscati (uneori in pozitii bizare) perioade lungi de timp, ca apoi sa izbucneasca brusc in crize violente si distructive.

Pacientii cu schizofrenie catatonica de excitatie se afla intr-o stare de agitatie psihomotorie extrema, vorbesc si tipa aproape continuu. Vorbirea este incoerenta, sunt adesea violenti, distructivi, se ranesc singuri sau cedeaza fizic datorita epuizarii. 3) Termenul de schizofrenie de tip rezidual se utilizeaza cnd a existat cel pu in un episod de schizofrenie, dar tabloul clinic actual nu prezint simptome psihotice pozitive proeminente (de ex., idei delirante, halucina ii, limbaj sau comportament dezorganizat).

4) Schizofrenia simpla deteriorativa este caracterizata de o pierdere treptata si insidioasa a ambitie, intereselor si iniativei. Halucinatiile si delirul sunt rare si daca apar nu persista mult timp. In general pacientii cu schizofrenie simpla sunt izolati social, evita contactul cu oamenii, isi dau demisia de la serviciu si evita sa se mai intalneasca cu prietenii. Persoanele care sufera de schizofrenie simpla evita sa mearga pe strada in timpul zilei dar de multe ori fac plimbari de unii singuri la 2 sau la 3 dimineata. Tind sa doarma peste zi si sa stea treji noaptea. La inceputul bolii pot avea multe simptome fizice. De multe ori persoanele cu schizofrenie simpla sunt tratate cativa ani pentru afectiuni psihosomatice inainte de a se stabili diagnosticul corect. In multe cazuri aceste persoane ajung sa isi piarda locuinta, devin din ce in ce mai retrasi emotional si doresc sa fie lasati singuri. Desi par sa fie indiferenti la ceea ce-i ingrijoreaza pacientii suferinzi de schizofrenie simpla reactioneaza violent daca sunt batuti la cap de membrii familiei. In mod uzual debutul schizofreniei simple este in perioada adolescentei.