CUPRINS

ARGUMENTUL ................................................................................................................pag. 3
CAP.I. ÎNGRIJIREA NOU-NĂSCUTULUI CU ASFIXIE ALBASTRĂ .......................pag. 4
1.Particularitati functionale ale aparatului respirator la nou-nascut....................... pag. 4
1.2. Asfixia albastră - la nou-născuţi .........................................................................pag. 11
1. Definiţie ..............................................................................................................pag. 11
2. Etiologie .............................................................................................................pag. 11
3. Mecanismul patologic ........................................................................................pag. 12
4. Fiziopatologie .....................................................................................................pag. 12
5. Diagnostic clinic ................................................................................................pag. 13
6. Diagnostic paraclinic .........................................................................................pag. 13
7. Diagnostic diferenţial ........................................................................................pag. 14
8. Complicaţii .........................................................................................................pag. 14
9. Evoluţie şi prognostic ........................................................................................pag. 15
10. Tratament .........................................................................................................pag. 15
CAP.II. ÎNGRIJIRI GENERALE ..................................................................................pag. 16
2.1. Internarea pacientului în spital ..........................................................................pag. 16
2.2. Asigurarea condiţiilor de spitalizare a nou-născutului .....................................pag. 16
2.3. Asigurarea condiţiilor igienice a nou-născutului ..............................................pag. 17
2.4. Supravegherea funcţiilor vitale şi vegetative ale nou-născutului ......................pag. 17
2.5. Alimentaţia nou-născutului ................................................................................pag. 18
2.6. Administrarea medicamentelor şi hidratarea nou-născutului ..........................pag. 18
2.7. Pregătirea nou-născutului şi efectuarea tehnicilor impuse de caz ...................pag. 19
2.8. Educaţia pentru sănătate ....................................................................................pag. 21
2.9. Externarea nou-născutului ...............................................................................pag. 21
CAP.III. ÎNGRIJIRI SPECIALE ...................................................................................pag. 22
Cazul 1. Plan de îngrijire ...........................................................................................pag. 22
Cazul 2. Plan de îngrijire ...........................................................................................pag. 27
Cazul 3. Plan de îngrijire ...........................................................................................pag. 32
CAP.IV. CONCLUZII .....................................................................................................pag. 36
BIBLIOGRAFIE .............................................................................................................pag. 38

ARGUMENTUL
 Funcţia specifică a nursei este de a asista individul bolnav sau sănătos, în a fi capabil de
activităţi ce contribuie la sănătatea sau însănătoşirea (sau moartea în pace) pe care le-ar face
fără ajutor dacă ar avea puterea necesară, voinţa sau cunoştinţa, şi de a-l ajuta în aşa fel încât
acestuia îi va creşte independenţa pe cât de repede posibil.
Această parte a funcţiei sale iniţiază şi controlează, ea este elementul principal „Asistenta
medicală”.
VIRGINIA HENDERSON
(definirea asistentei medicale)

Pornind de la motto-ul:
„Sănătatea este singura bogăţie pentru care merită să faci orice pentru a o castra”, eu cred
că noi, cadrele medicale, contribuim la îmbunătăţirea calităţii sănătăţii şi trebuie să ne organizam
munca în aşa fel încât să fim un sprijin pentru cel bolnav.
Eu, făcând practică la secţia de nou-născuți timp îndelungat, am avut timp suficient să prind
drag de cei mai mici şi nevinovaţi, printre care şi un nepoţel de-al meu născut prea timpuriu,
deoarece mama sa nu a ţinut cont de multe cauze care au favorizat aceasta. Atunci când micuţul a
avut mari probleme, mama sa aflându-se într-o situaţie limită, ar fi dat orice, chiar şi viaţa, ca să
nu se fi ajuns acolo. Eu mi-am dat seama că viitoarele mame au nevoie de o mai bună informare,
de o educaţie pentru sănătate pentru a nu se mai ajunge la asemenea situaţii, deoarece copiii sunt
cele mai nevinovate fiinţe care vin pe lume şi trebuie protejate.
Îi mulţumesc lui Dumnezeu că mi-a dat puterea şi înţelepciunea spre a acorda îngrijire şi
ajutor acelora care au nevoie.

3
 CAP.I. ÎNGRIJIREA NOU-NĂSCUTULUI CU ASFIXIE ALBASTRĂ

Particularităţi funcţionale ale aparatului respirator la nou-nascut:

 Frecvenţa respiratorie oscilează între 30-60 respiraţii/minut în prima zi, se reduce
ulterior la 45-50 respiraţii/minut;
 Prima respiraţie, iniţiată imediat după naştere se exteriorizează printr-un ţipăt;
 Mecanismul iniţierii primei respiraţii este complex, dar se admit ca declanşanţi
următorii factori:
 excitarea directă a centrilor respiratori de către CO2 acumulat în sânge în urma
întreruperii circulaţiei feto-placentare;
 pensarea cordonului ombilical;
 contactul pielii cu aerul mai rece decât temperatura intrauterină;
 excitaţiile toracice în cursul traversării canalului pelvi-genital;
 diferenţa dintre presiunea intrauterină şi cea atmosferică;
 aerul pătruns în alveole (va excita terminaţiile vagale, producând reflex expirator);
 Permeabilitatea căilor respiratorii şi integritatea forţei musculaturii respiratorii sunt
esenţiale pentru iniţierea, întreţinerea şi stabilizarea respiraţiei;
 Respiraţia este de tip abdomeno-diafragmatic;
 Gaspul se poate întâlni adesea, fără semnificaţie patologică, traducând nevoia sporirii
volumului de aer inspirat, imediat după naştere;
 Imediat după naştere se percep raluri umede mari la auscultație; acestea diminuă şi
dispar la simpla aspiraţie faringiană.

1.2 Asfixia albastră - la nou-născuţi

1. Definiţie

Asfixia neonatala este definita ca o supresie a aprovizionarii cu oxigen, in mod acut, prin
intreruperea circulatiei placentare sau ocluzionarea cailor respiratorii ale nou-nascutului.
Asfixia albastra este primul stadiu al unei asfixii fetale care apare in urma dereglarii
aportului de oxigen care trebuie asigurat fatului si se caracterizează prin incetinirea pulsului,
absenţa mişcărilor respiratorii, cianoză accentuată şi generalizată (mai intensă la faţă, buze şi
4
extremităţi), bătăile inimii sunt prezente, perceptibile, dar neregulate şi rare. Copilul nu ţipă dar
tonusul muscular este relativ normal (uneori prezintă hipotonie, cap balant).
Asfixia albastra apare in cazul unei apnei la nastere, cu durata redusa si corespunde
unui scor Apgar intre 4-7 la un minut, astfel ca nou-nascutul prezinta apnee cu scurte perioade de
respiratie rapida, miscari bruste ale membrelor devenind din nou apneic in 1-2 minute.Revenirea
respiratiei este anuntata de cresterea efortului respirator si recolorarea tegumentelor.

2. Etiologie

1. Boli materne:
 diabet matern gestaţional sau anterior sarcinii,
 hipertensiune arterială maternă şi toxemie gravidică,
 boli cardiace ale mamei,
 boli pulmonare ale mamei,
 infecţii materne,
 anemia,
 epilepsia,
 droguri administrate mamei (morfină, barbiturice, tranchilizante, rezerpină, sulfat de
magneziu, alcool)
2. Factori utero-placentari:
 placenta praevia,
 compresiuni pe cordonul ombilical,
 malformaţii uterine,
 infarcte, fibrozări placentare,
 abruptio placentae,
 procidenţă de cordon
3. Factori fetali:
 anomalii congenitale şi genetice,
 prematuritate,
 întârziere în creşterea intrauterină,
 postmaturitate,
 sarcină multiplă,
 anemie hemolitică prin izoimunizare,
 infecţii fetale,
 hidramnios.
5
 4. Factori legaţi de naştere:
 prezentaţii anormale: transversă, facială, pelvină,
 naştere laborioasă,
 travaliu precipitat prin administrare de ocitocice sau prostaglandine,
 aplicări de forceps,
 operaţie cezariană,
 sedare maternă în timpul travaliului,
 procidenţă de cordon, de membru superior sau inferior,
 lichid amniotic meconial

3. Mecanismul patologic

Principalele mecanisme prin care aceşti factori generează asfixia perinatală sunt:
- afectarea oxigenării materne;
- scăderea fluxului sanguin placentar sau/şi de la nivelul placentei la făt;
- afectarea schimburilor gazoase la nivel placentar sau la nivel tisular fetal;
- creşterea necesarului de oxigen la făt.

4. Fiziopatologie

Asfixia este caracterizată prin perioade de ischemie şi hipoxie, care conduc la modificări
celulare specifice care afectează activitatea enzimatică, funcţiile mitocondriale, structura
citoscheletului, transportul transmembranar şi apărarea antioxidantă. Toate aceste modificări
predispun ţesuturile la leziuni de reoxigenare. Pompa membranară Na+/K+ATP-dependentă este
alterată, favorizând influxul de Na+, Ca+ şi apă în celulă, producând edem citotoxic, în plus faţă
de alte numeroase căi metabolice care lezează componentele structurale ale celulei.
În endoteliu, ischemia determină expresia anumitor produşi inflamatori (molecule de
adeziune leucocitară, citokine) şi agenţi bioactivi (endotelin, TxA2) şi inhibă expresia altor produşi
protectori (prostaciclină, oxid nitric). Deci ischemia induce un status proinflamator care creşte
vulnerabilitatea tisulară la leziunile prin reperfuzie.

6
 5. Diagnostic clinic

Diagnosticul clinic se pune pe baza observaţiei şi a următoarelor simptome:

- respiraţie ineficientă (efort respirator, gasping), cianoza extremităților sau generalizată,
tonus muscular bun, bătăi cardiace ample sau o uşoară bradicardie (AV > sau = cu 100 b/min.),
Presiunea Arterială - normală sau crescută, extremităţile sunt uşor în flexie, scor APGAR6,5,4,

6. Diagnostic paraclinic

 Monitorizarea electronică a cordului fetal prin cardiotocografie: măsoară indirect

activitatea sistemului nervos central, oxigenarea fetală şi statusul acido-bazic. Ritmul normal al
cordului fetal variază între 110-160 bătăi pe minut. Pot fi decelate:
- tahicardia (>160 bpm), care este datorată frecvent hipoxiei precoce, febrei materne sau/şi
fetale, infecţiei.
- bradicardia (<100 bpm mai mult de 1-2 minute), care se datorează hipoxiei persistente,
acidozei, depresiei miocardice directe.
- variabilităţi de la rata normală cu decelerări precoce şi tardive care exprimă fie
compresiuni pe capul fetal, fie compresiuni la nivelul cordonului, fie insuficienţă utero-placentară.
- testul non-stres.
- testul stres la contracţii.
 Ultrasonografie fetală:
a. Estimarea vârstei de gestaţie, cu o acurateţe de +2 zile dacă ecografia se efectuează în
primele 20 săptămâni de gestaţie şi +3 săptămâni dacă ecografia se efectuează în trimestrul III.
b. Estimarea greutăţii fetale – întârzierea în creşterea intrauterină, macrosomia.
c. Măsurarea volumului lichidului amniotic: cantitatea prea mare sau prea mică de lichid
amniotic interferă cu patologia fetală.
d. Determinarea unor anomalii structurale ca hidrocefalie, anomalii renale, cardiace.
 Studiile Doppler permit studiul fluxului sanguin prin artera ombilicală şi a fluxului
cerebral fetal. Studiile velocimetriei implică studiul componentei sistolice şi diastolice:
componenta sistolică reflectă funcţia cardiacă, componenta diastolică reflectă valoarea rezistenţei
periferice. În cursul sarcinii fluxul uterin sanguin este crescut, cu rezistenţă periferică minimă ca
urmare a efectelor estrogenilor asupra circulaţiei uterine. Dacă rezistenţa periferică creşte mult,

7
fluxul în diastolă se reduce mult ajungând la 0. Absenţa fluxului la sfârşitul diastolei se asociază
cu întârziere în creşterea intrauterină, moarte fetală intrauterină, asfixie la naştere.

7. Diagnostic diferenţial

Se face cu:
- efecte ale drogurilor şi anestezice administrate mamei, sângerări acute la nou-născut,
- hemoragii intracraniene, malformaţii ale sistemului nervos central,
- boli neuromusculare,
- boli cardiopulmonare,
factori mecanici:
- obstrucţii ale căilor aeriene superioare,
- pneumotorax,
- infecţii neonatale.

8. Complicaţii

- Detresa respiratorie tranzitorie;

- Detresa respiratorie cronică idiopatică;
- Sdr. de aspiraţie pulmonară.
Complicaţii cardio-vasculare:
- Persistenţa circulaţiei fetale;
- Bradicardie;
- Paloare tegumentară = hipoperfuzie periferică.
Complicaţii metabolice:
- Acidoză metabolică;
- Hipoglicemie;
- Hipocalcemie;
- Hiperbilirubinemie;
- Tulburări de termoreglare;
- Creşterea consumului de O2;
- Creşterea secreţiei de ADH.
Complicaţii renale (redutabile):
- Necroză tubulară acută;
- Insuficienţă renală acută.

8
 Complicaţii cerebrale:
- Apatie/hiperexcitabilitate;
- Neregularitate a ritmului respirator cu perioade de apnee în prima săptămână de viaţă;
- Variaţii ale temperaturii corpului: afebrilitate/hipotermie/hipertermie persistentă;
- Tulburări de deglutiţie;
- Grimase;
- Mişcări oculare anormale (nistagmus);
- Privire fixă;
- Plâns slab;
- Convulsii recurente în afebrilitate;
- Reflexe arhaice patologice;
- Sdr. de hipertensiune intracraniană: FA este în tensiune, bombează; midriază bilaterală;
pupile areacți

9. Evoluţie şi prognostic

Evoluţie.
După aplicarea urgentă a măsurilor de resuscitate, copilul cu asfixie albastră îşi poate reveni
sau poate trece în asfixie albă.
Prognostic.
Asfixia albă este extrem de gravă şi dacă nou-născutul nu îşi revine în 30-60 de minute,
evoluţia se face spre moarte.
In fiecare an,in lume, asfixia la nastere este raspunzatoare de aproximativ un milion de
decese in perioada neonatala si de o morbiditate care se ridica la 4 milioane de nou-nascuti pe an,
prognosticul ar putea fi imbunatatit folosind tehnicile de reanimare neonatala.

10. Tratament

Tratamentul este profilactic şi curativ. Măsurile de profilaxie sunt cele mai importante şi
constau în: prevenirea prematurităţii şi a traumatismului obstetrical, asigurarea unei oxigenări a
orfanismului fetal în timpul travaliului, administrându-se parturientei oxigen, glucoză, vitamina C.
Tratamentul curativ se aplică de urgenţă maximă. El trebuie să fie instituit cu blândeţe şi
să asigure nou-născutului protecţie contra infecţiilor şi a pierderilor de căldură. Acest tratament
constă în reanimarea respiratorie efectuată în sala de naştere. După reanimare, copilul este
transportat într-un salon de nou-născuţi cu dotări şi condiţii speciale de îngrijire.

9
 CAP.II. ÎNGRIJIRI GENERALE

2.1. Internarea pacientului în spital

Spitalul este o instituţie sanitară destinată îngrijirii bolnavilor şi organizată pentru servicii
permanente. În spital se internează bolnavii în stare gravă care necesită o îngrijire şi supraveghere
permanentă şi o atenţie deosebită din partea asistentei medicale.

2.2. Asigurarea condiţiilor de spitalizare a nou-născutului

Se recomandă sistemul rooming-in în maternitate (mama trebuie să stea în aceeaşi încăpere

cu nou-născutul) pentru a se realiza legătura afectivă şi pentru însuşirea unor deprinderi corecte de
îngrijire şi alimentaţie.
Salonul nou-născutului trebuie să aibă următoarele condiţii:
- să fie izolat, luminos, liniştit.
- temperatura optimă 20-22 grade C, aerisit, fără curenţi de aer, cu umiditate normală.
- pardoseala să fie uşor de întreţinut, curată, cu aderenţă corespunzătoare.
- pereţii zugrăviţi în culori calde pastelate, eventual tapet lavabil.
- mobilier redus: pătuţ, masă de înfăşat, acoperită cu pătură şi un scutec, dulap pentru
lucrurile copilului.
- pătuţul este aşezat într-un loc ferit de curenţi de aer, luminos, la distanţă de sursa de
căldură. Pătuţul este prevăzut cu gratii laterale pentru a preveni accidentele.
În cazul în care este vorba de prematur se asigură condiţii specifice de mediu în incubator:
- umiditatea de 70-80%,
- oxigenare de minimum 40%,
- eliminarea CO2 fiind permisă de orificiile prevăzute în pereţii incubatorului.
Se vor nota datele privind antecedentele familiale, chirurgicale şi patologice ale mamei
precum şi bolile care au influenţă asupra anesteziei şi intervenţiei (afecţiuni pulmonare, cardiace,
diabet zaharat, epilepsie, etc.).

10
 2.3. Asigurarea condiţiilor igienice a nou-născutului

În primele 15 zile de viaţă, până la detaşarea bontului ombilical şi cicatrizarea plăgii

ombilicale, igiena tegumentelor se realizează prin:
- îngrijirea plăgii ombilicale zilnic,
- toaleta pe regiuni.
Ulterior se efectuează baia zilnică (la orele 9-10 dimineaţa, înainte de cel de al doilea supt
sau la orele 19-20, înainte de penultimul supt) şi toaleta pe regiuni de câte ori este nevoie.
Ombilicul va fi atins cu alcool sanitar sau betadină, dacă este mai umed se va pudra cu
Baneocin pudră. Nu se va trage de bontul ombilical, el se va desprinde singur. În caz de obstrucţie
nazală uşoară se recomandă pentru toaleta sa folosirea serului fiziologic câte 0,5 ml sau 1 puf de
apă de mare în fiecare nară, acestea înmoaie secreţiile nazale, care vor fi şterse cu comprese sterile.
Ochii se vor şterge cu comprese sterile umezite cu ser fiziologic, de la unghiul extern spre unghiul
intern. După baie, urechile se vor şterge cu beţişoare de urechi în pavilioane şi în urechi se şterge
cu colţul scutecului. Cavitatea bucală se va şterge cu degetul învelit într-o compresă sterilă
înmuiată în soluţie de Glicerină cu Stamicin, o dată la 2-3 zile. Zona genitală şi labiile se curăţă
din faţă în spate, pentru prevenirea infecţiilor de tract urinar, la baia generală sau la fiecare
schimbare de scutec, folosind apă şi săpun cu ph neutru sau şerveţele umede. Schimbarea lenjeriei
sugarului trebuie efectuată corect şi rapid pentru a nu-l obosi şi a nu favoriza pierderile de căldură

Schimbarea poziţiei
– se aşează nou-născutul în decubit lateral sau dorsal, schimbându-i poziţia la 2-3 ore,
urmărind respiraţia, culoarea tegumentelor, vărsătura.

2.4. Supravegherea funcţiilor vitale şi vegetative ale nou-născutului

În sala de naştere se face evaluarea rapidă a nou-născutului (n.n.) pentru a depista rapid
eventualele probleme şi a interveni cu promptitudine.
Metodele examinării sunt: auscultaţia, inspecţia, palparea.

11
 Pulsul (100-180 băt/min), respiraţia (40-60 r/min.), TA (65/40 mmHg), temperatura se
măsoară şi se notează în foaia de temperatură obligatoriu de 2 ori pe zi (sau de câte ori este
necesar).
Datele antropometrice conţin: greutatea la naştere, lungimea, perimetru cranian, perimetru
toracic şi abdominal.

Tot în sala de naştere se evaluează tegumentele:

- vermix caseosa - substanţa grăsoasă de culoare cenuşiu albicioasă care protejează
tegumentul de lichidul amniotic. Nu se şterge, se resoarbe în câteva ore
- eritrodermia fiziologică
- acrocianoza reprezintă cianoza extremităţilor datorită termoreglării ineficiente
- lanugo-păr fin lipit de medulară, mai ales la nivelul frunţii şi al centurii scapulare ce
dispare în timp.

2.5. Alimentația nou-născutului

În funcţie de starea sugarului, alimentarea lui se face:

 la sân
 cu biberonul
 alimentație artificială - gavaj
Mama trebuie educată pentru alăptare. Dacă este necesară alimentaţia artificială, se execută
tehnica cu linguriţa sau cu biberonul şi în funcţie de caracterul tranzitoriu sau permanent al
contraindicaţiei alimentaţiei naturale. Alimentaţia începe precoce la 3 ore de la naştere prin
administrare de apă fiartă şi răcită cu 5% glucoză, cu linguriţa, 4-6 linguriţe din 3-3 ore până la 6
ore de la naştere când copilul poate fi alimentat cu lapte. Ritmul între 2 mese este de 3 ore. Durata
unui supt creşte de la 3-4 minute în prima zi până la 20-30 minute în a 5-a zi, acesta fiind ulterior
timpul acordat unei mese.

2.6. Administrarea medicamentelor şi hidratarea nou-născutului

12
 Administrarea medicamentelor trebuie făcută cu mare punctualitate căci orice întârziere
cât de mică provoacă emoţii inutile acestor pacienţi anxioşi.
Deşi medicamentele se administrează la indicaţia medicului, asistenta va trebui să intervină
de urgenţă în unele cazuri extreme până la sosirea medicului cu unele medicamente ca:
nitroglicerina sau oxigenoterapia.
Asistenta trebuie să sesizeze cât mai repede supradozarea sau efectul nefavorabil ca
inapetenţa, greţurile, bradicardia ce pot interveni după administrarea medicaţiei.
Calea naturală de administrare a preparatelor medicamentoase pentru nou-născuți este cea
parenterală. Pentru hidratarea organismului se va lua în seamă bilanţul pe 24 de ore prin ingerarea
şi eliminarea lichidelor.

2.7. Pregătirea nou-născutului şi efectuarea tehnicilor impuse de caz

Reanimarea nou-născutului

90% din nou-nascuti realizeaza tranzitia de la viata intrauterina la cea extrauterina fara
dificultate,aproximativ 10% necesita o forma de asistenta pentru a incepe sa respire si doar 1% au
nevoie de masuri intensive de reanimare pentru a supravietui.
ABC-ul reanimarii este acelasi atat pentru adulti cat si pentru copii:
Airway=cai aeriene(pozitionare si dezobstructia cailor respiratorii)
Breathing=respiratie(se stimuleaza pentru a respira)
Circulation=circulatie(se evalueaza frecventa cardiaca si coloratia)
Ne asiguram ca:-caile aeriene sa fie deschise si dezobstruate,
-sa existe respiratie fie spontana fie asistata,
-exista circulatie adecvata cu sange oxigenat.

2.8. Pregatirea pentru reanimare

Tot echipamentul necesar unei reanimari complete trebuie sa existe in sala de nasteri
si sa fie in perfecta stare de functionare si il verificam inainte de fiecare nastere.
Echipamentul de baza necesar pentru resuscitare consta in:
-masa radianta sau sursa de caldura
-scutece si prosoape uscate
-aspiratie(cu sonda sau para de aspiratie)

13
 -balon cu masca adecvata.
La orice nastere trebuie sa asiste cel putin o persoana calificata in reanimarea nou-
nascutului si a carei unica responsabilitate sa fie managementul nou-nascutului.
Lipsa oxigenului din plamanii nou-nascutului duce la o vasoconstrictie importanta in
arteriolele pulmonare, impiedicand oxigenarea sangelui arterial sistemic.Absenta prelungita a unei
perfuzii si a oxigenarii adecvate poate produce leziuni cerebrale, leziuni ale celorlalte organe sau
deces.La nastere lichidul din alveole este absorbit in tesutul pulmonar si este inlocuit cu aer, astfel
ca expunerea la oxigen dupa nastere duce la relaxarea arteriolelor pulmonare si permite o crestere
importanta a fluxului sanguin pulmonar.Sangele absoarbe oxigenul din aerul alveolar si sangele
imbogatit cu oxigen este pompat in tot corpul copilului.
Prematurii au risc crescut de a necesita reanimare deoarece plamanii lor pot fi
deficienti in surfactant,sunt mult mai susceptibili la pierderile de caldura, este mai probabil ca ei
sa sa nasca cu o infectie, iar vascularizatia cerebrala prezinta risc crescut de sangerare in conditii
de stres termic.

2.9. Pasii initiali ai resuscitarii

In primele 30 de secunde dupa nastere fiecare copil necesita parcurgerea unor pasi initiali
ai resuscitarii: -asiguram un mediu cald si uscat,
-pozitionam capul copilului, dezobstruam caile respiratorii,
- stergem copilul, il stimulam pentru a respira
-daca este posibil putem administra oxigen copilului daca prezinta cianoza
centrala.
Semnele vitale pe care le urmarim in resuscitare sunt:
1 Respiratiile,
2 Frecventa cardiaca
3 Coloratia tegumentelor
Ventilatia este cel mai important pas in reanimarea unui nou-nascut si se face cu masca de
dimensiuni adecvate pentru nou-nascut si cu balon autogonflabil.

2.10. Metode sigure si corecte de stimulare tactila

-palmuirea sau plesnirea usoara a talpilor,

-frecarea usoara a spatelui,trunchiului sau extremitatilor nou-nascutului

14
2.11. Forme de stimulare periculoase

Palmuirea spatelui-produce echimoze,

Presiune asupra cutiei toracice-produce fracturi, pneumotorax,dispnee sau moartea,
Flexia fortata a coapselor pe abdomen-ruptura de ficat sau splina,
Dilatarea sfincterului anal-fisuri anale, ruptura sfincterului,
Comprese sau bai ,calde sau reci-hiper sau hipotermie ,arsuri,
Scuturarea-produce leziuni cerebrale.

CAP.III. ÎNGRIJIRI SPECIALE

Cazul 1. Plan de îngrijire

Culegere de date:
Numele şi prenumele: D.M.
Data naşterii: 11 februarie 2014, ora 11:30
Sexul: feminin
Varsta gestationara:37 saptamani
Scor apgar:6
Naţionalitatea: română
Greutate:2300 gr
Lungime:44 cm
Mama: D.F.
Vârsta: 23 ani
Ocupaţia: ingineră
Cetăţenia: română
Stare civilă: căsătorită
Grupa sanguină: A II, Rh (-)
Evoluţia sarcinii:
- prezentaţia craniană;
- membrane integre la internare.
Scurt istoric al naşterii:

15
 Naşterea asistată, făt în prezentaţia craniană O.I.S.A., sex F, semne de suferinţă fetală -
circulară strânsă de cordon ombilical, asfixie albastră.
Este născut în data de 11 februarie 2014. Fără ţipat la naştere
Scor Apgar: 6
Se stabileşte identitatea, se cântăreşte, G=2300g.
Manifestări de dependenţă:
- dificultate în respiraţie
- ochi infectaţi
- tegumente umede
- alimentaţie naturală
- echilibrat hidroelectrolitic
Nevoi prioritare:
- nevoia de a respira
Problemele nou-născutului:
- adaptarea la condiţiile de mediu
- adaptarea şi menţinerea echilibrului biologic în condiţiile vieţii extrauterine
- risc crescut de infecţii tegumentare, respiratorii şi digestive
- plagă ombilicală

CULEGEREA DATELOR PE CELE 14 NEVOI FUNDAMENTALE

1 NEVOIA DE A RESPIRA
-apnee tranzitorie, respiratie slaba
-expansiune toracica scazuta
2 NEVOIA DE A SE ALIMENTA
-apetit absent
3 NEVOIA DE A ELIMINA
-secretii prezente in orofaringe
4 NEVOIA DE A SE MISCA
-tonus muscular scazut
-slabiciune fizica
5 NEVOIA DE A DORMI SI A SE ODIHNI
-
6 NEVOIA DE A SE IMBRACA SI DEZBRACA
-

16
7 NEVOIA DE A-SI MENTINE TEMPERATURA CORPORALA IN LIMITE NORMALE
-risc de functionare defectuasa a termoreglarii
8 NEVOIA DE A FI CURAT, INGRIJIT,DE A-SI PROTEJA TEGUMENTELE SI
MUCOASELE
-tegumente reci,cianotice,murdare de lichid amniotic si sange
-prezent vernix
-nasul, ochii si gura prezinta mucozitati
9 NEVOIA DE A EVITA PERICOLELE
-evitarea pierderii de caldura
-evitarea infectarii
10 NEVOIA DE A COMUNICA
-absenta tipatului
11 NEVOIA DE A-SI PASTRA RELIGIA SI VALORILE PROPRII
-
12 NEVOIA DE A SE REALIZA
-
13 NEVOIA DE A SE RECREA
-
14 NEVOIA DE A INVATA
-

ANALIZA, INTERPRETAREA ŞI IMPLEMENTAREA DATELOR

Nevoia Diagnostic Intervenţii autonome şi
Obiective Evaluare
deficitară de îngrijire delegate
1. Nevoia - cauza: - nou-născutul să - aprecierea scorului Apgar-6 în - nou-născutului i
de a respira asfixie fie stabilizat sala de naştere (culoare s-a administrat O2
albastră respirator tegumente, reflexe, văzul)
- urmărirea crizelor - plasarea n.n. sub sursă de
de apnee căldură
- urmărirea - şterg n.n. de secreţii şi schimb
spasmului scutecul ud
hohotului de plâns - poziţionez n.n. cu capul într-o
parte

17
- urmărirea în - permeabilizez căile respiratorii
continuare a cu ajutorul unei sonde
funcţiilor vitale - efectuez stimularea tactilă prin
- urmărirea palorii lovirea plantelor cu bobârnace
tegumentare sau frecarea energică a spatelui
- cooperarea cu - n.n. nu ţipă şi se instituie
echipa de lucru ventilaţie cu presiune pozitivă cu
- cadre medicale balon şi mască cu un ritm de 40-
superioare şi cadre 60 compresiuni pe minut, cu
medicale inferioare FiO2 100%
- oxigenul se pune intermitent,
fiind dezobstruate căile
respiratorii în prealabil
- ochii sunt protejaţi pentru a nu
face dezlipire de retină
- supraveghez evoluţia n.n. şi
anunţ medicul dacă apar
schimbări
- pansez, secţionez şi leg bontul
ombilical. Se atinge cu alcool
iodat
- pansarea se face cu materiale
sterile în condiţii stricte de
asepsie. Se aplică o compresă
stropită cu alcool 70 grade, apoi
un strat subţire de vată şi se
fixează cu ture de faşă circulară
- se controlează aspectul
pansamentului de mai multe ori
pe zi
- la indicaţia şi sub supraveghere
medicală se administrează
Survanta intratraheal

18
2. Nevoia - vomă şi - nou-născutul să - nou-născutul este alimentat - nou-născutul a
de a se insuficienţă nu prezinte stări de prin gavaj din 3 în 3 h cu lapte fost alimentat
alimenta respiratorie vărsături praf îmbunătăţit cu fier şi corespunzător
- să se alimenteze vitamine - a avut scaune
corespunzător şi - asigurarea alimentaţiei se face consistente
respectarea de către asistenta medicală - nu a prezentat
orarului meselor - tubul de gavaj trebuie sterilizat alte probleme din
- respectarea la fiecare masă și se așează pe o cauza alimentaţiei
normelor de aleză, se măsoară sonda de la - starea de vomă
asepsie în cazul lobul urechii până la comisura nu mai este
meselor gavate gurii cu mişcări blânde, persistentă
introducem sonda în cavitatea
stomacală
- pe sondă se introduce lapte per
kg corp/zi
- nou-născutul trebuie să aibă
minim 7 mese şi maxim 9 mese
pe zi
- nou-născutul este evaluat în
fiecare zi pentru a vedea urcarea
sau scăderea în greutate
- aspirarea secreţiilor
3. Nevoia - din cauza - nou-născutul să - se face în funcţie de gravitatea - nou-născutul a
de a avea icterului nu mai prezinte în şi de asocierea factorului de risc, avut o uşoară
temperatura accentuat următoarele 36 h prematuritatea la indicaţia ameliorare a stării
în limite - din cauza paloare medicului - nou-născutul va face generale
normale hipoxiei tegumentară „Fototerapie”, care constă în
neonatale accentuată iradierea nou-născutul icteric cu
cu cianoză, - nou-născutul să lumină alb-albastră (4200-
bătăi ale prezinte o uşoară 4500A). Sub acţiunea luminii se
aripilor ameliorare produce o transformare a BI într-
nasului - urmărirea stării un leucoderivat netoxic pentru
lui generale şi celula nervoasă şi care se
notarea în F.O. elimină prin scaune şi urină
orice modificare

19
 - se asigură medicaţia prescrisă
de medic: Fenobarbital în doze
de 5 ny/kg/zi
- administrarea trebuie făcută cât
mai precoce întrucât necesită 3-4
zile pentru obţinerea efectului
- asigurarea climatului
corespunzător:
T - 28°-27°C
- se face toaleta generală a nou-
născutului în funcţie de
gravitatea leziunilor cutanate

4. Nevoia - - administrarea - urmărirea FV T = 39,5, PULS - nou-născutul are

de a evita complicaţii medicaţiei cu 100 b/min. stare ameliorată
pericolele pulmonare antibiotice - paloare tegumentară încă
datorită - urmărirea stării persistentă
SDDR şi a nou-născutului şi - asigurarea igienei corporale
infecţiei notarea fiecărei - măsurarea şi notarea în F.O.
modificări - să se recolteze probe biologice
- administrarea de antibiotice
prescrise de medic: CEFORT,
GENYA 2x0,5 ml/kg corp,
FENOBARBITAL pentru
combaterea convulsiilor şi
liniştirea nou-născutului

Evaluare
În urma îngrijirilor efectuate, sugarul prezintă tegumente integre, are reflexe normale.

20
 Pe parcursul perioadei de supraveghere a sugarului, acesta a prezentat respirație normală
iar temperatura corpului este în limitele normale vârstei. Se face EPS pentru evitarea reformării
candidozei şi în vederea înţelegerii necesităţii îngrijirilor tegumentelor la sugar. Mama va fi
instruită în vederea respectării băii generale şi a toaletei locale. Sugarul se alimentează normal cu
7 mese a 150 ml lapte praf.

Cazul 2. Plan de îngrijire

Culegere de date:
Numele şi prenumele: P.A.
Data naşterii: 22 aprilie 2014, ora 8:30
Sex: feminin
Naţionalitatea: română
Greutate:3700 gr
Scor Apgar:6
Varsta de gestatie:40 saptamani
Grupa de sange:A II , Rh pozitiv
Mama: P.C.
Vârsta: 26 ani
Ocupaţia: asistentă medicală
Cetăţenia: română
Starea civilă: căsătorită
Grupa sanguină: A II, Rh (+)
Evoluţia sarcinii:
- prezentaţia craniană;
- membrane integre la internare.
Scurt istoric al naşterii:
*Naşterea asistată, copilul s-a născut după o gestaţie de 9 luni, în prezentaţie craniană
O.I.S.A., sex F.
*Este născută în data de 22 aprilie 2014, ora 8:30.
*Ţipăt slab, semne de hipoxie, G=3700g.
*Se pensează, se secţionează şi se ligaturează cordonul ombilical, se administrează O2, Ca
gluconic şi hidrocortizon hemisuccinat.
*Stare generală alterată.

21
 *Apgar = 6
*Se face profilaxia oftalmiei gonococice.
*Se înfaşă în scutece încălzite şi se transportă de urgenţă în secţia de terapie intensivă nou-
născuţi.
Manifestări de dependenţă:
- ochi infectaţi
- hipertonie
- tegumente cu extremităţi violacee;
- febră de deshidratare
- alimentaţie naturală
Nevoi prioritare:
- nevoia de a respira;
- nevoia de a mânca;
- nevoia de a fi curat;
- nevoia de a elimina.
Problemele nou-născutului:
Adaptare deficitară la condiţiile de mediu
Alterări ale echilibrului biologic
Risc crescut de infecţii tegumentare, respiratorii şi digestive
Uşoară acidoză metabolică
Febră de deshidratare

CULEGEREA DATELOR PE CELE 14 NEVOI FUNAMENTALE

1 NEVOIA DE A RESPIRA
-respiratii slab percepute
-frecventa cardiaca redusa
-cai respiratorii obstruate de secretii
- tipat slab
2 NEVOIA DE A SE ALIMENTA
- absenta apetitului
3 NEVOIA DE A ELIMINA
-febra de deshidratare
-secretii in orofaringe
4 NEVOIA DE A SE MISCA

22
 -hipertonie
5 NEVOIA DE A DORMI SI A SE ODIHNI
-
6 NEVOIA DE A SE IMBRACA SI DEZBRACA
-
7 NEVOIA DE A-SI MENTINE TEMPERATURA CORPULUI IN LIMITE NORMALE
-febra de deshidratare
8 NEVOIA DE A FI INGRIJIT,A-SI PROTEJA TEGUMENTELE SI MUCOASELE
-tegumente cianotice,reci
-ochi infectati
9 NEVOIA DE A EVITA PERICOLELE
-risc crescut de infectii tegumentare,respiratorii,digestive
10 NEVOIA DE A COMUNICA
-tipat slab
11 NEVOIA DE A-SI PASTRA RELIGIA
-
12 NEVOIA DE A SE REALIZA
-
13 NEVOIA DE A SE RECREA
-
14 NEVOIA DE A INVATA

ANALIZA, INTERPRETAREA ŞI IMPLEMENTAREA DATELOR

Nevoia Diagnostic
Obiective Intervenţii autonome şi delegate Evaluare
deficitară de îngrijire

1. Nevoia - hipoxie - nou-născutul - şterg nou-născutul şi îl aşez sub o sursă - nou-

de a respira manifestată să fie stabilizat de căldură născutului i s-
prin asfixie respirator - evaluez nou-născutul în sala de a administrat
albastră - urmărirea în naştere: AV 90 băt/min, tegumente O2 şi a fost
continuare a cianotice evaluat
funcţiilor vitale - aspir secreţiile din CRS
- urmărirea - aşez nou-născutul cu capul pe o parte
palorii
tegumentare

23
 - cooperarea cu - oxigenul se pune intermitent, fiind
echipa de lucru dezobstruate căile respiratorii în
prealabil
- ochii sunt protejaţi pentru a nu face
dezlipire de retină
- observ apariţia mişcărilor respiratorii
spontane
- supraveghez şi măsor valorile
funcţiilor vitale
2. Nevoia - febra de - nou-născutul - administrez glucoză 5% complementar - nu mai
de a păstra deshidratare trebuie să fie - verific aportul de lichide prezintă o
temperatura echilibrat - asigur o ambianţă corespunzătoare din temperatură
în limite hidroelectrolitic punct de vedere al temperaturii şi aşa de mare:
normale umidității mediului T = 38oC,
luată rectal
3. Nevoia - din cauza - nou-născutul - nou-născutului îi trebuie scăzută - nou-născutul
de a avea icterului să nu mai bilirubinemia directă a avut o
tegumentele accentuat prezinte în - se face în funcţie de gravitatea şi de uşoară
intacte - din cauza următoarele 36 asocierea factorului de risc, ameliorare a
hipoxiei h paloare prematuritatea la indicaţia medicului stării generale
neonatale tegumentară - nou-născutul va face „Fototerapie”
cu cianoză, accentuată care constă în iradierea nou-născutului
bătăi ale - nou-născutul icteric cu lumină alb-albastră (4200-
aripilor să prezinte o 4500A). Sub acţiunea luminii se
nasului uşoară produce o transformare a BI într-un
ameliorare leucoderivat netoxic pentru celula
- urmărirea nervoasă şi care se elimină prin scaune
stării lui şi urină
generale şi - la prematuri fototerapia nu trebuie să
notarea în FO depăşească 16 ore din 24 ore; în tot
orice acest timp urmărim FV ale nou-
modificare născutului şi paloarea tegumentară
- se asigură climatul corespunzător:
T – 28°-27°C

24
 - se face toaleta generală a nou-
născutului în funcţie de gravitatea
leziunilor cutanate, se face în cea mai
strictă asepsie şi se tamponează nou-
născutul cu pansamente sterile şi cu
soluţii antiseptice, pentru prevenirea
complicaţiilor ulterioare se asigură
alimentaţia
- se asigură medicaţia prescrisă de
medic: Fenobarbital în doze de 5
ny/kg/zi
- administrarea trebuie făcută cât mai
precoce întrucât necesită 3-4 zile pentru
obţinerea efectului
4. Nevoia - adaptarea - asigurarea - nou-născutul este transportat în secția - evoluția este
de a evita la condițiile condițiilor de de terapie intensivă pentru urmărire şi favorabilă
pericolele de mediu mediu în îngrijiri speciale, respectându-se
scopul normele de profilaxie a infecțiilor
prevenirii intraspitaliceşti
infecțiilor şi a - asigur condiții optime de temperatură
complicațiilor şi aerisire
- la indicația medicului se administrează
endotraheal Ser fiziologic şi Efedrină
- supraveghez în permanenţă nou-
născutul

EVALUARE
În urma îngrijirilor efectuate, sugarul prezintă tegumente integre, candidoza bucală a
dispărut, la fel SDR, iar temperatura corpului este în limitele normale vârstei. Mama va fi instruită
în vederea respectării băii generale şi a toaletei locale. Sugarul se alimentează normal cu 7 mese a
150 ml lapte de mamă.

25
 Cazul 3. Plan de îngrijire

Culegere de date:
Numele şi prenumele: S.O.
Data naşterii: 5 mai 2014
Sex: masculin
Naţionalitatea: română
Varsta de gestatie: 40 saptamani
Scor Apgar:7
Greutate la nastere:3600 gr
Grupa sanguina:B III, Rh negativ
Lungime 52 cm
Mama: S.V.
Vârsta: 29 ani
Ocupaţia: casnică
Starea civilă: căsătorită
Cetăţenia: română
Grupa sanguină: B III, Rh (-)
Evoluţia sarcinii:
- prezentaţia craniană;
- membrane integre la internare.
Scurt istoric al naşterii:
Naşterea asistată, copilul s-a născut după o gestaţie de 9 luni, în prezentaţie craniană
O.I.S.A., sex M.
Este născut în data de 5 mai 2014, ora 10:45.
Se cântăreşte: G=3600g
Se pensează, se secţionează şi se ligaturează cordonul ombilical.
Apgar=7
Se face profilaxia oftalmiei gonococice.
Manifestări de dependenţă:
- tegumente cu extremităţi violacee;
- plagă ombilicală.
Nevoi prioritare:

26
- nevoia de a respira
- nevoia de a mânca
Problemele nou-născutului:
- Adaptarea la condiţiile de mediu
- Adaptarea şi menţinerea echilibrului biologic în condiţiile vieţii extrauterine
- Risc crescut de infecţii tegumentare, respiratorii şi digestive
- Plagă ombilicală

CULEGEREA DATELOR PE CELE 14 NEVOI FUNDAMENTALE

1 NEVOIA DE A RESPIRA
-apnee tranzitorie
2 NEVOIA DE A MANCA
-apetit redus
3NEVOIA DE A ELIMINA
-secretii care obstrueaza caile respiratorii
4 NEVOIA DE A SE MISCA
-tonus muscular scazut
5 NEVOIA DE A DORMI SI A SE ODIHNI
-
6 NEVOIA DE A SE IMBRACA SI DEZBRACA
-
7 NEVOIA DE A-SI MENTINE TEMPERATURA CORPULUI IN LIMITE NORMALE
-
8 NEVOIA DE A-SI PROTEJA TEGUMENTELE SI MUCOASELE
-tegumente cu extremitati violacee
9 NEVOIA DE A EVITA PERICOLELE
-pericol de infectare
10 NEVOIA DE A COMUNICA
-tipat absent la nastere
11 NEVOIA DE A-SI PASTRA RELIGIA
-
12 NEVOIA DE A SE REALIZA
-
13 NEVOIA DE A SE RECREA

27
 -
14 NEVOIA DE A INVATA
-

ANALIZA, INTERPRETAREA ŞI IMPLEMENTAREA DATELOR

Nevoia Diagnostic
Obiective Intervenţii autonome şi delegate Evaluare
deficitară de îngrijire

1. Nevoia - hipoxie - nou-născutul - şterg nou-născutul şi îl aşez sub o sursă - nou-

de a respira manifestată să fie stabilizat de căldură născutului i s-
prin asfixie respirator - evaluez nou-născutul în sala de a administrat
albastră - urmărirea în naştere: AV 90 băt/min, tegumente O2 şi a fost
continuare a cianotice evaluat
funcţiilor vitale - aspir secreţiile din CRS
- urmărirea - aşez nou-născutul cu capul pe o parte
palorii - oxigenoterapia în flux liber, fiind
tegumentare dezobstruate căile respiratorii în
- cooperarea cu prealabil
echipa de lucru - ochii sunt protejaţi pentru a nu face
dezlipire de retină
- observ apariţia mişcărilor respiratorii
spontane
- supraveghez şi măsor valorile
funcţiilor vitale
- la indicaţia medicului administrez în
perfuzie lentă Bicarbonat de Na 42%o,
Glucoză 10%, Gluconat de calciu,
Ampicilină şi monitorizez parametrii
ASTRUP
2. Nevoia - febra de - nou-născutul - administrez glucoză 5% complementar - nu mai
de a păstra deshidratare trebuie să fie - verific aportul de lichide prezintă
temperatura echilibrat - asigur o ambianţă corespunzătoare din temperatură
în limite hidroelectrolitic punct de vedere al temperaturii şi
normale umidității mediului

28
 - stare
generală
îmbunătăţită
3. Nevoia - din cauza - nou-născutul - nou-născutului îi trebuie scăzută - nou-născutul
de a avea icterului să nu mai bilirubinemia directă a avut o
tegumentele accentuat prezinte în - se asigură climatul corespunzător: uşoară
curate - din cauza următoarele 36 T - 28°-27°C ameliorarea a
hipoxiei h paloare - se face toaleta generală a nou- stării generale
neonatale tegumentară născutului în funcţie de gravitatea
cu cianoză, accentuată leziunilor cutanate, se face în cea mai
bătăi ale - nou-născutul strictă asepsie şi se tamponează nou-
aripilor să prezinte o născutul cu pansamente sterile şi cu
nasului uşoară soluţii antiseptice, pentru prevenirea
ameliorare complicaţiilor ulterioare se asigură
- urmărirea alimentaţia
stării lui - se asigură medicaţia prescrisă de
generale şi medic: Fenobarbital în doze de 5
notarea în FO ny/kg/zi
orice - administrarea trebuie făcută cât mai
modificare precoce întrucât necesită 3-4 zile pentru
obţinerea efectului
4. Nevoia - adaptarea - asigurarea - nou-născutul este transportat în secţia - evoluția este
de a evita la condițiile condițiilor de terapie intensivă pentru urmărire şi favorabilă
pericolele de mediu mediu în îngrijiri speciale, respectându-se
scopul normele de profilaxie a infecţiilor
prevenirii intraspitaliceşti
infecțiilor şi a - asigur condiţii optime de temperatură
complicațiilor şi aerisire
- la indicaţia medicului se administrează
endotraheal Ser fiziologic şi Efedrină
- supraveghez în permanenţă nou-
născutul
- supraveghez nou-născutul până la
revenirea completă

29
 EVALUARE
În urma îngrijirilor efectuate, sugarul prezintă tegumente integre, respirație şi reflexe
normale, iar temperatura corpului este în limitele normale vârstei. Mama va fi instruită în vederea
respectării băii generale şi a toaletei locale. Sugarul se alimentează normal cu 7 mese a 150 ml
lapte de mamă.

CAP.IV. CONCLUZII

Filosofia modernă a procesului de nursing se bazează pe îngrijirile individuale ale

pacientului, pe baza unui plan sistematic pentru a asigura îngrijirea specifică, menită să răspundă
cerinţelor fiecărui pacient.
Înainte de a implementa orice strategie de nursing este necesar să stabilim ce anume este
bine, bun pentru acea persoană şi în ce mod se poate răspunde optim nevoilor sale.
Modelul medical de îngrijire acută oferă informaţii despre semne, simptome şi rezultate ale
investigaţiei referitoare la boală, încearcă o diagnosticare instituind apoi un tratament
corespunzător stării respective. Acest model este o abordare din perspectiva bolii.
Modelul nursing ţine seama de condiţiile materiale, se concentrează asupra funcţionării
sistemului nervos central.
Rolul nursei: ajută pacientul să se vindece şi să-şi recapete nivelul maxim de independenţă.
Medicul pune diagnosticul bolii şi prescrie tratamentul, în timp ce nursa va urmări în ce
măsură boala îi afectează pacientului capacitatea de a respira, a mânca, a dormi, etc.
Această abordare orientată spre probleme se concentrează pe dificultăţile prin care trece
pacientul ca urmare a bolii şi examinează modul în care acestea pot fi uşurate prin actul de nursing.
Sunt mai multe metode teoretice de îngrijire de nursing, unul din cele mai complicate se bazează
pe 12 activităţi curente. Trebuie luate în consideraţie în încercarea de a identifica nevoile
pacientului şi de a planifica un program de îngrijire prin nursing.
Modelul de nursing de bază se referă la: menţinerea unui mediu de siguranţă; comunicarea
cu familia; respiraţia; mâncatul şi băutul; eliminarea materiei reziduale; curăţenia şi îmbrăcămintea

30
personală; controlul temperaturii corporale; mobilizarea; munca şi jocul; exprimarea sexualităţii
(aspectul corpului); dormitul; moartea.
Folosind o abordare holistică a pacientului, nursa ia în consideraţie toţi factorii care-l
constituie pe pacient într-o individualitate unică. Ea consideră că aspectele fizice, emoţionale,
intelectuale, sociale şi spirituale care afectează procesul bolii atât în privinţa bolilor cât şi a
rezultatului sunt deosebit de importante.
Procesul de nursing este un cadru teoretic pentru îngrijirea planului de îngrijire a
bolnavului. Ca instrument de bază pentru a gândi un program se va adopta un plan de îngrijire
individualizat pentru fiecare pacient. Acesta are la bază abordarea din punct de vedere a
principiului rezolvării problemei şi va funcţiona în 5 etape succesive: culegerea de date,
identificarea problemei de îngrijire, planificarea îngrijirilor cu: fixarea scopurilor şi obiectivelor +
determinarea intervenţiilor şi îngrijirilor; aplicarea în practică a planului de îngrijire, evaluarea
rezultatelor.
Planul nu este o conduită statică, el necesită revizuire, obiectivul nefiind întotdeauna
atingerea unui rezultat favorabil, fapt ce se face ca evaluarea să ceară o revenire asupra intervenţiei
sau obiectivului. Evaluarea este vitală pentru stabilirea eficienţei intervenţiei de nursing.
"A ajuta individual bolnav sau sănătos în îndeplinirea acelor activităţi ce contribuie la
respectarea, păstrarea sau recâştigarea sănătăţii, activităţi pe care le-ar fi îndeplinit singur dacă ar
fi avut puterea necesară, voinţa sau cunoştinţele. Asistenta medicală trebuie să îndeplinească aceste
funcţii astfel încât să ajute bolnavul să-şi recapete independenţa cât mai rapid posibil." (VIRGINIA
HENDERSON)

31
 BIBLIOGRAFIE

1. BARBUTA, R., Puericultura, Editura Medicală, Bucureşti, 1996;

2. CĂPRARU, E., CAPRARU H., Mama şi copilul, Editura IOMC, Bucureşti, 1997;
3. CHITIMIA, E. MIHĂILESCU, V., şi alţii, Puericultura şi pediatria, Editura Viaţa
Medicală Românească, Bucureşti, 1995;
4. CREŢU, S., Copilul sănătos şi bolnav, Editura ALL, Bucureşti, 2000;
5. FILON, M., Îndreptar de pediatrie, Editura Medicală, Bucureşti, 1992;
6. GEORMĂNEANU, M., MOLDOVAN, Z., Puericultură şi pediatrie, Editura Medicală,
Bucureşti, 1998;
7. MOGA, M., NANU, D., SAMANSHI, L., Manual de obstetrică pentru şcolile sanitare
postliceale, Editura Viaţa Medicală, Bucureşti, 1999;
8. MOZES, C., Tehnica îngrijirii bolnavului, Editura Medicală, Bucureşti, 2000;
9. NIŢESCU, V., Obstetrică şi ginecologie, Editura Tehnică, Bucureşti, 1991;
10. STROESCU, V., Bazele farmacologice ale practicii medicale, Editura Medicală,
Bucureşti, 2001;
11. TITIRCĂ, L., Ghid de nursing, Editura Viaţa Medicală Românească, Bucureşti, 1996;
12. TITIRCĂ, L., Breviar de explorări funcţionale şi de îngrijiri speciale acordate bolnavului,
Viaţa Medicală Românească, Bucureşti, 1998;
13. *** Agenda medicală, Editura Medicală, Bucureşti, 2002.

32