Rahitismul - consecinţă a deficitului vitaminei D şi se

caracterizează prin tulburarea metabolismului calcifosforic.

Biochimic - soldat cu hipocalcemie şi hipofosfatemie,
histologic prin dereglarea mineralizării matricei
organice a cartilajului şi
osului, iar clinic prin
deformaţii ale scheletului
în creştere
 Incidenţa rahitismului la copiii din Republica Moldova
constituie 56,5% (A.Voloc, 1989, 2001).
 La începutul secolului XX, în Rusia, aveau semne de
rahitism 96% copii cu vârsta de 0-1 ani (St.Petersburg) şi
80% copii cu vârsta de 0-3 ani (Moscova). În această
perioadă, rahitismul era răspândit în Norvegia, Australia,
Japonia, China, India.
 În Europa, 40% adolescenţi au semne de hipovitaminoză D.
 În 2003-2004, în Arabia Saudită, nivelul de vitamina D
sanguină era scăzut la 81% eleve de
12-15 ani.
Nevoile zilnice de Ca: adult = 800-1000 mg/zi
sugar şi copil raţia dietetică
recomandată R.D.R.= 1000-1500 mg/zi
Transportul activ → la nivelul duodenului
→cu consum de energie (ATP)
→prin intermediul unei proteine
transportatoare de calciu (calcium binding protein)
Difuziunea simplă → în celelalte segmente ale intestinului
→ este o mişcare bidirecţionată (lumen ↔sînge)
→ contribuie la reglarea conţinutului de calciu din corp pînă
la excreţia fecală a calciului
1. Aport de calciu prin alimentaţie
2. Raportul Ca/P din alimentaţie (optim =2/1);
3. ph-ul intestinal (ph ↓ absorbţie↑) ;
4. Nivelul metabolitului activ al vit.D ce stimulează
transportul activ la nivelul enterocitelor;
5. Gradul de saturare a organismului cu Ca:
calciul se găseşte în sînge sub 2 forme:
-ionizat (60%) importanţă metabolică
-nedisociat(40%) : legat de albumine(0,84 mg/unitate de ph);
legat de complex de acizi organici;
sub formă de compuşi anorganici (citraţi,
lactaţi, fosfaţi, sulfaţi)
Ritmul sporit de creştere a scheletului la copil
Sarcina fizică scăzută (hipochinezia)
Imaturitatea funcţiilor fermentative
Funcţia imperfectă a paratiroidelor la copii mici
Carenţa de magneziu
Prematuritatea , dismaturitatea, duplex, triplex
Sex masculin
Pigmentaţia intensă a pielii, afecţiuni tegumentare
Predispoziţia genetică: rahitism familial
Situaţie geografică cu însorire insuficientă
1. Regimurile alimentare:

 Sărace în calciu şi vit D

 Bogate în fosfataţi şi oxalaţi – scad absorbţia Ca
 Bogate în fibre vegetariene
 Malnutriţia proteic-energetică
 Regimuri alimentare neechilibrate
 Exces de făinoase
 Alimentaţie mixtă, artificială precoce cu amestecuri
neadaptate
• Afecţiunile sistemului cardio-vascular
• Afecţiunile sistemului gastro-intestinal
• Afecţiunile sistemului endocrin
• Afecţiunile cronice renale
• Gestozele din primele sau ultimele luni de sarcină.
• Afecţiunile sistemului nervos, ce necesită terapie anticonvulsivantă.
• Gravidele cu focare cronice de infecţie
• Gravidele cu vîrsta peste 40 ani.
• Gravidele care au deja copii cu rahitism.
• Gravidele care se află în mediu nociv şi au deprinderi dăunătoare
(fumat, alcoolism etc.)
 Manifestări de debut
 Paloare, nervozitate, somn agitat;
o Coafectare vegetativă: - dermografism
- transpiraţie accentuată a pielii capului(mai ales după mese şi în
timpul somnului)→ prurit→ alopecia zonei occipitale
 Ulterior se instalează:
- hipotonie musculară
- întîrzierea dezvoltării staturo-ponderale
- splenomegalie
- complicaţii revelatorii- laringospasm
convulsii hipocalcemice pîna la tetanie
 Perioada de stare - la semnele de debut se asociază:
 Semne osoase:
Craniotabes occipital şi parietal posterior
Apare din primele luni şi se datoreşte subţierii tăbliei interne a craniului prin
deficit de mineralizare
La presiunea cu degetul osul pare de celuloid;
Dispare înaintea vindecării complete a rahitismului
Plagiocefalie – turtirea plăcii osoase occipitale sau parietale cu asimetria
posterioară a craniului;
Lărgirea exagerată şi îmchiderea după vîrsta de 2 ani a fontanelei
anterioare
Bose frontale şi parietale caput quadratum, frunte olimpiană, şanţ
longitudinal craniu natiform, dau aspect caracteristic craniului.
Dinţii apar anarhic sunt puţin dezvoltaţi, fragili, cu carii precoce.
 Toracele – este deformat, turtit lateral, evazat la baze şi prezintă
mătănii rahitice condrocostale ce apar sub forma unor nodozităţi
palpabile sau vizibile, prin tumefierea zonei cartilaj- porţiunea
calcificată a coastelor.
 Extremităţi – brăţări rahitice – tumefacţii metafizare în manşetă
formate de ţesut osteoid necalcificat, palpabile şi vizibile, dar
nedecelabile radiologic.
- dubla proeminenţă a maleolelor
 Deformări scheletice : torace- şanţul Harrison
coloana vertebrală- scolioză, cifoză dorso-lombară sau lordoză
lombară evidentă în ortostatism.
bazinzul- strimt, cu promontoriul bombat, are o creştere întîrziată.
Persistă şi la vărsta adultă.
Deformările membrelor inferioare constau în :
genu valgum, genu varum, apariţia convexităţii anterioare a
femurului şi a tibiei
Toate acestea nanism rahitic
Perioada de debut şi manifestările clinice pot evolua
rapid sau insidios
Procesele de osteomalacie şi craniotabesul sunt
semne de evoluţie acută, frecvent sub vârsta de 6 luni
Simptomele de evoluţie subacută sunt multiple cu
predominarea hiperplaziei ţesutului osteoid şi apar la
vârsta de 6 – 12 luni
Măsuri nespecifice pentru toate femeile însărcinate: mod de
viaţă activ, alimentaţie raţională
Vitamina D - 500 UI pe zi în ultimul trimestru de sarcină în
timpul însorit şi 1000 UI în situaţii speciale (condiţii de trai
nefavorabile, alimentaţie defectuoasă, disgravidie), este
indicatăf emeilor din grupul de risc cu:
 gestoze;
 patologie SNC, care necesită terapie anticonvulsivantă;
 patologie cardio-vasculară: malformaţii cardiace,
hipertensiune arterială, disfuncţii vegetative;
 patologia aparatului gastro-intestinal, insuficienţă renală;
 maladii ce necesită antibioticoterapie;
 maladii endocrine.
 Condiţii sociale nefavorabile.
 Măsuri nespecifice:
 regim corect al copilului: maxim plimbări la aer curat, efort asupra sistemului osos,
masaj, igienă perfectă;
 alimentaţie la sîn, la necesitate produse lactate adaptate, diversificare corectă a raţiei
alimentare.
Profilaxia specifică:
 vitamina D - 500-700 UI pe zi, de la a 7-a-10-a zi de viaţă a copilului, pe o durată
de 24 luni;
 vitamina D - 800-1000 UI pe zi pentru copii din grupul de risc – 1 lună, apoi se reia
cu 500 UI pe zi:
- Prematuritate.Dismaturitate. Malnutriţie congenitală.Traumă intranatală, asfixie în
naştere, hipoxie cronică intrauterină.Convulsii de orice origine. Septicemie.Icter
neonatal prelungit. Malformaţii congenitale gastro-intestinale, bronho-pulmonare.
Diaree de etiologie diferită.Copii cu condiţii sociale precare, din instituţii
rezidenţiale.Sugarii alimentaţi mixt sau artificial.
vitamina D - 1000-1200 UI pe zi, pe parcursul a 24 luni, la copilul născut prematur;
vitamina D prin metoda stoss - 200 000 UI per os la 2-4, 6, 9, 12-24 luni (în cazuri
excepţionale, când nu este posibilă administrarea zilnică orală a vitaminei D).
Profilaxia se contraindică:

• La sugarii la care fontanela anterioară se

închide devreme pentru a preveni
craniostenoza,
• Pe toată durata unei imobilizări în aparat
ghipsat,
• În primele 2-3 luni de tratament cu tiroidă la
sugarii cu hipotiroidie.
Preparate de calciu:
 glicerofosfat de calciu - 30-40 mg/kg pe zi;
 gluconat de calciu - 30-40 mg/kg pe zi; în cure periodice
de 3-4 săptămâni.
Iradiere cu raze ultraviolete - 1 dată pe zi, 10-20 de
proceduri.
Polivitamine (A, C, grupa B).