UNIVERSITATEA DE STAT DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE

Nicolae Testemiţanu
CATEDRA DE IGIENA GENERALĂ

“Factorii predispozanți și
profilaxia rahitismului”

Elaborat: Țîgănescu Mihaela M2015

Controlat: Rusu Radu
 Cuprins
1. Introducere /Actualitate
2.Epidemiologie
3.Definiție
4.Etiologie
5.Factori favorizanţi ai rahitismului.
6.Manifestările clinice
7.Profilaxie
8.Concluzie/Recomandări
9.Bibliografie
Introducere /Actualitate
Rahitismul - copii cu vârste între 3 și 24 de luni si la adolescenţi.
Deoarece în aceste perioade copilul crește cu rapiditate, corpul lui nece-
sitând un nivel crescut de calciu și fosfor.

Consecinţele pe termen scurt -probleme de creștere, dureri osoase, deformaţia

scheletului (craniu, torace, membre, coloană) întârzierea dezvoltării motorii,
slăbiciune musculară, probleme respiratorii, anomalii dentare.

Pe termen lung -osteomalacie (mineralizare anormală a osului), masă

osoasă scăzută la vârsta adultă, îngustarea bazinului, anomalii ale
smalţului dentar etc.
Incidenţa Republica Moldova 56,5%
Epidemiologie :
La începutul secolului XX, în Ru-
sia, aveau semne de rahitism 96%
copii cu vârsta de 0-1 ani (St.Peters- 40% 96.5%
burg) şi 80% copii cu vârsta de 0-3 ani 56.5
(Moscova). %

În această perioadă, rahitismul era

răspândit în Norvegia, Australia, 81%
35%
Japonia, China, India.

În Europa, 40% adolescenţi au semne

de hipovitaminoză D.

În 2003-2004, în Arabia Saudită,

nivelul de vitamina D sanguină era
scăzut la 81% elevi de 12-15 ani.
 Definiție
Rahitismul carenţial este o boală metabolică generală a
organismului în creștere, determinată de carenţa cronică de vitamina
D și/sau calciu, având consecinţă dereglarea metabolismului
fosfo-calcic prin mineralizarea insuficientă scheletală și
acumularea excesivă de ţesut osteoid,

soldată histologic – cu perturbarea

mineralizării matricei organice a
cartilajului și osului,
iar clinic – cu deformări osoase.
 Etiologia rahitismului
Deficitul de vit. D: Deficitul de calciu: Deficitul de fosfor:

• deficitul de producţie en-

dogenă a vit.D în piele;
• insuficienţa de aport ali- • aportul alimentar re- • aportul alimentar re-
mentar al vit. D;
• deficitul de absorbţie in- dus; dus;
testinală a vit. D; • prematuritatea; • prematuritatea;
• dereglarea metabolismului • malabsorbția intesti- • malabsorbția intesti-
endogen al vit. D; nală; nală;
• deficitul congenital de vit.
D;
• inhibitori alimentari • antacidele care conțin
• scăderea 25-hidroxilazei ai calciului. aluminiu
hepatice;
• boala renală cronică.
Factori favorizanţi ai rahitismului.

Factori Factori de Factori din

partea copilului.
materni mediu
 Factori de risc materni
(prin rezerve insuficiente prenatale de vitamina D)
• Predispoziţie familială (rahitism familial), vârsta mamei sub 17 ani sau
peste 40 de ani.
• Regim alimentar neechilibrat în sarcină și lactaţie, regim vegetarian
(conţinut scăzut de vitamina D și calciu).
• Expunere insuficientă la raze ultraviolete (regim de viaţă în interior,
dizabilitatea, poluarea, sezonul, latitudinea).
• Insuficienţa fetoplacentară.Multiparitate.
• Lipsa profilaxiei antenatale.
• Terapie cu anticonvulsivante, antibacteriene de durată.
• Gravidele care se află în mediu nociv, au deprinderi nocive (fumat,
alcoolism, droguri etc.).
Factori de risc din partea copilului
• Deficitul de vitamina D secundar deficitului matern.
• Lipsa suplimentării cu vitamina D.
• Nou-născuţii prematuri, dismaturi, gemelari;
fătmacrosom; sexul masculin.
• Creșterea rapidă, viguroasă a copilului mic cu
remodelarea/ renovarea permanentă a oaselor.
• Hipodinamia (înfășarea); hiperpigmentaţia pielii.
• Copii născuţi toamna-iarna; lipsa expunerii la soare;
factori sociali, sărăcia, malnutriţia.
• Copilul frecvent bolnavi, alte maladii ale sugarului.

Factori de mediu,
însorire insuficientă.
• Poluarea atmosferei
(norii de praf blochează
razele ultraviolete tip B).
• Zona geografică, zona clima-
terică, sezonul (lunile oc-
tombrie-aprilie când lipsesc
raze ultraviolete tip B), alti-
tudinea, ora zilei de expunere
la soare.
• Unele obiceiuri naţionale, condiţi-
ile de trai (camera întunecate,
acoperirea feţei copilului, ex-
punerea la soare în primele luni
de viaţă este redusă, de aseme-
nea, în anotimpul rece).

Factori nutriţionali
Necesarul fiziologic minim
recomandat de vitamina D este
de 400 UI/zi (10 mcg) pentru
copii de 0-12 luni, 600 UI/zi (15
mcg) pentru copii de 1-18 ani.
Aportul exogen alimentar de
vitamină D asigură doar circa
20% din necesitate.
Factori iatrogeni
Copiii supuși unui tratament
îndelungat cu corticosteroizi,
anticonvulsivante, diuretice,
antacide, laxative, antituber-
culoase, antiretroviral, anti-
fungice induc rahitism prin
sinteza redusă sau
degradarea crescută a
25(OH)D
l
Manifestările clinice
a
S
i
n
d
r

1
o
m
d
eafctr
S
N
C
:e
x
cita
b
iltae,
h
ip
er-
tran
s
p
iraţ.

S
i
m
p
t
o
m
e

p
o
s
i

l
b
i
l
e
:

c
r
i
z
e

u
c
o
n
v
u
l
s
i
v
e

n
,

c
o
n
v
u
l
s
i
i

ă
h
i
p
o
c
a
l
c
i
e
m
i
c
e
,

l
a
r
i

p
n
g
o
s
p
a
s
m
,
h

î
i
p
o
t
o
n
i
e

m
u

n
s
c
u
l
a
r
ă
,

p
a

ă
l
o
a
r
e
t
e
g
u
m
e
n
t
a
r
ă
,

a
l
o

l
p
e
c
i
e
o
c
c
i
p

a
i
t
a
l
ă
.
Perioada de stare
•Craniotabes rahitic (osteomalacie) al oaselor craniene parietooccipitale.
•Flexibilitate a bordurilor fontanelei mari.
•Deformări craniene, aplatizare occipitală.
•Torace rahitic: mătănii costale, deformaţie a cutiei toracice
•Plămîn rahitic: modificări anatomice şi funcţionale produse de rahitism
•„Brăţări rahitice” la membrele superioare în regiunea distală a radiusului.
•Deformare a picioarelor în curbură „O” sau „X”.
Perioada de
Reconvalescenţă

Ameliorare a stării
generale şi somnului.
Dispariţie a sindromu-
lui sudoripar.
Normalizare a tonusul
muscular
Persistenţă a deformări
oaselor
 Profilaxia antenatală

Măsuri nespecifice pentru toate femeile însărcinate:

mod de viaţă activ,

alimentaţie raţională
Vitamina D - 500 UI pe zi în ultimul trimestru de sarcină în timpul
însorit şi 1000 UI în situaţii speciale (condiţii de trai nefavorabile,
alimentaţie defectuoasă, disgravidie), este indicată femeilor din
grupul de risc
 Profilaxia postnatală
Măsuri nespecifice:
 regim corect al copilului: maxim
plimbări la aer curat, efort asupra
sistemului osos, masaj, igienă
perfectă;
 alimentaţie la sîn, la necesitate
produse lactate adaptate,
diversificare corectă a raţiei
alimentare.
Profilaxia specifică:
 se efectuiază cu preparate ale Vit.D
omologate
 este indicată la toţi copii din primele
săptămîni de viaţă.
 doza fiziologică recomandată este 500-625
UI de vit D zilnic.
 Durata profilaxiei – până la vîrsta de 24 luni.
 creşterea dozei pînă la 1000-1200 UI de vit
D este necesară în unele situaţii: mama nu a
primit vit.D în sarcină;
copii prematuri, dismaturi în primele luni de
viata;
 Concluzie/Recomandări
Profilaxia rahitismului carențial este importanta și este necesară adm.
vitaminei D chiar din perioada antenatală, pentru a avea un copil sănătos,
cu o dezvoltare psiho - somatică corespunzatoare pe etape de vîrstă.

Este bine de știut că rahitismul carențial, netratat corect și la timp,

poate duce la intarzieri ale cresterii si dezvoltarii, la deformari osoase,
afectiuni dentare, tulburari de comportament

Măsuri pe care parinții le pot adopta, pentru a preveni rahitismul la

copii. De ex:copilul să aibă o alimentatie sanatoasă si echilibrata, din care
sa faca parte surse de vitamina D. Să petreacă timp cu copilul afară, în
soare, pentru ca pielea lui sa producă vitamina D
Să administreze vitamina D, conform recomandărilor medicului pediatru.
 Bibliografie
1.Pediatrie / Revenco Ninel, Ţurea Valentin, Ciuntu Angela – Ed. a 2-a. – Chișinău :
2020 – 1064 p.
2.Protocol clinic naţional „Rahitismul la copii”, Petru Stratulat ,Ecaterina Stasii
Doctor habilitat în medicină, Elisaveta Podubnîi ,Iacob Fortuna ,Mihai
Rotaru ,Ministerului Sănătăţii din Republica Moldova . -50p Chişinău, 2010
3. Ministerului Sănătăţii /Protocolul clinic standardizat pentru medicii de familie
RAHITISMUL LA COPIL -2p. octombrie 2012
4. Prelegere Pediatrie 2020 IP USMF „N. Testemiţanu” RM Departamentul Pediatrie
Conferențiar dr. Petru Martalog
https://pediatrie.usmf.md/sites/default/files/inline-files/Rahitismul%20carential%20la
%20copii_0.pdf
5. RAHITISMUL CARENŢIAL LA COPIl. Curs studenţi anul IV, Medicină. IP
USMF „N. Testemiţanu” RM catedra Pediatrie
https://pediatrie.usmf.md/wp-content/blogs.dir/106/files/sites/106/2014/09/Rahitism-c
aren%C8%9Bial-copii.doc.pdf
Mulțumesc
pentru
atenție !