Profilaxia Rahitismului la Copii

Rahitismul este o boala metabolica, caracteristica primei copilarii, adica

perioadei de crestere rapida a copilului, provocata de lipsa vitaminei D in
organism. Lipsa vitaminei D perturba metabolismul fosfo-calcic si are drept
urmare perturbarea mineralizarii oaselor, acestea devenind fragile.

Cauzele Rahitismului

Peste 20% dintre copiii mici din tara noastra sunt diagnosticati cu
rahitism. Incidenta maxima este intre 3 si 6 luni, dar poate apare si mai
tardiv, pana la 2 ani. Copiii care nu primesc sau nu produc o cantitate
suficienta de vitamina D sunt mai predispusi sa sufere de rahitism. De ce se
intampla aceasta? Pentru ca in absenta acestei vitamine, organismul
foloseste calciul din oase pentru a pastra nivelul de calciu din sange.

Rahitismul se poate datora alimentatiei neechilibrate, sarace in lapte,

branza, oua, carne, legume, fructe, dar cu exces de fainoase.

De asemenea, lipsa expunerii corespunzatoare la soare (insorire insuficienta,

gradul crescut de poluare in atmosfera), poate favoriza rahitismul. Este bine
sa va reamintim ca soarele are rolul de a transforma vitamina D din organism
intr-o forma activa cu rol in fixarea calciului in oase. Cei mai expusi riscului
de a fi rahitici sunt copiii care traiesc in orase mari. Copiii din zonele urbane
stau mai putin la soare, iar razele ultraviolete ii ajung mai putin, din cauza
poluarii.

Alte cauze pot proveni direct de la mama care a avut in cursul sarcinii o
alimentatie saraca in vitamina D si nu a primit vitamina D ca supliment. Pe
langa toate acestea, identificam si cauze ce tin de individ, de copil
(prematur, tegumente hiperpigmentate), care cresc nevoia de vitamina D.

Cum se recunoaste un copil rahitic ?

Copilul rahitic prezinta deformari ale cutiei craniene: bose frontale

(umflaturi), are fontanela anterioara deschisa larg dupa opt luni si "matanii
costale", adica nodozitati la nivelul cutiei toracice, anterior dispuse. Totacele
bebelusului este deformat, largit la baze, picioare in "X" sau picioare in
"paranteza". De asemenea, schimbarea ordinii de aparitie a dintilor, lipsa
tonusului muscular, tipatul laringian, tegumentele palide, transpiratii,
tendinta de infectii repetate, toate acestea sunt posibile semne de rahitism.
Daca copilul are convulsii, daca ai senzatie de minge de ping-pong la
apasare usoara a oaselor craniului in zona occipitala, este foarte
recomandata consultarea medicului pediatru.

Prevenirea ( Profilaxia ) Rahitismului

Se recomanda profilaxia rahitismului cu calciu si vitamina D sub forma

medicamentoasa, pana la varsta de un an si dupa, daca este necesar, mama
respectand programarea facuta de catre medicul de familie.

Benefica este alimentatia cu lapte matern, cel putin 6 luni, a sugarului.

Diversificarea corecta a alimentatiei sugarului, iar apoi, o data cu cresterea,
o alimentatie corecta sub indrumarea medicului, va pot ajuta sa evitati
rahitismul.

Este foarte importanta expunerea la aer curat si la soare a sugarului, inca din
primele zile de viata. Cura helio-marina a copilului trecut de 12 luni este de
asemenea benefica. Zilnic,este necesar ca incaperea in care sta bebelusul sa
fie insorita si aerisita. A nu se neglija, baia zilnica, masajul si gimnastica
bebelusului, inainte de culcare.

Profilaxia rahitismului se incepe din perioada prenatala , din ultimul trimestru

de sarcina, prin administrarea zilnica a dozei de 400-500U.I./zi femeii
gravide. Sau se poate administra o doza saptamanala de 4000-5000U.I./zi.
Dieta zilnica a gravidei trebuie sa contina 1200mg calciu/zi (un litru de lapte,
200g branza sau iaurt).

Profilaxia rahitismului la bebelus, prin administrarea vitaminei D, incepe in a

7-a zi de viata. Doza recomandata este in medie de 500 U.I. zilnic pe cale
orala sau 200 000 U.I. intr-o singura administrare intre a-7-a si a 10-a zi de
viata, prin injectie intramusculara in 1/3 superioara a coapsei.

Dupa 18 luni, vitamina D se va administra in doze de 400U.I./zi in perioada

rece, "in lunile cu R" (septembrie-aprilie), pana la varsta de sase ani.

Cele mai indicate produse farmaceutice pentru profilaxia rahitismului

sunt: calciul lactic, vitamina D2 pe cale orala, vitamna D3 pe cale
intramusculara si vitamina C. Pentru tratamentul rahitismului, cele mai
indicate sunt: calciul gluconic, vitamina D3 sub forma de picaturi (Vigantol).

Tratamentul este de lunga durata si va fi efectuat de medicul pediatru in

colaborare cu medicul de familie. Un rol important revine gimnasticii
medicale, care va trebui efectuata permanent, cu scop de intretinere a
tonusului muscular.

ATENTIE!!! Adaosul de Calciu este necesar numai la prematuri sau la copiii

care primesc sub 400 ml lapte/zi. De obicei, schema de profilaxie a
rahitismului se stabileste si se recomanda mamei de catre medicul
neonatolog/pediatru, la iesirea din maternitate.Nu se da copilului suplimentul
de vitamina D, fara a consulta un specialist!

Sursele naturale de vitamina D

galbenusul de ou
pestele
untul
ficatul
lactate nedegresate
carnea grasa
Acestea se pot introduce in alimentatia copilului tau cand ajunge la varsta
potrivita pentru a le consuma. Vegetalele nu contin aceasta vitamina!

Consecintele nerespectarii tratamentului

Aplicare incorecta sau incompleta a profilaxiei cu vitamina D si renuntarea la

administrarea ei dupa varsta de 1 an, fie din neglijenta parintilor, fie din
cauza omisiunilor medicilor sau a asistentilor medicali, duce la adancirea
problemei.

Peste decenii, rahitismul netratat va constitui pentru individul respectiv

cauza principala a osteoporozei, boala invalidanta prin deformarile grave pe
care le poate produce si prin riscul mare de fracturi spontane.

Desigur, a preveni este mult mai usor decat a trata!