Smul vit\DEFICITUL DE VITAMINA D- RAHITISMUL LA COPII

Rahitismul este o boala metabolică generală a organismului în creștere,

determinată etiologic de carența de vitamina D, având drept consecință dereglarea
metabolismului fosfo-calcic prin mineralizarea insuficientă scheletală și acumulare excesivă
de tesut osteoid, soldată biochimic cu hipofosfatemie si hipocalcemie, histologic cu
pertubarea mineralizării cartilajului în placă de creștere și osului, iar clinic cu deformări
osoase. Rahitismul cu deficit de vitamina D, devine evident din faza embrionară sau din
copilărie (3luni-2 ani).[1] Fapt explicat ca în aceste perioade copilul crește cu rapiditate, corpul
lui necesitând un nivel crescut de calciu si fosfor [3]. Unele statistici generale:

 circa 50 -70 % copii de vârstă fragedă fac rahitism carenţial;

 circa 10 - 15 % copii fac rahitism în condiţii de profilaxie;
 Franţa: 40% copii sub vârsta de 1 an fac rahitism.[4]

Vitaminele D sau calciferolii sunt sintetizate din provitamine prin clivajul inelului B din
molecula sterolică în timpul expunerii la lumina solară. Cele mai importante vitamine D sunt
vitamina D2 (ergocalciferol) si vitamina D3 (colecalciferol). Vitamina D2 este forma derivată
din plante (ergosterol sau provitamina D2). Vitamina D3 provine fie din alimente de origine
animală (în special peștele gras sau uleiul de pește) sau suplimente nutriționale, fie este
sintetizată la nivel cutanat din 7-dehidrocolesterol (provitamina D3) sub acțiunea radiațiilor
ultraviolete. Activarea are loc în doua etape, mai întâi la nivel hepatic și apoi la nivel renal.
Vitamina D având o structură liposolubilă este transportată in circulație sub forma unui
complex cu o alfa1 globulină specifică – proteina transportoare a vitaminei D (VDBP =
vitamin D binding protein). La nivel hepatic vitamina D suferă prima hidroxilare  pentru a
forma 25-OH vitamina D (calcidiol), un metabolit cu activitate biologică limitată.[5] În absența
expunerii solare adecvate, este posibil să fie necesară cel puțin 800-1000UI de vit D3.
Vitamina D2 poate fi la fel de eficientă atunci când este administrată în cantități fiziologice.[6]

Laptele de vacă este o sursă foarte săracă de vitamina D: 10-40 UI/l. Ca si P sunt în
cantități mari, dar în raport inadecvat pentru absorbție. De aceea preparatele de lapte adaptate
pentru sugari sunt îmbogățite cu vitamin D.

Laptele de mamă – are acțiune antirahitică evidentă: are cantitate scazută de vitamină D
liposolubilă (15.7 UI/l), dar are cantitate mare de vitamin D1 hidrosolubilă (850UI/l), adică
în total 865 UI de vitamină D/l de lapte. Incidența rahitismului este mică la sugarii
alimentați natural.[3]

Etiologia rahitismului. Principalul factor etiologic al rahitismului este carenţa cronică de

vitamina D. Factorii determinanţi sunt:

 Carenţa cronică de vitamina D prin:

 deficit de producţie endogenă a vit.D3 în piele;
 insuficienţa de aport alimentar a vit. D;
 deficit de absorbţie intestinală a vit. D;
 dereglarea metabolismului endogen al vit. D.
 Necorelarea temporară dintre aport minimal-necesităţi crescute ale
organismului în creştere.[4]

Factori etiologici predispozanţi (factori de risc).

Factori de risc matern: predispoziţie familială-rahitism familial;vârsta mamei sub 17 ani şi

peste 35 ani; regim alimentar neechilibrat în sarcină şi lactaţie; insuficienţa fetoplacentară,
multiparitate; lipsa profilaxiei antenatale; afecţiunile cronice ale mamei; terapie cu
anticonvulsivante; gravidele care se află în mediu nociv şi au deprinderi nocive (fumat,
alcoolism etc.)

Din partea copilului: nou-născuţii prematuri, dismaturi, gemelari, făt macrosom, sexul
masculin; creşterea rapidă, viguroasă a copilului mic; remodelarea şi renovarea permanentă a
oaselor; hipodinamia (înfăşarea), hiperpigmentaţia pielii; copii născuţi toamna - iarna; lipsa
expunerii la soare, factori sociali; copilul frecvent bolnav, alte maladii ale sugarului.[4,10]

Semne si simptome

Rahitismul se manifestă de obicei la sugari și copii mici, dar și la copii mari. Pintre
simptomele deficienței de viatamină D, se numără neliniștea, lipsa somnului, creșterea lentă
întârzierea în târâre, șezut sau mers pe jos,oase moi (craniotabes) și o întârziere la închiderea
oaselor craniului, sternul infundat sau proeminent, apariția dentației tardive și osteopenia .
Dureri osoase, umflarea articulațiilor la nivelul încheieturilor și gleznelor. Rahitismul netratat
duce la curbarea pronunțată a membrelor inferioare. În cazuri severe, oasele pot deveni fragile
și pot apărea cu usurință facturi.[2,6,7]
Profilaxia rahitismulu

1. Profilaxia prenatală - se administrează la gravidă, în ultimul trimestru de sarcină: -

câte 400 U.I., per os, zilnic, în anotimpul însorit sau - câte 800 U.I. per os, zilnic; în
situaţii speciale: alimentaţia carenţată, sezonul rece, zone poluate sau - 4.000 U.I. pe
săptămână, per os; în cazurile cu o complianţă scăzută a gravidei la administrarea
zilnică sau - stoss de 200.000 U.I. per os la începutul lunii a VII-a; la gravidele non-
compliante la administrarea orală zilnică /săptămânală (dozele mai mari de 200.000
U.I. sunt nocive pentru făt).

Se recomandă: adoptarea de către gravidă a unei alimentaţii sănătoase, bogate în surse

naturale de vitamina D şi calciu; câte 1 – 2 g calciu/zi per os, doar 10 zile/lună la gravida cu
alimentaţie deficitară; expunerea echilibrată la aer şi soare; evitarea naşterilor premature.

De reţinut: Nu se administrează vitamina D injectabilă – risc de stenoză aortică la făt!!

2. Profilaxia postnatală: - se începe din a 7 – a zi de viaţă şi se administrează zilnic

până la vârsta de 18 - 24 luni, câte 500 – 1000 UI vitamina D per os (ex: Vigantol 1 –
2 picături/zi, per os); nu este necesară administrarea de calciu dacă acel copil primeşte
minim 500 ml lapte uman sau formulă de lapte/zi; la gemeni, prematuri şi distrofici
doza va fi crescută cu 50 – 100% şi se va asocia şi calciu (500mg/zi/an vârstă per os,
câte 10 zile/lună). La copilul cu vârsta mai mare de 18 luni vitamina D va fi
administrată astfel: numai în perioadele reci ale anului (lunile cu litera R ale anului);
zilnic per os 400-800 U.I. sau la interval de 7 zile, câte 3.000-5.000 U.I. (4000 U.I.)
per os; până la vârsta de 12-15 ani.

De reţinut: Dozele profilactice de vitamina D vor fi ajustate în funcţie de particularităţile

individuale ale copilului şi de factorii de risc pentru apariţia rahitismului. Această
administrare fracţionată a vitaminei D este cea mai fiziologică metodă de profilaxie,
deoarece se evită supradozajul, iar organismul nu este supus la un efort de metabolizare în
salturi.[9]

Bibliografie:

1- https://books.google.ca/books?id=7czRAQAAQBAJ&pg=PA430#v=onepage&q&f=false

2- https://rarediseases.org/rare-diseases/rickets-vitamin-d-deficiency/
3- https://www.scribd.com/presentation/409025233/Rahitism?fbclid=IwAR0Bga8PmRU8-
WBliDf1Y1bQNm-NrJTKXU5D0ugdMVcc2_4O5WsKKXixXeA

4 https://anatop.usmf.md/wp-content/blogs.dir/106/files/sites/106/2014/09/Rahitism-caren
%C8%9Bial-copii.doc.pdf

5- http://www.scumc.ro/vitamina-d-25-oh-vitamina-d/

6- https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/18400738/

7- https://www.thetabsearch.com/search?q=-https%3A%2F%2Fdoc.ro%2Fsanatatea-copilului
%2Frahitismul-la-copii-cauze-simptome-tratament&cat=web&src=omnibox&id=38ff979f-43a2-43da-
8274-f14b7864e739&browser=chrome&e_id=caklopnfigccgjmejfkhbmldegajcmhl

8- https://www.mamica.ro/rahitism/

9- Puericultură : elemente practice / Laura Florescu, Genoveva Bălănică. - Iaşi : Editura Gr.T.
Popa, 2012

10- https://medlineplus.gov/ency/article/000344.htm

STUDENT

FACULTATEA DE MEDICINA

SPECIALIZAREA AMG ANUL III GRUPA 16