ROLUL ASISTENTEI MEDICALE IN IGRIJIREA PACIENTILOR CU AGITATIE

PSIHOMOTORIE

Aceasta categorie de bolnavi necesita o ingrijire speciala pentru ca ei pot veni in conflict
cu anturajul, devenind periculosi pentru cei din jur, cat si pentru eiinsisi.Agitatia
psihomotorie poate aparea:
 in afectiuni psihice (marea criza anxioasa, episoade confuzionale, isterie,manie,
melancolie, schizofrenie);
 in bolile somatice (ischemie cerebrala, epilepsie);-in cadrul infectiilor, intoxicatiilor,
stari febrile, hiperpinexii, septicemia,neuroinfectii, come (hipoglicemica,
hiperglicemica), stari precomatoase(insuficienta hepatica, anemie).
Caracteristici de manifestare a bolnavilor agitate psihomotor -
vorbire incoerenta;-dezorintare autopsihica si allopsihica;-logoree;-tipete
 
-heteroagresivitate, autoagresivitate;-miscari necontrolate;
Ingrijirea bolnavilor cu agitatie psihomotorie
Se realizeaza dupa ce bolnavul a fost tranchilizat, prin masuri de urgenta siingrijiri generale.
Conduita de urgenta
Asistenta medicala care lucreaza in serviciu cu bolnavi agitate si psihici vaavea intotdeauna
pregatit un material minim necesar.

 pentru imobilizare (unul-cearceafuri, camasi de protectie, chingi);

 pentru tratamente parenterale (truse sterile, medicatie sedative);
deschizator de gura.Asistenta medicala va trebui sa:

1. Previna incidentele si accidentele prin masuri organizatoriceurgente:

-bolnavul agitat va fi linistit prin psihologie adecvata, “prin ajutor psihic”,netinandu-l in pat
dar la nevoie imobilizare fortata, apeland la persoane cu fortafizica mai mare pentru a-l face
inofensiv, se evita panica;-se indeparteaza din jurul bolnavului obiecte care ar putea fi
folosite pentrulovit;-medicul va fi anuntat prin intermediul altor personae, fara ca asistenta
saparaseasca bolnavul;-linisteste bolnavii, prevenindu-se panica

2. Supravegherea bolnavului in vederea unei conduite corecte:

-pana la venirea medicului se vor urmari toate manifestarile bolnavuluipentru a le putea
rapporta, orice bolnav psihic poate avea si o boala somatica acarei gravitate sa impuna terapie
prioritara sis a contraindice psihotropele sauimobilizarea;-nu se va administra nici un calmant
pentru a nu modifica tabloul clinic(exceptie fac bolnavii ce au tratament prescris);-in limitele
posibilitatii se vor masura : pulsul, tensiunea arteriala,temperature, respiratia;-se vor observa
si nota eventualele urme de loviri sau agresiuni (uneoriacestea sunt imputate personalului de
ingrijire)

1
 Importanta psihoterapiei in ingrijirea pacientilor cu delir sistematizat

În cazul pacienților paranoici trebuie evitată terapia de grup deoarece aceștia sunt extrem de
suspicioși și nu pot interacționa normal cu alte persoane. Prin urmare trebuie abordată
modalitatea de terapie individulală, cu un psihoterapeut experimentat, întrucât acești
pacienți abordează psihoterapia cu neîncredere și acceptă tratamentul datorită presiunii
externe a persoanelor apropiate. Pacientul îl tratează pe terapeut ca pe orice altă persoană din
jurul său, suspectând că acesta este răuvoitor și că are intenții ascunse. Prin urmare terapeutul
trebuie să fie capabil să suporte sentimentele de ură, disperare, incapacitate și dorință de
răzbunare ale pacientului.

În primele ședințe terapeutul va evita să răspundă defensiv la acuzațiile și reproșurile

pacientului și trebuie în același timp să evite tendința de apărare în fața acuzațiilor și tendința
de a-i reproșa pacientului că nu are dreptate, deoarece astfel vor pierde complet posibilitatea
de a câștiga încrederea pacientului. Există anumite premize care trebuie urmărite de către
terapeut în tratamentul unui pacient paranoid, precum:

- Construirea unei alianțe terapeutice: terapeutul trebuie să empatizeze cu experiența

pacientului și să nu contrazică nimic din ceea ce spune acesta. Nucleul de bază al declanșării
paranoiei este stima de sine scăzută și orice reacție de dezaprobare din partea terapeutului
poate fi interpretată de către paranoid ca o reacție de respingere, fapt care îi va scădea și mai
mult stima de sine.
- Evitarea constituirii unor suspiciuni noi din partea pacientului: terapeutul trebuie să-și
explice fiecare acțiune pentru a nu da prilej constituirii de noi suspiciuni. Trebuie explicat
pacientului orice gest, chiar și ieșirea din cabinet pentru a aduce anumite formulare. De
asemenea trebuie evitată tendința de a acționa cu acești pacienți într-un mod extrem de
deschis și prietenos, întrucât aceștia pot găsi intenții ascunse în spatele acestui comportanent
- Pacientul trebuie ajutat să-și mențină simțul controlului- terapeutul trebuie să arate
respect față de autonomia și acțiunile pacientului, întrucât orice teamă a terapeutului că
pacientul său își va pierde la un moment dat controlul va fi simțită de către pacient și
labilitatea lui psihică se va agrava.
- Pacientul trebuie încurajat să-și verbalizeze mânia în loc să o exteriorizeze prin acțiuni
violente: pacientul trebuie chestionat asupra mâniei sale prin discuții deschise asupra tuturor
aspectelor furiei și trebuie să i se explice pe larg toate consecințele agresivității și violenței.
- Pacientul trebuie să aibă mult spațiu pentru a putea respira: pacienții paranoizi se pot
simți constrânși și pot deveni extrem de suspicioși în momentul în care sunt închiși împreună
cu cineva într-o încăpere mică, plină de mobilă. Prin urmare ședințele psihoterapeutice
trebuie să se desfășoare într-un loc deschis, luminos cu pacientul aflat la o distanță mai mare
față de terapeut. Terapeutul trebuie să evite să atingă pacientul chiar și în modul cel mai
benign posibil.
Paranoia nu este o tulburare complet vindecabilă dar poate fi considerabil ameliorată prin
psihoterapie. Anumite trăsături de tip paranoid persistă însă toată viața.

2
 PREZENTAREA CAZULUI

Caz 1
Datele anamnestice provin de la bunicul patern şi mătuşa maternă, nu am avutacces la acte
medicale.
Nume: S
Prenume: C
Varsta: 16 ani
Sex: masculuin
Stare civila: minor
Ocupatie: Ar trebui sa fie in clasa a X-a
Domiciliu: Bradu, Arges
Conditii de viata : salubre, tip rural
Religie: orthodox
Obiceiuri: fumeaza, consuma alcool, nu ia droguri.
Data internarii: 18.04.2013
Data externarii: 31.03.2010

Motivele internării : pacientul S.C., de 16 ani, care se internează pentru

agresivitate faţă demembrii familiei, limbaj injurios, coprolalic, râs
nemotivat, iritabilitate, solilocvie, cheltuieli mari de bani, numeroase
conflicte cu membrii familiei şi cu vecinii pentrucă asculta muzica
foarte tare, comportament dezinhibat sexual.

AHC: mama, cu studii superioare, s-a pensionat de boală în urmă

cu 2 ani cu dg.:Schizofrenie. De 2 ani stă în satul natal, tatăl cu studii
superioare, diagnosticat cu schizofrenie, a decedat cu infarct acut.
Mama a prezentat episoade frecvente de decompensare, când avea
delir paranoid şi era
agresivă cu membrii familiei şi cu
pacientul.Mătuşa maternă a fost pensionată de boală cu
diagnosticul de: Psihoză afectivă bipolară, la momentul
actual sub tratament cu Zyprexa şi Depakine. Bunica
maternă a decedat la 66 de ani cu cancer hepatic, la 6
luni după decesul tatălui.
APF: Provine din prima sarcină a mamei, cu evoluţie afirmativ
fiziologică, naşterela IX luni, nu se cunosc
date despre naştere. Dezvoltarea pe etape de vârstă
afirmativ normală.
APP : Pneumonie cu spitalizare la vârsta de sugar, varicelă.
La 10 ani, imersie accidentală în apă cu pericol de înec,
primind în ambulator tratament pentru simptomatologia

3
 anxioasă, cu ameliorarea simptomatologiei anxioase
după 3 luni.
Istoric de viaţă: Pâna la vârsta de 1 an e crescut de mamă şi de bunicii
materni, tatăl fiind plecat. De la 1 la 5 ani, e crescut de
bunicii materni, mama plecând la pentru a fi aproape de soţ
care era preot, copilul fiind vizitat de părinţi doar în perioada
concediilor. De la 5 la 7 ani e crescut de bunicii paterni,
copilul fiind vizitat de părinţi la sfârşitul săptămânii. De la 10
ani, este luat de mamă.Tatăl era alcoolic, agresiv cu familia.
Când pacientul avea 12 ani, mama suferă un episod paranoid,
când afirmativ încearcă de 2 ori, să-l omoare pe paciet. Mama îl
acuză pe pacient că este vinovat de boala ei. Bunicul patern, în
vârstă de 75 de ani, este sever cu pacientul, îl pune să
muncească în grădină ceea ce nu-i place pacientului. Mătuşa
maternă, hiperprotectivă cu pacientul, are o expresie
emoţională particulară, fiind mai iritabilă cu o toleranţă redusă
la frustrări. La momentul actual, nu frecventează şcoala, pe care
a întrerupt-o în februarie.Ar trebui să fie clasa a X-a. A avut
rezultate şcolare bune până în clasa a IX-a când performanţele
lui şcolare scad Pînă în februarie este descris de către
aparţinători, ca un copil în general închis, cuminte, ascultător,
nu prea vorbăreţ, timid, cu puţini prieteni. Învăţa bine. Avea
conflicte doar cu mama, pe care o ura, îi vorbea urât, o lovea pe
stradă. Nu a fumat, nu a consumat alcool sau a luat droguri.

Istoricul bolii Pacientul intră în circuitul psihiatric în urmă cu 6 ani, când în

urma imersiei accidentale în apă, cu pericol de înec, a primit
tratament anxiolitic. Din relatarea bunicului, în urmă cu 4 ani
după tentativele mamei de a-l omorî, pacientul prezintă ruminaţii
pe tema morţii, tanatofobie, ideaţie suicidară, insomnii. Din mai
2007, este în evidenţa la un cabinet particular de psihiatrie, cu
dg.:Episod depresiv major, afirmativ cu elemete psihotice, pentru
care a urmat tratament Amitriptilină 50 mg 0-0-1, Rispolept 2mg
½-0- ½, Diazepam10mg 0-0-1, Propranolol ½-0-½ , cu evoluţie
lent favorabilă. Este externat după 3săptămâni la cererea
aparţinătorilor cu tratament ambulator cu Rispolept 2mg½-0- ½,
şi Seroxat 20mg 1-0-1, cu recomandarea unui control la 2
săptămâni, la care pacientul nu s-a prezentat. Este adus în aprilie
2013 pentru iritabilitate, irascibilitate, cu comportamente agresive
verbal şi fizic faţă de aparţinători, cu coprolalie, solilocvie, râs
nemotivat, insomnie, cu debut în urmă cu 1săptămână.
Ex. Clinic
Talie: 1,60 m
Greutate: 75 kg

4
Sistem ganglionar: fără modificări patologice
Ap. osteoarticular : integru şi nedureros
Aparat respirator : torace normal conformat, ambele hemitorace participă
simetric la mişcările respiratorii, freamăt pectoral prezent
simetric bilateral, sonoritate pulmonară normală, murmur
vezicular bilateral.
Ap. cardio vascular: matitate cardiaca în limite normale, şoc apexian în spatiul
i.c. V pe LMC stângă, zgomote cardiace ritmice,
TA=110/70mmHg, P=76b/min, pulsuri periferice
perceptibile.
Aparat digestiv: Palpare : abdomen suplu, elastic, dureros, ficat la rebord,
margine regulată, splina nepalpabilă.
Aparat uro-genital : loje renale nedureroase, rinichi nepalpabili, micţiuni
spontane, organe genitale externe conform sexului
Sist. nervos, endocrin: ROT, prezente, pupile egale şi centrale, glanda tiroidă
fără modificări patologice
Ex. somatic: tegumente palide, cu cicatrici cheloide pe genunchi,multiple
vergeturi sidefii, pe coapse, şolduri, abdomen, ţesut celular
subcutunat abundent reprezentat, pacient supraponderal
tahicardie sinusală, tuse seacă, disfonie, ronchusuri.
Ex. neuro: fără elemente de focar acut.
Ex. psihic: ţinuta neîngrijită, hainelele stropite cu mâncare, spatele
mereu gol pentru că nu îşi trage pantalonii, halenă din pricina igienei
orale deficitare, contact psihic mai dificil, mimică şi gestică hipomobile,
uneori inadecvată stărilor afective şi situaţional, orientat temporo-
spaţial auto şi
allopsihic, câmp de conştiinţăclar; Funcţii mnezico-prosexice:
hipoprosexie de concentrare, hiperprosexie distributivă, fiind mereu atent la ce
se întâmplă în jur, în salon se preface că doarme dar stă cu ochii întredeschişi şi
urmăreşte ce se întâmplă în jur. Gândire: flux ideativ coerent, vorbire îngrijită,
pe un ton iritat, cu răspunsuriscurte, mormăite, latenţă a răspunsurilor, idei de
grandoare („el e foarte deştept, nu arece învăţa şcoală”, „este bogat, bunicul îi
lasă moştenire toată averea, are în bancă un cont de 5000 euro, şi la cec 20
milioane pensia de urmaş din partea tatălui”), idea „că ar fi Hitler”: din relatarea
aparţinătorilor, la şcoală şi-a scos afară din lsala colegii care îl supărau pentru că
el este Hitler, şi-a ameninţat mătuşa maternă „Ai grijă ce spui la doctor pentru că
eu sunt Hitler!”. La spital, întrebat în legătură cu aceste evenimente râde, spune
că a glumit. Idei senzitiv-relaţionale. Pe parcursul internării aceste
comportamente nu s-au mai repetat; ruminaţii pe temele: că este leneş,
incapabil,nesuferit; Comportament: comportament de disimulare prin răspunsuri
scurte, frecventînchise, de genul: „Nu ştiu”, „Nu îmi amintesc”, încearcă să evite
să răspundă punând la rândul său întrebări, încearcă să schimbe subiectul
conversaţiei; cu personalulmedical nu iniţiază conversaţii; cu copiii mai mici din
salon iniţiază conversaţii, se joacă cu ei.La momentul examinării fără modificări

5
 din sfera perceptivă. Afectivitate: pe parsursul unei zile prezintă treceri de la
tristeţe, când are un facies trist şi e retras la stare de veselie, cu zâmbet uneori
inadecvat, când face glume,caută compania celorlalţi; prezintă stare marcată de
irascibilitate, cu tolerană redusă la frustrări, ambivalenţă afectivă faţă de mamă,
de bunic, mătuşă, labilitate emoţională cu plâns facil (plânge la venirea şi
plecarea bunicului, la frustrare); capacitate empatică diminuată, emoţiile şi
afectele sale par superficiale, vocea este monotonă fără coloratură afectivă,
discrepanţă între amploarea unui comportament şi expresia emoţională a
comportamentului respectiv (în cazul unui raptus heteroagresiv când loveşte un
alt copil, faciesul său nu trădează furie, chiar zâmbeşte inadecvat), doreşte să fie
în centrul atenţiei acceptând să fie prezentat; scăderea plăcerii la participarea
înactivităţi anterior plăcute;Voinţă: hipobulie, revine frecvent asupra deciziilor
luate, le modifică. Comportament: este suspicios, cercetându-şi mereu mediul,
verificândobiectele, întrebând „Ce este cutare sau cutare lucru, la ce serveşte?”;
la frustrăriminime ( de ex. un pacient nu vrea să îi dea o carte ) devine
heteroagresiv verbal şi fizic, ridică pumnul şi chiar loveşte dacă nu este nimeni
de faţă sau nu esteadmonestat. Când este admonestat râde, scuipă pe jos;
comportament dezinhibat:acasă ascultă muzica foarte tare, refuzând să dea
muzica mai încet, a cheltuit sumeimportante de bani, mătuşa nu ştie pe ce;
dezinhibiţie la nivel pulsional: a început să fumeze, să consume alcool,
alimentar (episoade de hiperfagie când mănâncă 4-5 porţii de mâncare-
pacientul s-a îngrăşat 15 kg în 2 luni), la nivel sexual: merge frecvent latoaletă
ca să se masturbeze, a avut faţă de mătuşa maternă un comportamentinadecvat
sexual.Somnul: sub medicaţie, somnul nocturn cu câteva treziri nocturne,
fărădificultăţi de adormire, fără medicaţie, este insomnie predormitiala
(adoarme la ora 4 dimineaţa), cu scăderea necesarului de somn (3-4 ore pe
noapte).Subiectiv: fatigabilitate Conştiinţa bolii parţială.
Ex. paraclinic EEG efectuat la internarea precedentă: traseu cu ritm alfa
modulat în fusurinemodificat de hiperpnee.Consult cardiologic
efectuat pentru tahicardia sinusală, susţinută sub tratament beta-
blocant, şi valori tensionale izolate mari nu decelează modificări
cardiace peelectrocardiogramă sau pe ecografia cardiacă în afara
tahicardiei sinusale. Serecomandă efectuarea unui Holter tensional.
Ex. psihologic   Nivel intelectual QI=100 Raven Desenul arborelui relevă:
agitaţie interioară marcată, instinctualitate predominentă, traumă
psihică, infantilism, dificultăţi adaptative, disociere interioară,susceptibilitate,
senzitivitate –tendinţe paranoice 3 supărări-3 dorinţe:3 supărări:- Uneori sunt leneş- Uneori
sunt incapabil de a fa ce unele lucruri- Uneori sunt nesuferit Scor PANSS:Subiect=
49Aparţinător =71Scor patologic între valorile 60-120
Diagnosticul pozitiv:Pe baza anamnezei, examenului clinic şi paraclinic,se
stabileste diagnosticul confrom criteriilor DSM-IV:Pe axa I: Episod mixt-
prezenta tulburare de tip paranoid. Pe axa II: Intelect normal. Dezvoltare dizarmonică de
personalitate. Pe axa III: Supraponderabilitate;infecţie de căi respiratorii superioare Pe axa

6
IV: Vulnerabilitate genetică Mediu familial perturbat.Pe axa V: scale de evaluare globală a
funcţionării= 50

Susţinerea diagnosticul de episod mixt:

A. .Sunt satisfăcute criteriile atât pentru episodul depresiv major (cu excepţia duratei) cât
şi pentru episodul maniacal, aproape în fiecare zi, în cursul a cel puţin 1 săptămână şi
anume: pentru episodul depresiv major sunt prezente cel puţin 5 simptome, 2
săptămâni, reprezentând o modificare a niveluluianterior de funcţionare: dispoziţie
depresivă (în fiecare zi, cea mai mare partea zilei), plâns aproape zilnic, facies trist,
dispoziţie iritabilă, diminuarea interesului şi plăceri în activităţi; creştere în greutate
ce peste 5%;fatigabilitate diminuarea capacităţii de a se concentra şi de a lua decizii
aproape în fiecare zi; scăderea stimei de sine.
B. Criteriul timp nu trebuie satisfăcut;
C. .Simptomele cauzează o detresă semnificativă clinic şi în domeniul funcţionării social,
şcolar;
D. Simptomele nu se datorează efectelor fizice ale unei substanţe sau unor condiţii
medicale generale;
E. Simptomele nu sunt explicate de doliu şi determină deteriorare funcţională
semnificativă.
Pentru episodul paranoic cu prezenta delirului sistematizat
A. O perioadă distinctă de dispoziţie iritabilă anormală şi persistentă cu durata de cel
puţin 1 săptămână;
B. Sunt prezente mai mult de 4 simptome, şi anume:
 Grandoare
 scăderea necesităţii de somn
 Distractibilitate
 creşterea activităţii orientate spre scop din punct de vedere sexual,
fumat,consum de alcool
 implicarea excesivă în activităţi plăcute care au un înalt potenţial de
consecinţe nedorite
 cumpărături excesive
 comportament sexual inadecvat
C. Simptomele cauzează o detresă semnificativă clinic şi în domeniul funcţionării social,
şcolar;
D. Perturbarea e suficient de severă pentru a cauza o deteriorare semnificativă clinic şi în
domeniul funcţionării social, şcolar;
E. Simptomele nu se datorează efectelor fizice ale unei substanţe sauunor condiţii
medicale generale; Pe axa a II- a suţin diagnosticul de dezvoltare dizarmonică de
personalitate, fiind prezente elemente din tulburarea de personalitate de tip paranoid
cu prezenta delirurilor sistematizate, înainte de debutul episoadelor afective, cu relaţii
sociale restrânse, cu o gamă restrânsă a emoţiilor, lipsa amicilor şi a confidenţiilor
apropiaţi, un grad de răceală emoţională, care nu survin încursul schizofreniei
tulburării afective cu elemente psihotice, alte tulburări psihotice şi pervazive de

7
 dezvoltare şi nu se datorează efectelor fiziologice directe al unei substanţe sau
condiţiilor medicale generale. Intelect normal pe baza QI= 100 Raven; Axa a III-a.
Supraponderabilitate pe baza IMC= 27,5; Infecţie de căi respiratorii superioare pe
baza examenului clinic şi a rezultatelor delaborator. Axa a IV-a. Vulnerabilitate
genetică:-mama diganosticată cu schizofrenie-tatăl diagnosticat cu schizofrenie-
mătuşa maternă diagnosticată cu psihoză afectivă bipolară.Mediul familial perturbat:
Copilul schimbă frecvent persoanele de îngrijire şi mediul (mama, bunic patern,
mătuşa maternă. Bunicul patern este rigid, iar mătuşa maternă are o expresie
emoţională particulară, irirtabilă, cu toleranţă scăzută la frustrări, nu pot interacţiona
adecvatcu subiectul, fiind depăşiţi de situaţie.
Axa a V-a. Scor EGF= 50 pentru că a întrerupt clasa a X-a, în februarie 2013 având
comportament agresiv faţă de colegi; pe stradă, în alimentară are comportamentcoprolalic,
scuipă pe jos.

8
 Plan de ingrijire
Diagnostic: Episod mixt;prezenta tulburare de tip paranoid caracterizat prin delir sistematizat
NEVOIA DIAGNOSTIC ÎNGRIJIRI AUTONOME ŞI DELEGATE
AFECTATA NURSING OBIECTIVE EVALUARE
Nevoia de a - Dificultate în a se - Combaterea anxietatii - Creez senzație de bine pacientului prin - Pacientul doarme dar somnu
dormi si a se odihni manifestată prin si a agitatiei suprimarea surselor de discomfort și iritabilitate. este suficient deoarece este
odihni insomnie predormițială psihomotorii și crearea -Asigur un mediu corespunzător caracterizat prin obişnuit să adoarmă la ora 4
ca urmare a implicării unui mediu de confort luminozitate redusă, linişte, temperatură(18- diminineţa ca urmare a stilulu
excesive în activităţi fizic și psihic 20°C) şi umiditate normale viaţă nesănătos pe care îl duce
plăcute care au un înalt - Pacientul să - La indicatia medicului administrez prin
potenţial de consecinţe beneficieze de somn injecţie i.m.pentru agitatie psihomotorie: -În urma tratamentul pacientu
nedorite: corespunzator, calitativ  1 fiolă Diazepam culcă mai devreme si are som
fumează, consumă și cantitativ Pentru psihoza afectivă bipolară : odihnitor
alcool, dispoziţie  Zyprexa si Depakine
iritabilă anormală

NEVOIA DIAGNOSTIC ÎNGRIJIRI AUTONOME ŞI DELEGATE

9
 AFECTATA NURSING OBIECTIVE EVALUARE
Nevoia de a fi - Deficit de - Pacientul să fie - Asigur lenjerie de pat și corp curată
curat, autoîngingrijire datorat capabil să își - Conștientizez pacientul în legătură cu - Pacientul a inteles partial
îngrijit, de a starii psihice actuale, asigure igiena importanța menținerii curate a tegumentelor si importanta igienei corporal
proteja Pacientul prezinta corporală pentru a mucoaselor -Nu conștientizează impor
tegumentele tulburare de tip prezenta tegumente - Dacă este cazul ajut pacientul în menținerea menținerii curate a
paranoid, episod și mucoase intacte igienei corporale tegumentelor și mucoaselo
depresiv major -Favorizez adaptarea persoanei la noul mediu
asigurand un climat calm si securitate
- Explic pacientului importanta mentinerii igenei
corporale

NEVOIA DIAGNOSTIC ÎNGRIJIRI AUTONOME ŞI DELEGATE

AFECTATA NURSING OBIECTIVE EVALUARE
10
Nevoia de a bea -Alimentatie inadecvata -Pacientul sa fie -Constientizez pacientul asupra importantei unei - Pacientul a inteles partial
si a manca prin surplus echilibrat din punct alimentatii echilibrate importanta regimului
de vedere -Cantaresc pacientul zilnic alimentar
hidroelectolitic si - Alimente sarace in cholesterol si bogate in fibre -In perioada spitalizarii a s
nutritional -Mese dese si reduse cantitativ 5 Kg
-Pacientul sa se -zilnic exercitii fizice
alimenteze sis a se -Respectarea orelor de odihna
hidrateze conform
varstei

NEVOIA DIAGNOSTIC ÎNGRIJIRI AUTONOME ŞI DELEGATE

AFECTATA NURSING OBIECTIVE EVALUARE
Nevoia de a - Risc de - Pacientul sa - Amplasez pacientul în salon, în functie de starea sa, -În primele 2 săptămâni se
evita pericolele complicatii datorita constientizeze boalaasigur
si conditii de mediu adecvate, fara curenti de aer, accentuează starea de iritabilitate,
dezechilibrului importanta surse de infectie, zgomote deranjante; raptusuri heteroagresive la provoc
psihic tratamentului - Masor functiile vitale ale pacientului (P, R, T, T.A), minime, este foarte suspicios şi
- Anxietate şi diureza, scaun, greutate corporala; interpretativ
senzaţie de - Pregatesc pacientul pentru explorarile recomandate - În ultima săptămână evoluţia a f
11
 neputiinţă cauzată de medic; lent favorabilă, cu diminua
de boala în general - Pregatesc materialele, instrumentele, solutiile iritabilităţii şi a suspiciozităţii,
şi de adaptarea pentru explorari; scăderea intensităţii elemente
greoaie la mediul - Transport probele de laborator; depresive, aspectul clinic actual fi
spitalicesc. - Adaug rezultatele probelor in F.O. de hipoman.
- Observ instalarea unor reactii adverse la
administrarea medicamentelor

NEVOIA DIAGNOSTIC ÎNGRIJIRI AUTONOME ŞI

AFECTATA NURSING OBIECTIVE DELEGATE EVALUARE
Nevoia de a - Interpretarea gresita a - Pacientul sa - Explicam apartinatorilor importanta unui - În primele 2 săptămâni se accentuează
invata cum sa informatiei constientizeze mediu familial linistit armonios pentru a starea de iritabilitate, cu raptusuri
iti pastrezi - Neconstientizarea bolii boala preveni evolutia bolii catre heteroagresive la provocări minime, este
sanatatea Risc de decompensare in Indepartarea factorililor de mediu si foarte suspicios şi interpretativ.
ceea ce priveste sociali care l-ar putea supune la multiple -Prognosticul este rezervat, ţinând cont d
boalatinand cont de psihotraume ce ar  putea facilita încărcătura genetică şi mediul familial
incarcatura genetica, decompensarea acestuia. perturbat cu posibilitea evoluţiei înspre o
mediul familial -La indicatia medicului s-a administrat tulburare afectivă bipolară de tip II sau
Haloperidol pic 20 pic seara la nevoie, tulburare schizoafectivă.
levomepromazin 25 mg 1/2la pranz,
diazepam 10 mg seara, carbamazepin
200mg 1 cp dimineata, propranolol 10 mg
2/zi

12
 ANALIZE DE LABORATOR
Diagnostic:Episod mixt:prezenta tulburare de tip paranoid caracterizata prin delir sistematizat
ANALIZE DE LABORATOR VALORI DE REFERINTA VALORI REALE

VSH la barbați = 3-10 mm /ora; 5-15 mm / 2 ore 12mm/2h

la femei = 6-13 mm /ora; 1-20 mm /2 ore

Leucocite - (WBC) 4000-8000 / mm³ 7900 / mm³

HTC la barbați = 40-48% 38,5%

la femei = 36-42%

Lipide 600 – 800 mg 815 mg %

TGO 2 – 20 U.I. 17,8 U.I

TGP 2 – 16 U.I. 15,60 U.I.

Colesterol 1,80 – 2,80 g 0 /00 3,35 g 0 /00

13
Glicemie 0,80-1,20 mg % 94 mg %

14
 Evaluare caz 1
Pacientul S.C.de 16 ani sex mascului se interneaza in sectia de Psihiatrie a Spitalului Militar
Pitesti.
Pe baza anamnezei, examenului clinic şi paraclinic,s-a stabilit diagnosticul confrom criteriilor
DSM-IV:Pe axa I: Episod mixt-prezenta tulburare de tip paranoid. Pe axa II: Intelect normal.
Dezvoltare dizarmonică de personalitate. Pe axa III: Supraponderabilitate;infecţie de căi
respiratorii superioare Pe axa IV: Vulnerabilitate genetică Mediu familial perturbat.Pe axa V:
scale de evaluare globală a funcţionării= 50
Diagnostic diferenţial s-a facut cu:
1. Episod hipomaniacal la care ne putem gândi ţinând cont de intensitatea simptomatologiei,
dar care nu îndeplineşte criteriul unui episod suficient care nu estesufivient de sever
pentru a cauza o deteriorare semnificativă în funcţionarea socială,şcolară ori pentru a
necesita spitalizare.
2. Tulburarea afectivă datorată unei condiţii medicale generale la care nu avem datede
istoric, laborator sau de examen somatic.
3. Tulburarea afectivă indusă de substanţă, deşi mătuşa îl bănuia de consum dedroguri, când
pleca de acasă fără să spună unde pleacă şi venea seara târziu, după cecheltuia sume mari
de bani, foarte nervos, hetero-agresiv verbal şi fizic cu mătuşa,când avea şi episoade de
hiperfagie. Simptomele s-au menţinut şi pe perioadaspitalizării, infirmând un posibil
consum de substanţă
4. ADHD- care are un debut mai precoce (sub 7 ani), are o evoluţie cronică, în lipsaunui
debut şi unei terminări clare.
5. Tulburare de conduită care este exclusă deoarece avem o evoluţie episodică,
şisimptomatologie caracteristică episodului maniacal.6. Episod schizoafectiv- prezenţa
unor elemente cum ar fi suspiciozitate, un gradde aplatizare afectivă fără a satisface
criteriile.
Evoluţia: În primele 2 săptămâni se accentuează starea de iritabilitate, cu raptusuri heteroagresive
la provocări minime, este foarte suspicios şi interpretativ. În acastă perioda fuge din spital de 3
ori, când este readus de bunicul patern, respectiv de 2 ori revine singur, lipsind o oră afirmativ
pentru a se plimba. În week-end este lăsatacasă cu bilet de voie; a fost agresiv cu mătuşa, pe care
o loveşte şi faţă de care areun comportament sexual indecent.În ultima săptămână evoluţia a fost
lent favorabilă, cu diminuarea iritabilităţii şi a suspiciozităţii, cu scăderea intensităţii elementelor
depresive, aspectul clinic actual fiind de hipoman.
Prognosticul este rezervat, ţinând cont de încărcătura genetică şi mediul familial perturbatcu
posibilitea evoluţiei înspre o tulburare afectivă bipolară de tip II sau tulburare schizoafectivă.
Pe perioada spitalizarii s-a administrat la recomandarea medicului tratamentul:
Haloperidol pic 20 pic seara la nevoie, levomepromazin 25 mg 1/2la pranz, diazepam 10 mg
seara, carbamazepin 200mg 1 cp dimineata, propranolol 10 mg 2/zi
Discuţii: Particularitatea cazului constă în problema diagnosticului diferenţial între evoluţia
naturală a unei tulburări afective, care a debutat cu un episod depresiv major,şi virează la
momentul actual într-un episod maniacal şi conversia maniacală produsăde administrarea de
15
antidepresive pentru un episod de presiv major (Seroxat 20 mg2/1 ~2 luni, Amitriptilină 50 mg,
0-0-1- pe perioada primei spitalizări, Dogmatil 50 mg 1-0-0.De asemenea cazul este particular
prin ereditatea încărcată a pacientului şimediul soacial perturbat în care pacientul a fost supus la
multiple psihotraume care ar fi putut facilita decompensarea acestuia

16