1. Rahitismul:Cauzele, Factoriipredispozanți, 2. .Manifestăriclinice ale oaselorcapului,toraceluișimembrelorînrahitism.

Clasificarea,Perioadeleevoluțieiclinice. Craniu
Cauzele -Craniotabes(oaselecraniului se apasășirevin cu ușurințăca o minge de celuloid)
-deficitul de aportalimentar de vitamina D -Frunteolimpică(ramolizareasuturilordintreoase,bosefrontale)
-lipsaexpunerii la razelesolare -Asimetrii craniene(plagiocefalie)
Factorii predispozanți -Fontanela anterioară larg deschisă după 8 luni
-carența maternă de vitamina D -Persistența fontanelei anterioare după vârsta de 15 luni
-prematuritatea -Dereglarea erupției dentare,hipolplazie dentară și a smalțului dentar,carii precoce.
-predispoziția familială Torace
-alimentație neechilibrată -Mătănii costale(tumefacția joncțiunilor condrocostale)
-păstrarea incorectă a formulelor lactate -Piept de cizmar(aplatisare antero-posteriară)
-deficitul Mg din alimentație inhibăn absorbția calciului -Piept aviar( aplatizarea laterală)
-maladii ale sistemului gastrointestinal -Torace în formă de clopot(lărgirea bazei toracelui cu proieminența falselor coaste)
-maladii ale sisitemului excretor Membre
-factorii habituali -Brățări metafizare(tumefieri epifizare la nivelul oaselor lungi)
-factorii climatici -Șiraguri de pierle(tumefieri la nivelul falangelor)
-insuficiența hormonului paratireoidian -Genu valgum(membre în formă de paranteze)
-tegumente pigmentate -Genu varum(sau poza cavaleristului)
Perioadele evoluției clinice -Merslegănat
-Evoluția acută-are loc în special la copii prematuri și la copii -talpăplată.
supraponderali,fenomenele neurologice sunt foarte pronunțate, apare timpuriu
craniotabesul,ramolizarea suturilor oaselor craniului,a marginilor fontanelei
mari,cutia toracică devine flexibilă
-Evoluția subacută-evoluția lentă a procesului,ramolizarea oaselor mai puțin
pronunțată,craniotabesul lipsește. Se constată bose frontale și parietale,mătănii
costale,brățări epifizare. Se observă mai frecvent la copii cu malnutriție și la copii
mai mari de 9-12 luni.
-Evoluția recidivantă- se caracterizează prin succesiunea perioadelor de atenuare
și intensificare a procesului rahitismal,depinde de condițiile de
trai,anotimp,alimentație nerațională,îmbolnăviri frecvente.
Clasificarea
a.după gradul de gravitate
-gradul I
-gradul II
-gradul III
b.după proveniența insuficienței vit D
-alimentară
-infecțioasă
-alimentar-infecțioasă
-habituală
-lipsa profilaxiei medicamentoase
-profilaxia med cu doze mici
-indusă prin fenobarbiatal
c.după perioadă
-debut
-stare
-convalescență
d.complicații
-convulsii,mobilizare convulsivă
-spasmpofilie
-dereglări respiratorii
-dereglări cardiace
-deformații osoase
3. Tratamentulcopiilor cu rahitism,îngrijjrea ,regimulalimentar. 4.Profilaxia antenatală și postnatală a rahitismului. Profilaxia conform CIMC.
Tratamentulrahitismuluiconstăîn : Profilaxia antenatală
-administrareavitaminei D îndozăzilnică de 2000-5000 UI 30-45 zile a.Profilaxia nespecifică include:
- formele severe câte 20000 UI/ziîndecurs de 40-45 zile -respectarea unui regim bine chibzuit cu includerea plimbărilor la aer liber cel
-administrareavitaminelor B și C cu scopcurativ puțin 2-4 ore/zi
-remedii care conținMg(sulfat de Mg 1%,asparcam) pentru a micșorareasemnelor -alimentația echilibrată cu conținutul de ingredienți conform cerințelor fiziologice
vegetative șinormalizareafuncțieiglandelorparatiroide -respectarea igienei personale și a stării psiho-emoționale bune
-concomitent se administreazăpreparate de -evitarea fumatului,drogurilor și alcoolului la gravide
Ca(calciucarbonat,calciulactat,calciuglugonat) b.Profilaxia specifică include:
Medicamentelefolositepentruprofilaxiarahitismuluisuntgrupateîn 3 grupe: -administrarea vitaminei D cu scop profilactic 500 UI/zi începând cu termenul de
Grupa I –calciferolii(sol apoase,uleioase,pastile,drajeuri,forme injectabile) sarcină de 28-30 săptămâni,în perioada rece a anului
Grupa II-calcidiolii ,de 10 ori mai activi(sol apoase,uleioase,pastile,forme -gravidele din grupul de risc vor administra 100-1500 UI ,zilnic,indiferent de
injectabile) anotimp.
Grupa III-calcitrolii de 100 de ori mai activi(sol -încaz de intoleranță la vitamina D se face iradierea cu raze ultraviolete 1-2 cure
alcoolice,uleioase,capsule,pastile,forme injectabile) câte 15-20 ședințe.
Regimul alimentartrebuie să fie rațional ți conform vârstei. Profilaxiapostnatală
În alimentația naturală se fac corecții în regimul alimentar al mamei. a.profilaxianespecifică
În alimentația artificială copii sunt hrăniți cu amestecuri lactate bogate în -regimalimentarcorect
vitamina D .Hrana diversificată trebuie să fie variată și administrată la termen,la -hranacomplementară la termen
copiii alimentați artificial se va iniția cu piureu de legume,gălbenuș de -călirea
ou,ficat,brânză de vaci,se evită abuzul de făinoase. -regimigienic
Îngrijirea copiilor cu rahitism -profilaxiabolilorlimitrofe
Este importantă administrarea sărurilor minerale,respectarea regimului -profilaxiabolilorinfecțioase
zilei,aflarea maximală la aer curat,masajul,gimnastica. b.profilaxiaspecifică
Copiilor mai mari de 6 luni după finisarea tratamentului cu vit D li se indică băi -inițiereaadministrăriivitaminei D din prima săptămână de viațăpână la 2
curative cu sare de mare(8-10 băi a câte 15 min). ani(dozazilnică 700 UI)
Doza de vitamina D administrată copilului trebuie să fie corect calculată. Copii -administrarea vitaminei D independent de anotimp
trebuie plimbați la aer liber,să efectueze gimnastică,să fiie căliți. Părinții trebuie să Metodele preventive se vor aplica în mod special în următoarele patologii:
cunoască posibilele complicații și contraindicațiile administrării vitaminei D. -prematuritate
-malnutriție congenitală
-stări hemolitice
-hepatite congenitale
-convulsii
-boli diareice
-alimentație artificială și mixtă
-tratament cu antibiotice,glucosteroizi etc.
Profilaxiaînviziunea CIMC
-se adminisreazăvitamina D tuturorcopiilormaimici de 2 ani a câte 700UI zilnic
5.Anomaliile de constitiție la copii, formeleclinice,tipurile de 6. Manifestări clinice alergice digestive,respiratorii,nefrourinare în dependență de
alergeni.Dermatitaatopică. Manifestăriclinicecutanateînprimileluni de viață. vârstă.
Formeleclinice: Manifestări digestive:
-rinită -disfuncții gastrointestinale(vome,regurgitații,scaune instabile,uneori diareice de 3-4
-conjunctivită ori/zi,cu mucozități,neprelucrate,cu fulgi albi).Deseori se tratează ca o boală
-erupțiicutanate(urticarie,dermatităatopică) infecțioasă, cu administrarea antibioticelor aceasat agravând situația/
-astmbronșic -sindromul de maldigestie(prezența mucozităților,elementelor
-șoc alergic nedigerate,macroscopic și coprologic)
Tipuri de alergeni: Manifestări respiratorii:
a.De origine infecțioasă -infecții respiratorii frecvengte(virale,bacteriene)
-diferite bacterii(streptococi,stafilococi) -vegetații adenoide,polipoze nazale,rinosinusite recidivante
-ciuperci -laringotraheite și bronșite obstructive,traheite,pneumonii.
-protozoare Manifestări nefrourinare:
-helminți -disurie
b.De origine neinfecțioasă -infecții nefrourinare(cistite ,polionefrite)
-produse alimentare(ciocolata,cacao,mierea de
albine,căpșune,nucile,peștele,icrele,creveții,fructele și legumele de culoare
roșie,portocalie,galbenă,produsele ce conțin aromanizanți)
-de origine vegetală(polenul de flori,de copaci, de cereale)
-de origine medicamentoasă(antibiotice,sulfanilamide,analgină,iod,
seruri,vitamine,vaccinuri)
-produse chimice agricole(pesticide,ierbicide,îngrășăminte minerale)
-insecte(albine,viespi,bondari,musculițe)
-alergeni casnici(praful de casă,căpușe,ciuperci de mucegai)
-nocivități habituale(produse cosmetice,detergenți chimici,materiale de construcții)
-fum,gaze de eșapament
-produsele din latex(jucării,încălțăminte,mingii)
Dermatita atopicăde obicei apare după vârsta de 3-6 luni,apare pe
frunte,obraji,cap,ceafă,în regiunea retroarticulară.Factorii de risc sunt
prematuritatea,alimentația artificială,anomaliile de constituție,malnutriția.DA se
caracterizează prin apariția unor papule eritematooase,pruruiginoase care se
extind și se transformă în vezicule,prin descuamare plachetară fină a
epidermului,simptome digestive,respiratorii,oculare,neurologice.DA deseori se
asociază cu infecții virale ,bacteriene.DA poatre avea evoluție favorabilă cu
vindecare completă sau se poate croniciza.
Manifestări clinice cutanate:
-pielea devine palidă,uscată
-seboree(cruste albe-gălbui) în regiunile piloase ale corpului și sprâncenelor
-eritem pe frunte,față,reg retroauriculară,eritem fesier,intertrigou.
-cruste de lapte pe obraji
-erupții papuloase de dimensiuni mici,pruroginoase
-leziuni de grataj
7. Principiiesențiale de îngrijire a copilului cu manifestări 8. Terapiamedicamentosăînmaladiilealergice.Dispensarizarea.Profilaxia
alergice.Regimulalimentar. Terapiamedicamentosă include:
Regimulalimentar: a.medicațiaantihistaminică
Înprimelezile se recomandă o dietăhipoalergică,cuexcudereaproduseloralergizante. Generația I
Nu se recomandăsarea de bucătărie, dacăcopilul se alimentează la -dimedrol
sânatuncitrebuie de exclus din raționulmameiproduselealergizante cum ar fi -diazolin
ouăle,ciocolata,cafeaua, -clemastin
mierea,tomatele,caisele. -suprastin
Se recomandă:hrișca,arpacașul,crupa de ovăz,sucurișifructehipoalergice,supe de Se administreazăsearadeoarece au efecte sedative, timp de 10-14 zile. Pot aveaefecte
legume,terciuri,după 10-11 luniînalimentațiepoate fi inclusăcarneașipeștele (se adverse cacefalee,dureriînabdomen,tahicardie, diaree.
recomandă de fiertîn 2-3 ape) Generația II
Copilului care se alimentează artificial se -cetirizină
recomandăamestecuriadaptatehipoalergice cum ar fi NAN -loratadină
hipoalergic,HIPP,NutrilonsauamestecuriadaptatevegetaleprecumNutrisoe,NANsoi -aerius
e,Humana S și de asemeneaproduse acidulate ca NAN acidulat. -levociterizin
Copiilormai mare li se prescrie o dietăindividuală la administrareacăreia se Au efecte antihistaminice,amtiinflamatorii,nu au efecte sedative. Se prescriu în
respectă 3 etape: tratamentul cronic pe termen de 1-3 luni uneori 6luni-1an sau 2-3 ani.
Itimp de 2-4 săptămâni se aflăproduseleceprovoacăalergia,produsele date b.terapia cu corticosteroizi
fiindexcluse din alimentațietimp de 3 luni -prednizolon
II dieta obținută se va menține 3-6 luni -hidrocortizon
III dieta se va lărgi -dezaxon
La copiii cu manifestări grave se recomandă o dietă foarte strictă de cruțare: Sunt indicate înforme severe când prep antihistaminice nu ajută.
chefir,apă fiartă,lapte acru peste 2-3 zile carne de vită,pui,curcan, crupe, pîine de c.cromolinele
ovăz. Treptat se introducînalimentațiecartofii,morcovii.Încaz de apariție a -intal
reacțiiloralergicealimentele se excludpe 3 luni. -cromal
Îngrijirea copilului cu manifestări alergice. Se indicăînformeușoareși moderate de dermatite cu asociereamanifestărilor gastro-
Este important de a respecta un regim corect al zilei ,un regim dietic intestinale .
corespunzător și un regim igienic cu îngrijirea cruțătoare a tegumentelor ce Dispensarizarea:
cuprinde baia zilnică cu utilizarea decocturilor din plante medicinale,fiertură de Copii cu maladiialergice se află la evidențadispensarică a mediculuialergolog.Până
tărâțe,amidon.Nu se recomandă folosirea săpunurilor. Se vor folosi creme,loțiuni la vârsta de 1 an copiisuntexaminațiînfiecarelună,apoiodată la semestru. De 2 oripe
hidratante fără alcool,aromatizanți pentru restabilirea structurii pieii. an copiiivor face investigații de laborator (hemograma,analizaurinei,fecaleleor la
Părinții vor completa un registru în care vor însemna ora administrării unui ouă de helminți).Se varespecta un regimcorect al
produs alimentar și reacția apărută după administrarea lui. zilei,regimalimentarcorespunzător.Înainteșidupăvaccinare se indică o
De asemenea se vaevitaorice contact cu dietăhipoalergicășiterapieantihistaminicătimp de 10 zile.
alergeniprecumdetergenți,săpunuri,haineaspre, îmbrăcăminte de lână etc. Profilaxia:
- evitarea expunerii la medicamentele, la alimentele sau alte substante care produc
alergia
-respectarea dietei hipoalergice
-respectare unui regim al zile corect
-evitarea animalelor de companie
-păstrarea medicamentelor într-un loc sigur departe de copii
-spălarea frecventă a hainelor cu detergent pentru copii
- efectuarea frecventă a curățeniei umede în casă
-efectuareimunoterapiei la timp
9. Malnutriția . Etiologia, Factoripredispozanți, Criterii de apreciere a stării de 10. Caracteristica semnelor cinice în malnutrișie de gradul II și III.
malnutriție,gradelemalnutriției,manifestărileclinice la copiii cu malnutriție de Malnutriția de gradul II
gradul I. -tegumentelesunt palide și uscate
EtiologieșiFactoripredispozanți: -părul subțire, depigmentat.lipsit de luciu
-greșelialimentare -ungiile subțiri
(hipogalactiematernă,alimentațieartificială,administrarealaptelui de -turgorul țesuturilor micșorat
vaciînprimulan de viață,carență de vitamine,lipide,proteine,exces de făinoase) -apar escarii și ulcerații sacrococcigiene
-boliinfecțioase(infecții intrauterine a -pliul pielii revine la normal lent
fătului,pielonefrite,maladiirespiratorii,ascaridiaza) -talia este normală sau are deficit de 2 cm
-factoritoxici(hipervitaminoze,toxinemicrobiene, admîndelungată a antibioticelor) -musculatura este hipotonă,abdomenul balonat,atonie intestinală
-malformațiicongenitaelșianomaliieriditare -țesut adipos aproape dispărut pe torace,abdomen,spate și foarte redus pe membre
-carențe de îngrijire(mediu poluant, neglijarea regimului alimentar) -apatitul redus,toleranța digestivă scăzută
-prematuritatea -termoreglarea este dereglată
-maladii endocrine -consumul de O2 este redus ,scade metabolismul bazal
Criterii de apreciere a stării de malnutriție: -scaun instabil,dispeptic
1 Curba ponderală -adinamie,pasivitate,apatie,periodic excitație,neliniște,retard psihic
2 Indicii antropometrici -dispar abilitățile de a ține capul,a sta,a merge
3 Starea țesutului adipos subcutan -imunitatea redusă.crește riscul față de diferite infecții
4 Sindromul dismicrobismului intestinal Malnutriție de gradul III
5 Examenele paraclinice:semne de anemie,hipoglicemie,hipoproteinemie,scade -distrofia este foarte pronunțată,copilul are aspectul unui schelet acoperit cu piele
colesterolul,amilaza, -talia inferioară vârstei cu 4-5 cm
lipaza,fosfotaza. Se înregistrează carență de vitamine și săruri minerale,acidoza -tegumentele de culoare cenușie,uscate,aspect cianotic,reci la palpare,elasticitatea
metabolică,micșorarea imunității celulare etc. pielii pierdută,pe coapse și fese pielea atârnă în pliuri
Tablou clinic la copii cu malmutriție de gradul I -țesutul adipos lipsește chiar și pe față,fața devine ridată ,fruntea ridicată,maxilare
-mucoase ușor palide și pomeți proieminenți,bărbie ascuțită,gura mare,buzele roșii aprinse,mucoasa
-activitate motorie normală,ușor diminuată cavității bucale uscată,culoare roșie aprinsă,
-apetit bun,toleranță digestivă normală sau ușor scăzută -apetit redus până la anorexie
-talia normală -abdomen excavat,destins cu peretele subțire
-turgorul țesuturilor este ușor redus -micțiuni rare ,în cantități mici,cu miros de acetonă
-țesutul adipos redus pe torace și abdomen -scaun diareic sau constipat
-iritabilitate,neliniște,somn superficial -hepatomegalie
-dezvoltarea psihomotorie corespunde vârstei -termoreglare modificată
-rezistența la infecții moderat scăzută -musculatura atrofiată ce generează bradicardie,apnee,respirație superficială
-dezvoltareapsihomotoriedereglată-disparabilitățile de
aședea,amerge,copiisuntapaticipână la
letargie,periodicaapreexcitațiapsihomotorie,vocearăgușită,slabă,dezvoltareaintelect
ualăredusă.
11. .Dietoterapia în diferite grade de malnutriție,supravegherea,profilaxia și 12. Particularitățileaprecieriișiclasificăriicopilului cu dereglări de nutriție conform
tratamentul recuperător. CIMC.Conduitacopilului cu dereglări severe de nutriție,asistențaprespitalicească.
Conform recomandărilor OMS în malnutriția de gradul I se fac doar corectări în 1)Dereglareseveră de nutrițiesauanemieseveră
alimentație,se mărește cantitatea de lichide administrate. În alimentația naturală Semne:
de apreciază alăptarea la sân conform OMS, se face proba suptului,se determină -malnutrițieseveră
corectitudinea poziționării la sân,se determină complementul administrat și -paloarea pronunțată a palmelor
calitatea lui. Sunt recomandate amestecurile adaptate -edemul ambelor labe ale picioarelor
dulci(Detolact,NAN,Nestogen)și amestecurile acidulate(NAN acidulat,Malâș Asistența prespitalicească:
acidulat,biolactul), se oferă 3 mese/zi. -administrarea vitaminei A
În malnutriția de gradul II și III dietoterapia are loc în 3 etape: -spitalizarea de urgență
I etapă –alimentație minimală,se instituie un regim alimentar pentru derminarea 2)Anemie sau greutate scăzută
toleranței digestive și se obține o stabilitate a curbei ponderale .În malnutriția de Semne:
gradul II durează 3-5 zile ,cantitatea de hrană administrată în malnutriția de -paloare moderată a palmelor
gradul II constituie 2/3 sau ½ dinrația zilnică de hrană,frecvența alimentărilor -greutate scăzută pentru vâesta respective
crește cu 1-2 față de normă. În malnutriția de gradul III această etapă durează 5-7 Asistența :
zile,cantitatea de hrană administrată constituie 1/3 din rația zilnică de -aprecierea alimentației copilului și consultarea mamei privind problemele
hrană,frecvența alimentărilor-10-12 alimentări /zi. alimentației
Laptele matern se consideră hrana ideală pentru acești copii însă în lipsa acestuia -dacă sunt probleme de alimentație,atunci vizita repetată-peste 5 zile
se recomandă amestecuri adaptate(Humana,NAN, -dacă este anemie se administrează preparate cu fier
Malîș).Zilnic rația alimentară se completează cu lichide ca Rehidron,glucoză de -explicareamameicândtrebuiesărevinăimediat
5%. La sfârșitul perioadei copilul va primi volumul de hrană conform vârstei. -vizitarepetatăpeste 14 zile
II etapă -de corecție,durează 2 săptămâni.Se face corecția proteinelor,lipidelor și 3)Greutatefoartescăzutăpentruvârstă
glucidelor. Se reglează metabolismul proteic cu produse bogate în P(brânză de Semne:
vaci,chefir). Apoi se face corecția metabolismului lipidic cu alimente bogate în -greutatefoartescăzutăpentruvârstă
grăsimi(unt,ulei vegetal). La sfârșit se face corecția glucidelor cu sucuri,mere Asistența:
proaspete,legume. -îndreptareacopiluluiînstaționarpentruinvestigații
III etapă –alimentareoptimală,copilulestealimentat conform 4)Anemieșigreutatescăzută-negativ
vârstei,primindtoțiingrediențiinecesari. Semne:
Profilaxiașitratamentulrecuperătorinclud: -greutatea nu estescăzutăpentruvărstarespectivăși nu suntsemne de dereglare a
-supraveghereamedicalăactivă a copilului,în special înprimileluni de viață nutriției
-menținereaalimentațieinaturaleceasigură un Asistența:
aportalimentaroptimcalitativșicantitativînprimile 4-6 luni de viațădublat de -dacăcopilul are maipuțin de 2 ani ,apreciațialimentațiacopiluluișiconsultați mama
calitățileimunologiceceferescsugarul de agresiuniinfecțioase. peproblemele de alimentație
-alimentație artificială și mixtă corectă - dacă sunt probleme de alimentație,atunci vizita repetată peste 5 zile
-diversificarea corecă a alimentației la vârsta de 6 luni -explicam mamei când să revină imediat
-extinerea educației nutriționale a părinților încă din perioada
prenatală,pregătirea și instruirea mamelor în programele de stimulare a alăptării
la sân
-respectarea calendarului imunizării profilactice
-depistarea precoce și tratamentul corect aș infecțiilor enterale și parenterale
-evitarea abuzului de antibiotice
-pregătirea profesională,teoretică și practică a cadrelor medicale cu noțiuni de
puericultură și reciclarea periodică în scopul promovării unei bune stări de
nutriție.
13. Conduita copilului cu greutate scazuta pentru varsta,tratamentul la domiciliu. 14. Boala diareica acuta la copii.Cauze,
Consilierea mamei pe probleme de factorii favorizanti alimentari,infectiosi. Semne de deshidratare in viziunea OMS.
alimentatie,ingrijire in malnutritie. Cauze-neinfectioase(greseli alimentare cantitative, calitative,factori
Conduita-aprecierea gradului de malnutritie:1. medicamentosi,alergici, malnutritia prin atrofia vilozitatilor intestinale, patologii de
dereglarea severa de nutritie sau anemie severa (malnutritie severa sau paloarea malabsorbtie,diaree prin boli endocrine,defecte anatomice);
pronuntata a palmelor sau edemul ambelor labe ale picioarelor); 2. infectioase( bacterii(Salmonella,Enterobacter),virusuri
anemie sau greutate scazuta(paloarea moderata a palmelor sau greutatea scazuta ( Rota-,Adeno-),protozoare(Cryptosporidium), fungi(Candida
pentru virsta); 3.greutate foarte scazuta pentru varsta(greutate foarte scazuta albicans),helminti(Ascaris)
pentru varsta); 4.anemie si greutate scazuta-negativ(greutatea nu este scazuta Factori favorizanti-alimentatia mixta,artificiala,lactata predominanta,introducerea
pentru varsta resectiva si nu sunt semne de dereglare a nutritiei); incorecta a hranei diversificate,subalimentatia si supraalimentatia, factori de
Tratamentul la domiciliu-numai in gr. I,regim termic 24-26C in incapere,se mediu,toleranta digestiva limitata
aeriseste,lengeria copilului va fi comoda,curata,plimbari pe timp rece,vor fi vizitati S-agitat sau letargic,ochii infundati,bea cu lacomie sau cu dificultate sau nu poate
de medici fiecare 5 zile,in gr.I-se mareste aportul de lichide,3 mese/zi; bea, plica cutanata revine la normal lent sau foarte lent
Consilierea-completarea cunostintelor legate de maladie, crearea mediului de
ingrijire,utilizarea vestimentatiei din fibre naturale,calde,
instruirea parintilor cu referire la ingrijirea copilului,efectuarea baitelor
igienice,toaletei intime,profilaxia intertrigourilor,piodermiilor, alimentatiei
corecte,echilibrate,introducerea complementului la termen, calirii,masajului,
gimnasticii,sanarea focarelor de infectiei, vaccinarea,invatarea copilului despre
mentinerea sanatatii proprii
15. Conduita copilului cu diaree in viziunea CIMC,aprecierea gradului de
deshidratare.
Conduita-Diaree persistenta severa: deshidratare +, daca nu este o alta maladie
grava,tratam deshidratarea inainte de spitalizare,spitalizam.
Diaree persistenta:deshidratare-,explicam mamei cum sa alimenteze copilul,vizita
repetata peste 5 zile.
Aprecierea-Deshidratare severa(2 semne):letargic sau fara cunostinta,ochi
infundati,nu poate bea sau bea cu dificultate,plica cutanata revine la normal foarte
lent. Deshidratare moderata(2 semne):agitat sau irascibil,ochi infundati,bea cu
lacomie,sete,plica cutanata revine la normal lent. Deshidratare negativ:semne
insuficiente pentru clasificarea ca deshidratare severa sau moderata.
17. Consilierea mamei cu referire la cele 3 reguli de tratament la domiciliu.
Particularitatile alimentarii copilului bolnav
3 reguli:1.oferiti lichide suplimentare, 2.continuati alimentatia,3.sa stiti cand sa
reveniti cu copilul.
1.alaptarea mai frecventa,indelungata,daca copilul este alimentat numai la
sin,adm.SRO, daca nu este alimentat numai la sin adm. 1 sau citeva
lichide:sol.SRO,fiertura de orez, amestecuri acidolactice,supe de legume,apa
curata,instruim mama referitot la dilutia,adm. SRO,dupa fiecare scaun adm.SRO
pina la 2 ani -50-100ml,2 si mai mult-100-200ml,adm.din cana cu inghitituri
frecvente,in caz de voma asteptam 10 min.
2. copii aflati la alimentatia naturala vor fi alaptati mai frecvent,indelungat, ceilalti
primesc alimentarea lor obisnuita,celor alimentati artificial adm.amestecuri
adaptate sau acidofile,copii mai mari de 6 luni primesc complementul respectiv
varstei(carne,legume), se recomanda banane,sucuri proaspete,pentru copii mai
mari limitarea dulciurilor,sosurilor, condimentelor,produselor bogate in celuloza.
3.revenirea imediata la spital dupa:copilul nu poate bea sau suge piept,starea se
agraveaza, febra,are singe in scaun,bea cu dificultate; daca starea nu s-a ameliorat
dupa indicatiile de medic indeplinite se repeta vizita peste 5 zile
19.Acordarea asistenței prespitalicești copiilor cu deshidratare severă conform
planului C.
Copii cu deshidratare severă necesită restabilirea rapidă a volumului de apă și
săruri pierdute. De obicei cu acest scop se folosesc lichide intravenoase(Ringer
Lactat sau Soluție Fiziologică), deoarece copii beau cu dificultate. În timpul
tratamentului intravenous starea copilului se apreciază la fiecare 1-3ore. Dacă
instituția medical nu dispune de utilaj pentru perfuzii intravenoase se poate de
efectuat terapia nazogastrică. În cazul cînd copilulpoate să bea – SRO se adm
peroral.
Terapia nazogastrică:
Pentru rehidratarea cu ajutorul sondei nazogastrice se folosesc sonde din plastic cu
diametrul de 2,0-2,7 mm. lungimea la care se introduce sonda este egală cu
distanța de la ombilic pînă la vîrful nasului. Preventive sonda se lubrifiază cu sb
uleioasă solubilă în apă sau cu apă simplă și apoi se introduce prin unul din
meaturile nazale. Se recomandă de introdus sonda de fiecare dată cînd copilul face
înghițituri cite 3,5cm pînă semnul marcat de pe sondă atinge vîrful nasului. Pentru
confirmarea pătrunderii sondei în stomac cu ajutorul unei seringi se poate de
extras puțin suc gastric. La sonda fixată de obraz cu emplastru, cu ajutorul tubului
pentru infuzia intravenoasă, se conectează sticla cu sol SRO. Viteza infuziei este
reglată la 20ml/kg/oră sau mai puțin. dacă instituția medical nu dispune de sticlă
pentru infuzia intravenoasă, ca recipient se folosește o seringă, care se conectează
la sondă. Seringa se ține de asupra capului copilului, turnînd în ea periodic sol
SRO.
Dacă copilul nu poate bea și adm lichidelor intravenous sau prin sonda
nazogastrică nu este posibilă, copilul urgent este îndreptat în staționar.
16. Tratarea diareii la nivel de asistenta medicala primara conform planului A
La domiciliu,instruirea mamei cu privire la cele 3 reguli:1.oferiti lichide
suplimentare, 2.continuati alimentatia,3.sa stiti cand sa reveniti cu copilul.
1.alaptarea mai frecventa,indelungata,daca copilul este alimentat numai la
sin,adm.SRO, daca nu este alimentat numai la sin adm. 1 sau citeva
lichide:sol.SRO,fiertura de orez, amestecuri acidolactice,supe de legume,apa
curata,instruim mama referitot la dilutia,adm. SRO,dupa fiecare scaun adm.SRO
pina la 2 ani -50-100ml,2 si mai mult-100-200ml,adm.din cana cu inghitituri
frecvente,in caz de voma asteptam 10 min.
2. copii aflati la alimentatia naturala vor fi alaptati mai frecvent,indelungat, ceilalti
primesc alimentarea lor obisnuita,celor alimentati artificial adm.amestecuri
adaptate sau acidofile,copii mai mari de 6 luni primesc complementul respectiv
varstei(carne,legume), se recomanda banane,sucuri proaspete,pentru copii mai mari
limitarea dulciurilor,sosurilor, condimentelor,produselor bogate in celuloza.
3.revenirea imediata la spital dupa:copilul nu poate bea sau suge piept,starea se
agraveaza, febra,are singe in scaun,bea cu dificultate; daca starea nu s-a ameliorat
dupa indicatiile de medic indeplinite se repeta vizita peste 5 zile
18.Tratarea diareii la nivel de asistență medical primară conform planului B.
Consilierea mamei cu referire la alimentația copilului bolnav.
Pe parcursul a 4 ore mama/îngrijitorul oferă copilului lent volumul recomandat de
soluție SRO:Rehidron, Unicef, Glucosolan. Cu acest scop în instituția medical se
organizează ungherașul pentru Trapia Rehidratării Orale, comod pentru
specialistul medical, bine ventilat, amplasat lîngă sursa de apă. Ungherașul TRO
trebuie să fie utilat cu material necesare pentru efectuarea terapiei orale de
rehidratare: pachete SRO, apă fiartă, sticle, căni, linguri, sonde nazogastrice,
pipette, broșuri, săpun, produse alimentare. Suplimentar la lichide, copilul cu
deshidratare moderată necesită alimente corespunzătoare, deoarece boala diareică
provoacă tulburări de nutriție. Copii aflați la alimentație natural trebuie să fie
alăptați în continuare mai frecvent și mai îndelungat. Ceilalți copii trebuie să
primească alimentarea lor obișnuită.
Peste 4 ore se apreciază starea copilului din nou și se clasifică gradul de
deshidratare:
-dacă semnele de deshidratare au dispărut se trece la planul de tratament A. în lipsa
ameliorării vizita repetată la medic va fi indicată peste 2 zile.
-dacă semnele de deshidratare persist se repetă tratamentul conform planului B.
-dacă la aprecierea secundară este prezentă deshidratarea severă copilul trebuie
urgent spitalizat pentru terapia de rehidratarea perfuzională(planul C).
20.Stomatitele, clasificarea, cauzele, factorii predispozanți, manifestările clinice în
stomatita candidozică. Tratamentul și îngrijirea în viziunea Programului CIMC.
Profilaxia.
Stomatitele întrunesc o serie de maladii a cavității bucale care variază după factorii
etiologici și semnele clinice. Ele ocupă un loc semnificativ în patologia infantilă. Pot
apărea primar sub acțiunea diferitor agenți patogeni sau pot constitui o manifestare
a altor maladii infecțioase, alergice, somatic.
Clasificarea:
Ca factori favorizanți în apariția stomatitelor pot servi diferite maladii somatic și
infecțioase, avitaminozele, folosirea îndelungată a antibioticelor și altor
medicamente sau supradozarea lor alimentația incorectă.
În dependență de gradul de afectare a mucoasei cavității bucale deosebim
atomatite.: catarale, ulceroase, aftoase.
Factorii favorizanți:
-Prematuritatea n-n și sugarul mic.
-Igiena deficitară a cavității bucale.
-Deficiențe nutriționale și imunitare.
-Tratament prelungit cu antibiotice.
Manifestările clinice:
Debutul este lent asymptomatic, ceva mai tîrziu copii devin neliniștiți, refuză sînul,
au somnul superficial. Copii mai mari acuză dureri în cavitatea bucală mai ales
după alimente firbinți, un gust neplăcut în gură. Temperature corporal este normal
sau subfebrilă.
La examinarea cavității bucale se depistează:
-depozite albicioase ușor aderente de mucoasa bucală, care pot fi confundate cu
laptele coagulat. Uneori culoarea peliculelor poate fi cenușie, galbenă sau brună.
-mucoasa subiacentă este intens congestionată edemațiată și lucioasă.
-boala neglijată se poate extinde pe mucoasa obrajilor, palatinul moale și dur,
faringe, amygdale, căile respiratorii, tubul digestive.
La sugari infecția poate trece și la genitalii. În cazurile grave se pot afecta straturile
profunde ale pielii. Așa pelicule se înlătură greu. Afectînd și alte organe se poate
ajunge la septicemia micotică. În astfel de forme tratamentul este neefctiv,
prognosticul nefavorabil.
Profilaxia:
-promovarea alimentatiei naturale pina la virsta de 2 ani
-mentinerea in curatenie a glandei mamare in alimentatia naturala
-dezinfectarea periodica a jucariilor
-dezinfectarea veselei in alimentatia artificial
-folosirea unei cantitati suficiente si proaspete de hrana
-evitarea contactului cu persoanele bolnave
-pastrarea corecta a alimentelor
-tratamentul maladiilor concomitente.
Tratamentul:
-Dacă sa agravat sau copilul are probleme cu aplicarea la sîn sau actul de sugere
spitalizați.
-Dacă este fără modificări sau sa ameliorat și copilul se alimentează normal
continuați tratamentul cu violet degențiană dizolvat de 2 ori în total timp de 5 zile.
21.Stomatita herpetica,cauzele,factorii predispozanti, manifestarile 22.Gastrita acuta,etiologie,factori predispozanti,clasificarea,manifestarile
clinice.Tratamentul si ingrijirea.Profilaxia clinice,tratamentul,ingrijirea,profilaxia.
Cauzele:-herpes simplex Gastrita acuta reprezinta inflamatia mucoasei gastrice.
Factorii predispozanti:-epidemii in institutiile prescolare, -alimentatia artificial Etiologia: Pluraritatea etiologică a gastritelor acute poate fi grupată în cause
Manifestarile clinice: exogene și endogene.
-debutul bolii este acut,insotit de febra,fenomene toxice Factorii exogeni:
-local pe mucoasa cavitatii bucale apar initial niste pete congestive,care apoi trec in 1.factori alimentary
vezicule -ingerarea unor cantități prea mari de alimente.
-vezicolele sparg si se formeaza asa numitele afte -alimente greu digerabile: grăsimi, dulciuri concentrate.
-buzele se tumefiaza pot aparea si aici elemente veziculare mici -alimente prea reci sau prea fierbinți.
-se intensifica salivatia apare miros fetid din gura 2.Factori toxici:
-se maresc si sunt durerosi la palpare si ganglionii limfatici regionali -acizii sau bazele tari.
Tratamentul: -diferite medicamente antiinflamatoare, fier, prednizolon, citostatice.
-preparate antivirale interne-bonofton de 3-4ori/zi 3.Helicobacter pylori.
-i/m se mai administreaza dezoxiribonucleoza 4.Radiațiile.
-administrarea imuno-globulinelor umane 1,5ml i/m Factorii endogeni:
-cu scop de stimulare a imunitatii se prescrie decaris 1.Bolile infecțioase virale:hepatita acută virală, varicela, viroze.
-antihistaminice:dimedrol,suprastin,pipolfen 2.Bolile infecțioase bacteriene:scarlatina, difteria,septicemia.
Profilaxia: 3.Bolile alergice.
-promovarea alimentatiei naturale pina la virsta de 2 ani 4.Bolile endocrine.
-mentinerea in curatenie a glandei mamare in alimentatia naturala Clasificarea:
-dezinfectarea periodica a jucariilor -gastrita acuta catarala
-dezinfectarea veselei in alimentatia artificial - gastrita acuta coroziva
-folosirea unei cantitati suficiente si proaspete de hrana - gastrita acuta medicamentoasa
-evitarea contactului cu persoanele bolnave - gastrita acuta alergica
-pastrarea corecta a alimentelor - gastrita acuta flegmonoasa
-tratamentul maladiilor concomitente. Manifestari clinice:
Simptome digestive:inapetenta,dureri epigastrice,greturi,varsaturi,uneori
diaree,senzatie de plenitudine.
Simptome generale:cefalee,astenie,insomnia
Examenul obiectiv:limba saburala,mucosae uscate,sensibilitatea dureroasa
epigastrica,tahicardie,oligurie.
Tratament:
-excluderea factorilor etiologici
-spalarea gastric
-regim alimentar adecvat si corespunderea igienei alimentare
-pe perioada de 1-2 zile regim hidric
-administrarea treptata de supa de zarzavat cu putin orez,brinza de vaci
proaspata,lapte, gris,mere coapte,carne fiarta-7zile
-regim alimentar adecvat virstei cu excluderea alimentelor iritante
Terapia medicamentoasa:
-remedii gastrice
-antispastice
23.Ulcer gastric etiologie,factori predispozanti,manifestarile clinice. 24.Tratamentul si ingrijirea copiilor bolnavi cu ulcer gastric.
Ulcerul gastric este o maladie generalizata a organismului care se manifesta prin Tratament:
ulcere ale mucoasei stomacului si duodenului. -tratamentul in stationar in perioada de acutizare
Etiologie: -dispensarizarea in perioada remisiei clinice si profilaxia recidivelor sezoniere
-factorul alimentar -tratamentul in conditii sanatoriale in perioada de remisie clinica totala si
-produse alimentare alergizante endoscopica partial
-diferite medicamente Dietoterapia:
-factorii neuropsihici -Se prescrie dieta de crutareNr.1B,1A,1.Se limiteaza fainoasele si glucidele ce duc la
-factorii constitutionali alergizarea organismului.Sunt interzise copturile picante ,bulioanele si piinea
-gastritele proaspata.Hrana se administreaza in cantitati mici si rece.
-pe fundalul diferitor boli cornice Terapia medicamentoasa:
Factorii predispozanti: -neutralizarea mediului acid gastric
-factorii de agresie -inhibarea secretiei acide gastrice si activitatii pepsinei
-factorii de protective -sporirea capacitatii de aparare a mucoasei
Manifestarile clinice: -M colinoblocatorii periferici:atropine
Sindromul doloric:apar peste 30 min sau o ora dupa alimentatie si dispar peste 1,5- -M colinoblocatorii selectivi:gastrozepin
2ore dupa evacuarea continutului stomacului.Durerile sunt sub forma de -spasmoliticele:papaverin
accese,lancinante,intepatoare,apar acut mai ales in cazurile exceptionale de stress. -antagonistii receptorilor H histaminici:ranitidine
Sindromul dispeptic:pofta de mincarea se micsoreaza la 1/5 din copii.Apar arsurile -blocatorii H+K+ATF-fazei:omeprazole
persistente,greata dupa mincare,uneori voma.La majoritatea copiilor apar -analogii sintetici ai encefalinei:dalargina
constipatii. -antipeptice:denol,venter
Sindromul astenoneurotic:astenie,oboseala,insomnia,irascibilitate sporita,scade -Anti Hp:metronidazole,oxacilina
randamentul elevilor la scoala,apar reactii neadecvate. Tratamentul fizioterapeutic:
-Se administreaza in forme necomplicate in faza de remisie clinica incomplete:
-curent sinusoidal
-terapia cu microunde
-magnetoterapia
-ultrasunet la regiunea epigastrica
-somnul electric
-In acutizari se administreaza aplicatii cu parafina-ozocherica sau aplicatii cu
namol,turba.
Fitoterapia:
-daca secretia sucului gastric este marita se administreaza suc proaspat de cartofi o
lingura de desert de 3 ori/zi.
-in caz de arsuri se recomanda infuzie din pojarnita,din seminte de marar
-cu scop antiinflamator se indica sucul de aloe
Tratamentul sanatorial:
-in perioada de remisie peste 6luni de la cicatrizare se recomanda tratamentul
hidromineral.
Dispensalizarea:
-in primul an dupa acutizarea ulcerului gastric si duodenal copilul se examineaza de
4 ori/an.In urmatorul an de 2ori/an,primavera si toamna.Examenul endoscopicsi
testul pentru Hp sunt necesare de fiecare data.In dependent de tabloul clinic se
efectueaza tratamentul antirecidivant.
25.Profilaxia maladiilor digestive la copii.
-regim alimentar sanatos care sa cuprinda 3 mese principale si 2 gustari
- Alimentatiatrebuiesafieritmica
- Echilibrarea termica,mecanica si chimica crutatoare a alimentatiei
- Eliminarea din regim a alimentelor care provoaca sau accentueaza manifestarile
clinice ale bolii
- Excuderea intolerantelor individuale
- Dieta nr.1b sau dieta nr.1
26.Ascaridiaza, etiologia, contaminarea, manifestărle clinice, complicațiile,
diagnosticul de laborator. Tratamentul și îngrijirea. Profilaxia în viziunea CIMC.
Ascaridiaza este o geohelmintiază care se transmite pe cale fecalo-orală fără a
schimba gazda.
Etiologia:
Agentul etiologic al bolii este asscaris lumbricoides, un nematode de culoare roză.
–Femela matură are lungimea de 25-40cm, capătul distal ascuțit.
-Masculul are lungimea de 15-20 cm, capătul distal rotungit.
Contaminarea se face prin ingestia ouălelor cu alimente murdare. La răspîndirea
ouălor infestante pot contribui și muștele, păsările, apa de ploaie, mîinile murdare,
jucăriile. Mai frecvent infestarea se produce se produce în lunile de vară-toamnă.
Manifestările clinice:
Faza larvară: se caracterizează prin apariția sindromului Loffter manifestat prin
febră, tuse uscată, chinuitoare, mai rar dureri toracice și hemoptizie. Examenul
radiologic evidențiză zone de opacități cu limite imprecide în ambii cîmpi
pulmonary. În formele mai grave sindromul Loffter este însoțit de febră înaltă
urmată apoi de o pneumonie bacteriană.
Faza intestinală:
Evoluția ascaridiazei în această fază este de obicei latentă, uneori asimptomatică.
Manifestările cele mai grave se întîlnesc îndeosebi în infestațile massive și se
caracterizează prin următoarele semen:
-Tulburări digestive-vărsături, dureri abdominal cu character general, uneori cu
caracter de colici, diaree. În unele cazuri durerile sunt localizate în jurul
ombilicului, în regiunea epigastrică sau în zona iliacă dreapta imitînd o apendicită.
Unii bolnavi acuză inapetență, în timp ce alții prezintă bulemie. Poate apărea
modificarea gustului, prezența gustului sărat în gură. Uneori apare scaunul diareic,
iar în cazuri grave, chiar mucosangvinolente.
-Semne nervoase: ticuri, tulburări de somn și e comportament, meningism, cefalee,
astenie, amețeli, reducerea randamentului școlar. În formele grave pot apărea
convulsii.
-Manifestări alergice:prurit anal, cutanat, dispnee, astmatiformă, tuse spasmodic,
edem Quincke.
Complicații:
-Ocluzii intestinale
-Apendicite.
-Icter obstructive acut.
-Pancreatită acută,abces hepatic
-Perforația peretelui intestinal cu dezvoltarea peritonitei generalizate.
Diagnosticul de laborator:
-În stadiul larvar diagnosticul se bazează pe semnle clinice și mai ales pe cele
radiologice. Hemograma poate prezenta leucocitoză și eozinofile. Examenul
parazitologic al scaunelor este negative pînă a 60 zi după infestare.
-În faza intestinală diagnosticul se bazează pe examenul coproparazitologic,
hipereozinofile, ultrasonografie, și rareori pe descoperirea viermilor adulți în
scaune, lichidul de vărsături.
Tratament:
În pneumonia ascaridiană se indică antihistaminice și alt tratament symptomatic. În
faza intestinală se indică un tratament specific, chiar dacă boala evoluează latent, cu
preparate antihelmintice: Mebendazol.
Alternative: Pirantel-pamoat, Albendazol, Levamizol, Vermox, Vermigal, Săruri de
piperazină.
Terapia simptomatică: Polivitamine, Fermentoterapia, Preparatele ferului în
anemie.
Profilaxia:
-Depozitarea sanitară a fecalelor.
-Igienizarea zonelor de joacă ale copiilor.
-Fructele/legumele crude vor fi bine spălate înainte de a fi consummate.
-Informația sanitară a populației.
Examinarea scaunelor pacienților la 2-3 zile după tratamentul medicamentos.
-Dehelmentiazarea focarelor dacă infestraea este mai mare de 30%.
-Dehelmintizarea întregii familii se va face de 2 ori ope an.
-Helminții eliminați de bolnavi sunt inactivați cu clorură de var sau cu un corp într-
un vas închis în decurs de 30-40 minute.
28.Profilaxia helmintiazelor. Măsuri de control și ed. Sanitară.

 Spălați mâinile înainte de mâncare, după folosirea toaletei, când veniți

de afară.
 Spălați bine fructele, legumele și verdețurile înainte de mâncare.
 Nu beți apă de la robinet, fântâni, izvoare, sau alte rezervoare dubioase.
 În niciun caz nu consumați carne crudă sau prost pregătită. Carnea,
peștele și ouăle trebuie să fie prelucrate bine termic.
 Schimbați lenjeria de pat cât de des e posibil.
 Aveți grijă de igiena lenjeriei intime, schimbați-o cel puțin 1 dată pe zi.
 Tăiați unghiile, pentru a evita acumularea murdăriei sub unghii. Nu
roadeți unghiile.
 Aveți grijă ca copilul să nu pună în gură lucruri murdare.
 Faceți cât mai des curățenie umedă în casă.

Nu lăsați helminții să se dezvolte și să se multiplice! Pentru aceasta este necesar să

efectuați profilaxia medicamentoasă a helmintiazei. Profilaxia medicamentoasă se
face de 2 ori pe an, în perioada acutizării helmintiazei – primăvara și toamna.
Primavara se recomandă de a efectua profilaxia la 1-2 luni după topirea zăpezii.
Toamna – la primele înghețuri. 
27.Enterobioza, etiologia, contaminarea, semnele clinice, complicațiile,
diagnosticul de laborator. Tratamentul și îngrijirea. Profilaxia în viziunea CIMC.
Enterobioza-boala este cauzată de oxiuri și se manifestă prin semen generale și
digestive.
Etiologia:
Suferă în deosebi școlarii și preșcolarii.
-Oxiurul este un vierme rotund de culoare albă. Femala măsoară 9-12 mm lungime
și are extremitatea caudal efilată.
-Masculu are 3-5 mm lungime și extremitatea caudal recurbată.
Contaminarea are lor:
-pe cale fecal-orală, prin intermediul jucăriilor, alimentelor infectate, mîinilor
murdare.
-în oxiurază este posibilă și autoinfectarea cînd, în timpul scărpinării zonei
pruriginoase perianale ouăle sunt luate pe degete și apoi în gură.
-este admisă și infectarea de oziurază prin inhlarea ouălelor din aerul contaminat..
După ingestia ouălor se eliberează larva care migrează către cec, transformîndu-se
în vierme adult în 15-28 de zile.
Manifestările clinice:
Boala poate avea o evoluție latent sau poate fi mai manifestă cu următoarele semen
clinice:
-Prurit anal, legat de fixarea demelelor pe mucoasa anală: este vesperal și uneori
intermittent, este de intensitate diferită și responsabil de leziuni de grataj, mici
hemoragii și suprainfecții.
-La fetițe pruritul anal poate fi însoțit de prurit vulvar prin pătrunderea femelelor
în vagin și apariția vaginitelor. Uneori oxiurii ajung în uter, ovare, peritoneu,
provocînd salpingite, peritonite.
-Tulburări digestive sunt nespecifice: greață, inapetență, dureri abdominale
localizate în regiunea cecoapensiculară, tulburări de transit intestinal.
-Tulburări nervoase: insomnia, terori nocturne, iritabilitate, astenie, scăderea
randamentului școlar, scrîșnirea dinților noaptea, enuresis.
Complicații:
Complicatiile pe care le dau oxiurile sunt rare. Cele mai frecvente sunt infectiile
tegumentare din regiunea perianala si cele din zona genitala. Apar datorita iritarii
tegumentelor sau sangerarii datorita pruritului din zonele respective.
Diagnostic de laborator:
Este adesea făcut de părinți, care observă viermi adulți la suprafața scaunelor sau
la nivelul marginii anale. Cercetarea fecalelor prin tehnici coprologice obișnuite
este de obicei negativă, deoarece ouăle nu sunt depuse în intestine. Rezultatele
positive se obțin prin metoda raclajului perianal. Hematograma prezintă o
eozinofilie moderată(5-10%), rareori crescută(20-50%).
Tratamentul medicamentos:
-Combantrin este drogul de elcție.
-Mebendazol(Vermox, Permax).
-Albendazol.
-Pamoatum de pirviniu(Vermigal, Malevac).
-Derivații de piperazină.
Măsuri generale, educația sanitară:
Se prescrie o igienă corectă cu scopul prevenirii autocontaminării:
-Tăierea unghiilor.
-Spălarea și perierea mîinilor înainte de masă și după defecație.
-Purtarea unei pijmale sau chiloți închiși.
-Schimbarea zilnică a lengeriei de corp.
-Fierberea rufăriei de corp și de pat sau dezinfectarea ei cu ajutorul fierului de
călcat închis.
-Păstrarea lengeriei murdare în vase special închise.
-Curățarea în casă cu aspiratorul.
-Deridicarea umedă zilnică a încăperii.
-Spălarea de 2 ori pe zi a regiunii perianale cu apă și săpun și ungerea locală cu
oxid galben de miercur de 2%, unguente indiferente pentru copi sau unguent cu
anestezină.
-Spălarea jucăriilor cu ajutorul soluțiilor antiseptice.
-Dezinfectarea olițelor, viceului.
-Tratarea simultană a întregii familii.
29.Incidența maladiilor sistemului respirator, locul lor în structura patologiei la 30.Amigdalita la copii, cauzele, factorii predispozanți, mecanismul de dezvoltare,
copii. Factorii predispozanți. clasificarea infecțiilor acute ale căilor respiratorii semnele clinice.
superioare. Amigdalita –este o afecțiune frecvent observată la copilul mic și la școlar și rareori
În patologia aparatului respirator la copii infecțiile respiratorii superioare rămîn la sugari, caracterizată prin inflamația amigdalelor palatine.
la ora actuală maladii frecvente, ce constituie aproximativ 50% din nr Cauzele:
consultațiilor medicale în ambulator, precum și cauza mortalității la copii sub 5 Actualmente sa constatat că anginele la sugari și copilul mic sunt în special produse
ani. Decesele sunt determinate de numeroasele complicații care apar: pneumonia, de virusuri, iar la copilul mai mare de bacteria. Streptococul hemolytic, afectînd
bronșiolite, epiglotite, pleurezii. Conform datelor mai multor studii epidemiologice mucoasa, elimină toxine care, fiind vehiculate cu torentul sangvin în organism, pot
s-a constatat că la sugari se pot produce în mediu cele mai multe episoade pe an. produce procese patologice în diferite organe, în special afectînd inima și rinichii.
La această vîrstă începe școlarizarea copilului, adică are lor comunicarea copilului După suportarea anginei acute imunitatea format este de scurtă durată.
cu persoanele din afara familiei, frecventarea diferitor colectivități. Al 2 vîrf al Factorii predispozanți:
infecției respiratorii acute este atins la vîrsta de 3-5 ani cînd copii au pînp la 4 Deosebim formele:
episoade pe an, fiind generate de intrarea copiilor în colectivități. După vîrsta de -catarală.
10 ani frecvența scade și este ca la adulți, 1-2 episoade pe an. -lacunară.
Factorii predispozanți: -foliculară.
Incidența înaltă a infecțiilor respiratorii la copii este condiționată de următorii -fibrinoasă.
factori: -herpetică.
-Particularitățile anatomo-fiziologice ale apartului respirator:imaturitatea -flegmonoasă.
morfologică și funcțională a organelor respiratorii, care se manifestă prin reacții -ulcero-necrotică.
specifice ale organismului copilului la infecție și alți factori. -mixtă.
-vîsta copilului. Cele mai grave infecții respiratorii se produc în primii 3 ani de Complicațiile anginelor:
viață și în special la sugari. Bronțiolita este principala infecție pînă la vîrsta de 6 Complicații locale:
luni, pneumoniile-în primii 2 ani, iar laringotraheobronșitele-între 9 luni și 3 ani. -flegmon periamigdalian unilateral.
-maladiile nutriționale:rahitismul, anemia, malnutriția, diateza alergică. -flegmon latero-cervical.
-prematuritatea. -limfadenită.
-focarele cronice de infecție. Complicații generale:
-alimentația nerațională. -reumatism articular acut.
-sezon rece, umiditatea sporită. -glomerulonefrite care apar după un termen de 7-14 zile de la infecția acută.
-calitatea îngrijirii materne. Manifestările clinice:
-gradul de expunere la infecții. 1.Angina catarală: are un debut cu senzații neplăcute în gît, uscăciune, zgîrîeturi,
-fumatul în familie. mai apoi dificultăți la deglutiție, temperature corpului 38-39 grade, la examenul
-poluarea atmosferică. faringelui se determină o hiperemie extinsă, amigdalele sunt puțin edemațiate,
-nivel socio-economic redus. limba este uscată, saburală. Se determină o limfoadenopatie regional anterioară
Clasificarea infecțiilor acute ale căilor respiratorii superioare. moderată, dureroasă la palpare, boala persist 3-5zile.
Necomplicate Complicate 2.Angina foliculară: febră 38-39 grade, dureri puternice în timpul deglutiției cu
Rinite Epiglotite iradieri în urechi, la copii se observă uneori vărsături, se măresc ganglionii limfatici
Rinofaringite Otite medii submandibulari, cervical, auriculari, sensibili la palpare, pofta de mîncare este
Faringite Mastoidite redusă, scaunul poate fi diareic
Amigdalite Sinusite 3.Amigdalita lacunară-evoluează mai grav cu febră mai înaltă, la examinarea
Adenoidite Abces periamigdalian faringelui se depistează pe suprafața hiperemiată a amigdalelor mărite, în lacuen
Abces retrofaringian acumulări de puroi de culoare albă-gălbuie, copilul poate rămîne afectat 7-10zile.
4.Angina fibrinoasă-se observă mai rar, este numită psudomembranoasă,
pseudodifterică deoarece după caracterul peliculelor se aseamănă cu difteria
faringelui și diagnosticul se bazează doar pe datele bacteriologice.
5.Angina herpetică sau virală-este provocată de viruși, se observă la copii mici, este
cu transmitere aerogenă și are o contagiozitate înaltă, febră 39-40 grade, dureri la
deglutiție, cefalee, dureri muscular, vărsături, diaree. În formele grave în regiunea
palatinului moale, arcurililor palatine, amigdalelor și peretelui posterior al
faringelui pot apărea miște vezicule, eroziuni, care peste 3-4 zile se reabsorb.
31.Aprecierea și clasificarea copilului bolnav cu problem ale gîtului, tratamentul 32.Otitele la copii, cauzele, factorii predispozanți, clasificarea, manifestările clinice
conform CIMC. Acordarea asistenței prespitalicești copiilor gravi. în diferite forme de otite.
Abces faringian: Otitele reprezntă inflamația urechii.
-adm I doză de preparat antibacterian potrivit: Cauza principal a otitelor mdii este infecția bacteriană:
-spitalizați imediat. -Streptococcus pneumoniae în 30-50%din totalul cazurilor.
-explicați mamei cum să încălzească copilul în drum spre staționar. -Haemophilus influenza în 15-25% din cazuri.
Faringita streptococică: -Moraxella cataralis se izolează în 7-3% din cazuri.
-adm I doză de preparat antibacterian potrivit: -Virusurile constituie circa 6-25% din cazuri.
-adm I doză de paracetamol în ambulatoriu în caz de febră în altă(38 Grade C sau Alte bacteria ce pot produce otita medie sunt: Streptococcus pyogenes grup A,
mai înaltă) sau în caz de dureri. Staphilococcus aureus, Pseudomonas aeruginosa.
-umeziți gîtul și ușurați tusea c ajutorul unui remediu inofensiv. Factorii predispozanți:
-explicați mamei cînd să revină imediat. Otita medie este mai frecvent la băieți. alături de această predispoziție legată de sex,
-vizita repetată peste 2 zile. alți factori predispozanți sunt:
Faringita nestreptococică: -disfuncția trompei lui Eustachio.
-umeziți gîtul și ușurați tusea cu ajutorul unui remediu inofensiv. -boli ale țesutului conjunctiv.
-adm paracetamol în caz de dureri. -aflarea copiilor în colectivități.
-explicați mamei cînd să revină imediat. -familile numeroase.
-vizita repetată peste 5 zile dacă starea copilului nu sa ameliorat. -fumatul pasiv de către copii.
-alimentația sugarului culcat complect pe spate.
-fon allergic.
-prezența focarelor cornice de infecție.
-anotimpul rece.
-maladiile de fon.
-starea imunologică dificilă a copilului.
Otita este de mai multe feluri si poate fi clasificata in felul urmator:
Otita externă- Acest tip de otita apare frecvent vara, dupa inotul in mare sau
piscina, pentru ca in ureche pot ramane cantitati de apa care favorizeaza
dezvoltarea si inmultirea bacteriilor.
Otita medie- Infectia este declansata de bacterii si este localizata la nivelul urechii
medii. Este cea mai intalnita forma de otita, in special in randul copiilor.
Otita internă- Mai este cunoscuta si sub numele de labirintita,  pentru ca inflamatia
este localizata la nivelul urechii interne. Adesea, aceasta forma de otita se vindeca
de la sine, cu ajutorul sistemului imunitar.
Manifestările clinice:
Este variabil și adesea nespecific. Nou-născutul poate prezenta manifestările
nespecifice precum iritabilitatea, vărsături, diaree.
-Debutul în otite deseori este precedat de semnele unei ingecții virale de tip rinită
sau rinofaringită:rinoree, febră, agitație, inapetență, somn superficial.
-Cel mai characteristic semn este durerea auriculară uni- sau bilateral. La apăsarea
pe antetragusul urechii copilul reacționează printr-un plîns puternic.
-Uneori pot apărea așa semen ca diminuarea auzului, amețeli, nistagm , paralizie
facial, semen meningiene , însoțite de dereglarea cunoștinței.
-În evoluție timpanul se poate perfora spontan, urmat de apariția unei secreții
seroase sau purulente în conductul auditiv extern.
În formele cornice, cele mai frecvente simptome sunt diminuarea auzului,
perforarea timpanului și otoreea în general fetidă. Puseele de acutizare sunt însoțite
de febră și dureri auriculare.
33.Conduita copilului bolnav cu probleme ale urechii în viziunea Programului 34.Laringotraheita stenozantă, cauzele, factori predispozanți, gradele, semnele
CIMC. Acordarea asistenței de urgență prespitalicești. clinice. Conduit copilului bolnav cu laringotraheita stenozantă în viziunea
Mastoidita : Protocolului clinic național și Programului CIMC.
–administrați I doză dîn caz de durere. Laringotraheita stenozantă-se dezvoltă în timp ce inflamația laringelui se extinde în
-e preparat antibacterian potrivit: regiunea subglotică și la trahee cu apariția dificultăților de respirație și a dispeneei.
-adm I doză de paracetamol
-spitalizați urgent.
Infecția acută a urechii:
-adm un preparat antibacterinan timp de 5 zile.
- adm paracetamol în caz de durere.
-uscați urechea cu ajutorul meșei.
-vizita repetată peste 2 zile.
Infecția cronică a urechii
-îndreptați la policlinică pentru investigații.
Infecția urechii-negativ-fără tratament suplimentar
35. Pneumoniile la copii. Etiologia, factorii predispozanți, mecanismul de 36. Aprecierea semnelor de pericol pentru viața copilului conform CIMC
dezvoltare, semnele clinice, complicații, diagnostic. 1) poate copilul bea sau suge piept
Pneumonia acută – este un process inflamator al parenchimului pulmonary cu 2)vomită după fiecare hrană sau băutură
afectarea alveolelor și/sau a țesutului interstitial. 3)a avut copilul convulsii
Etiologie 4)dacă este lethargic sau fără conștiință
-la n.n înprimele zile de viață – streptococul gr B, virusul Citomegalic, herpetic, 5)prezintă copilul convulsii la moment
mycoplasma hominis Copilul care prezintă orice semn general de pericol necesită o atenție imediată;
-la vărst de 5 zile-1 lună – stafilococul rezistent la antibiotic, bacteriile colifrome finisați examinarea și tratamentul prespitalicesc pentru a nu reține spitalizarea.
(klebsiela, enterobacter), protei, citomegatovirus, v.herpes, hlamidis trahomatis Dacă copilul are convulsii la moment, asigurați permeabilitatea căilor respiratorii,
-de la 1 lună-6 luni – pneumococul, stafilococul, haemofilus influentzae, paragripal tratați copilul cu diazepam. Spitalizați urgent.
I și II etc
-de la 6 luni-5 ani – pneumococcus, stafilococus viridans, RS-virus, adenovirus,
herpes etc
-după 5 ani – pneumococcus influentzae, virusul gripal A și B, mycoplasma
pneumonia
Factorii predispozanți
-prematuritatea
-patologia perinatală gravă
-sindromul vomei și a recurgitației
-alimentația mixtă și artificială
-anomaliile de constituție
-maladiile nutriționale
-malformațiile congenitale de cord
-mucoviscidoza
-anomalii de dezvoltare ale aparatului bronhopulmnar
-maladii imunodificitare și ereditare
-hipovitaminozele
-răceala
-situațiile de stress
-focare cornice de infeecții
Mecanismul de dezvoltare
Faza 1 – mi/o pătrund în căile resp.superioare, funcția macrofagelor, neutrofilelor,
t-limfocitelor scade, se reduce fucția imună locală
-Faza 2 – toxinele microbiene alterează
Funcția țesutului interstitial și alveolelor prin apariția edemului, creșterea
permeabilității vasculare.
Faza 3 – are loc activarea proceselor de oxidare a lipidelor, acizilor grași
nesaturați și mai ales oxidarea surfactanului care protejează aleolele prin
distrugerea mi/o, reducerea lui constribuie la acumularea lichidului în alveole și
dereglarea schimbuui de gaze
Faza 4 – se micșorează ventilarea pulmnară cee ace conduce la hipoxie și
hipoxemie în organism cu dereglarea tuturor tipurilor de metabolism
Faza 5 – în insuficiența respiratory plămânii nu sunt în stare să asigure organismal
cu oxygen și apare cianoza
Faza 6 – se dereglează funcția și metabolismul diferitor organe și sisteme
Semne clinice
-debutul este progresiv
-tusea devine mai persistentă, atît ziua cât și noaptea, cee ace conduce la creșterea
presiunii intraabdominale care declansează vărsături
-dispneea de tip expirator – semn characteristic, dispneea conduce la adinamie,
somnolență, conștiință deprimată, tonusul muscular scăzut, convulsii, comă
-Starea toxică – se caracterrizează prin inapentență, palididtate, facies toxic cu
ochi încercănați, cefalee, apatie, iritabilitate sporită, astenie, alteranaea stărilor de
excitație și somnolență, diaree, vărsături epizodice, meterorism, febră
-sindromul feril 38-39 grade – depășeste 2-3 zile, poate induce la convulsii și
dezvoltarea complicațiilor
-durerea toracică – determinate de iritarea pleurei, poate fi însoțită de dureri
abdominale acute ce pot sugera o urgență chirurgicală
-tirajul cutiei toracice – apare din cauza efortului sporit din partea mușchilor
respiratorii, contractile repetate genereazp mișcările de piston ale copului copilului
– semn de boal pulmonară severă
-cianoza – se apreciază cel mai bine la nivelul limbii, mucoasei bucale, regiunii
periorale, în formele severe cianoza tegumentelor este generalizată apar
transpirații vîscoase
-manifestările cardio-vasculare sunt determinate de reducerea schimbului de gaze
în plămâni (tahcardie, TA scăzută, hepatosplenomegalie, edeme, cianoză
Complicații
1.pulmonare – pleurezia exudative, distrucția pulmonară, pneumothorax,
pneumomediastinum
2.Complicații purulente extrapulmonare – meningite purulente, ortiomielite,
artrite, otite, enterocolite, peritonite
3.Complicații toxice extrapulmonare – hepatite și nefrite toxice, anemie
toxicoinfecțioasă, insuficiență cardiovasculară, encefalopatie toxicoinfecțioasă
Diagnostic
Hemograma – determină leucocitoză și VSH mărit
Examenul radiologic – îmbogățirea desenului pulmonar reacția hilului pulmonary;
opacități omogene focare, confluente, segmentare, lobare.
Explorările bacteriologice și imunologice permit confimarea diagnosticului
etiologic al pneumoniei.
37. Aprecierea și clasificarea copilului cu tuse și respirație dificilă conform CIMC
Aprecierea:
-numărați frecvența resirației întru-un minut
-examinați dacă este tirajul cutitiei toracie
-examinați și auscultați dacă este stridor
-copilul trebuie să fie liniștit.
Dacă copilul este la vârsta de la 2-12 luni – respirația accelerate este 50 resp/min și
mai mult
La 12-5 ani – 40 resp/min și mai mult
1) –orice semn general de pericol, tirajul cutiei toracice, stridor în repaus –
pneumonie severă sau maladie foarte gravă
20-respirație accelerate – pneumonie
3)-nu sunt prezente semen de penumonie sau maladie foarte gravă – tuse sau
răceală
39. Consilierea mamei copilului bolnav cu maladii respiratorii cu referire la
vizitele repetate si revenirea imediata la medic.
-familiarizarea parintilor cu maladii respiratorii; -informarea parintilor despre
criteriile de anulare a antibioticelor( normalizarea t in decurs de 2-3 zile; resorbtia
focarelor in pneumonie la radiografie)
-Conform CIMC, daca copilul are respiratie accelerata, rezulta ca are pneumonie-i
se va adm preparatul antibacterian potrivit timp de 5 zile. Vizita repetata va fi
peste 2 zile.
-In caz ca nu sunt prezente semnele de pneumonie sau maladie foarte grava,
rezulta ca are pneumonie-negativ, tuse sau raceala..se va indica tratamentul-Vizita
repetata va fi peste 5 zle in lipsa ameliorarii.
-Daca respiratia este accelerata cu sau fara respiratie astmatiforma si temperatura
37,5 si mai sus, rezulta ca are pneumonie , vizita repetata va fi peste 2 zile.
-Iar daca are pneumonie –negativ, respiratie astmatiforma , vizita repetata petse 2
zile.
-Daca copilul are probleme cu gatul, si ganglionii cervicali limfatci mariti si
depuneri albicioase pe gat, rezulta ca are faringita streptococica, vizita repetata va
fi peste 2 zile.
-Daca are unul sau nici unul din semne, rezulta ca are faringita nestreptococica,
vizita repetata va fi peste 5 zile daca starea copilului nu s-a ameliorat.
40. Profilaxia maladiilor respiratorii la copii.
-prevenirea infectiilor respiratorii virale;
-alimentatia rationala;
-calirea,efectuarea gimnasticii;
-imunoprofilaxia la termen;-sanarea focarelor cronice de infectie;
-ignorarea aglomeratiilor;
-utilizarea imbracamintei calde pe timp rece;
-neadmiterea fumatului de catre parinti in odaia copilului;.
De asemenea, deoarece astmul bronsic este o maladie cu oredispozitie ereditara in
familiile cu manifestari alergice sint indicate masuri preventive de evitare a
alergizarii copilului incepand cu sarcina, apoi perioada sugarului si copilului mic:
excluderea obiceiurilor vicioase, factorii profesionali daunatori in timpul sarcinii;
alimentatia rationala a gravidei si mamei care alapteaza prin reducerea
produselor alergice; alimentatia la san a sugarului; formarea microclimatului
igienic optim in locuinta;
38. Tratamentul copiilor bolnavi cu pneumonie.Acordarea asistenței
– Regimul igieno-sanitar (spitalizare/domiciuliu)
– încăpere încălzită 18-20 grade
– ceaiuri de mușețel
– poziție cu ridicarea trunchiului, schimbarea poziției la fiecare 2h
– ridicarea aportului de lichide (+200ml-sugar-pe zi)
– în pneumonia gravă lichidele să nu depășească 50-60ml/kg pe zi
-tratametnul insuficienței respiratorii
-dezbaterea obstrucțiilor prin aspirație
-administarea oxigenoterapiei (sonda nazală, masca, cort)
Terapia antibacteriană
-adm antibioticelor Penicilina, Ampicilina 100000-150000 UI/kg, Tentamicina,
Eritromicina
Fizioterapie – trebuie folosită cu precauție din cazua dezvoltării pneumosclerozie.
Pentru reabsorbția procesului inflamator se adm electroforeză cu acid nicotinic, aci
ascorbic, clorură de calciu de 2,5%, axtract de aloe
Imunomodulatoare – Decaris 50-100 mk/zi de 2 orri pe săpt., T-activin, timalin
Terapia sindromatică – se efectuează în febră, convulsii, meterorism, vomă, cefalee.
Antipiretice – paracetamol, coctailuri litice
Acordarea asistenței
Dacă este respirație accelerate și astmatiformă sau tirajul cutiei toracice sau orice
semn general de pericol, administrați o doză de preparat antibacterian de linia a 2-a
sau cloamfenicol intramuscular.
40. Profilaxia maladiilor respiratorii la copii.
-prevenirea infectiilor respiratorii virale;
-alimentatia rationala;
-calirea,efectuarea gimnasticii;
-imunoprofilaxia la termen;-sanarea focarelor cronice de infectie;
-ignorarea aglomeratiilor;
-utilizarea imbracamintei calde pe timp rece;
-neadmiterea fumatului de catre parinti in odaia copilului;.
De asemenea, deoarece astmul bronsic este o maladie cu oredispozitie ereditara in
familiile cu manifestari alergice sint indicate masuri preventive de evitare a
alergizarii copilului incepand cu sarcina, apoi perioada sugarului si copilului mic:
excluderea obiceiurilor vicioase, factorii profesionali daunatori in timpul sarcinii;
alimentatia rationala a gravidei si mamei care alapteaza prin reducerea produselor
alergice; alimentatia la san a sugarului; formarea microclimatului igienic optim in
locuinta; etc
41. .Reumatismul articular acut. Etiologia, factorii de risc in dezvoltarea RAA.
Semnele clinice, investigatiile paraclinice.
RAA-este o afectiune inflamatorie generalizata nesupurativa a tesutului conjunctiv,
de origine streptococica, cu afectarea multisistemica dar mai ales a cordului, cu
aevolutie acuta sau cronica si cu posibilitatea producerii sechelelor cardiace.
Etiologia
A fost demonstrata cert legatura infectiei faringiene cu streptococul
B-hemolotic Grup A:- in faza acuta a reumatismului practic intotdeauna se
depisteaza semne imunologice ale unei infectii streptococice suportate recent;
-recidivele bolii apar numai dupa o infectie spreptococica intercurenta;
-puseul primar si recidivele pot fi prevenite prin tratament al infectiilor
streptococice cu remedii antibacteriene.
Poarta de patrundere a infeactiei o constitue faringele, puseul reumatismal primar
apare la 2-3 saptamini de la o boala straptococica acuta(angina, otita).
Factorii de risc in dezvoltarea RAA :
Focare cronice de infectie , factori ereditari, maladiile suportate(Angina, Scarlatina)
Reumatismul se dezvolta preponderent la copii si adolescentii in virsta de 5-15 ani,
foarte rare la copii sub 5 ani
Semnele clinice: Tabloul clinic al reumatsmului este polimorf si foarte
variat.Manifestarile clinice apar de obicei la 1-5 saptamini dupa o infectie
streptococia faringiana.Debutul bolii este marcat de aparitia unor semne clinice
nespecifice: Febra, poate depasi 39 grade celsius, Are un caracter neregulat. Se
poate mentine peste 3 saptamini in absenta tratamentului;Artralgiile sunt de obicei
generalizate fara semne obiective de inflamatie;Valoarea tegumentelor;Anorexie;
uneori pierderi in greutate, adenopatii.Manifestarile clinice de baza sunt
reprezentate prin cardita, poliartrita `coree minor`,
1.Poliartrita reumatismala (afectarea rapida concomitenta a 2-5 articulatii cu
tumifiere, hiperemie, hipertermie, locala si diminuarea functiei din cauza durerilor
marcate ).
2.Cardita reumatica( cea mai frecventa minifestare, este caracteristica implicarea
tuturor foitelor cordului, cel mai timpuriu se afecteaza miocardul, pe fundalul
caruia se dezvlota endocardita si pericardita.
3.Coreea reumatica( debutul este de obicei insidios, se schimba brusc starea psihica
a copilului, apar tulburari de compoortamente, apatie, agresivitate)
4.Eritemul marginal( se manifesta prin eruptii inelare de culoare roz- pala,
nepruriginoase , care pot sa apara si sa dispara in decurs de citeva ore).
5.Nodulii reumatismali subcutanati(apar mai rar decit eritamul marginal,
reprezinta formatiuni nodulare de la un mm pina la 1, 2 cm , indolore si dure care
apar deasupra proeminentelor osoase.Investigatii paraclinice: actualmente nu exista
teste de laborator specifice.
Investigatiile paraclinice sunt utile pentru confirmarea procesului inflamator de
origine streptococica si pentru diagnosticarea afectarilor sistemice. Infectia
streptococica este dovedita prin cultivarea streptococului din exudatul faringian,
prin determinarea antigenelor streptococice pozitive si prin evaluarea anticorpilor
anti sptreptococici. ASLO.Diagnosticarea afectarilor sistemice se face cu ajutorul
ECG, EcoCG, examenului radiologic.Hemograma fa confirma leucocitoza VSH
accelerata, La analiza biochimica a singelui se constata disproteinimie si prezenta
proteinei c reactive.
42. Particularitatile ingrijirii si tratamentul copiilor cu reumatism. 43. Profilaxia primara si secundara a reumatismului. Dispensarizarea. Inice.
Tratamentul reumatismului la copii prevede: vindecarea bolnavilor cu reumatism Profilaxia primara are ca obiectiv prevenirea reumatismului si consta in: depistarea
primar acut, obtinerea remisiunii clinice prelungite in puseele recurente. Bolnavii precoco si tratamentul adecvat al infectiilor faringiene cu streptococ B hemolitic din
cu reumatism necesita un tratament complex timp de 3-4 luni, care se realizeaza in grupul A;-alimentarea rationala,;-sanarea focarelor cronice de infectie;-
3 etape: stationar, sanatoriu, ambulator; Prima etapa a tratamentu;ui se imunoprofilaxia la termen;-calirea copilului;. Profilaxia secundara(dupa prima
efectueaza in sectii specializate, unde se indica obligatoriu repaus la pat, care se criza de reumatism)- are ca scop prevenirea recurentelor reumatismale, stopand
continua pana la diminuarea semnelor de cardita, artrita( dureaza aproximativ 2-3 astfel evolutia progresiilor a maladiei si dezvoltarea complicatiilor. Pentru aceasta
saptamani).Tratamentul medicamentos: in scopul iradicarii infectiei streptococice de 2 ori pe an primavara si toamna se realizeaza un control medical in scopul
tuturor copiilor bolnavi in faza acuta a reumatismului se recomanda monitorizarii copilului. Se adm Bicilina-5 i/m in doze unice. Dispensarizarea-
benzilpenicilina in doza de 800000 UA/zilnic la copiii sub 12 ani. Dozele zilnice sunt Scopurile dispensarizarii sunt urmatoarele:
divizate in 4 prize la un interval de 6 ore. Cura de benzilpenicilina este urmata de - mentinerea sanatatii si prevenirea bolii
tratamentul preventiv cu bicilina-5. In cazul intolerantei la penicilina, se - depistarea precoce a bolilor
recomanda eritromicina in doza de 30-40 mg/kg/zi, pe cale orala. Tratamentul - redobandirea sanatatii
antiinflamator-consta in adm remediilor medicamentoase antiinflamatorii - evitarea complicatiilor
nesteroide, a glucocorticosteroizilor, care inhiba procesul inflamator reumatic. - reducerea consecintelor bolii
(salicilatele). Din grupa antiinflamatorii nesteroizi se adm mai frecvent voltaren - cresterea numarului de ani potentiali de viata castigati
sau ortofen.Efecte bune se obtin in urma adm indometacinei. Corticoterapia se - scaderea numarului de decese premature;
indica in doze de 1 mg/kg, in cateva prize in 24 h. In coree se indica sedative.
Incepanad cu saptamana a 2-3 se recomanda gimnastica curativa.
Alimentatia-regimul alimentar nu este decat usor restrictiv;bogat in produse cu un
continut sporit de potasiu(prune uscate, stafide, caise uscate, cartofi copti, mere,
dieta NR 10. ) Se exclud din ratia alimentara alimentele: ficatul, ceapa, usturoiul,
hreanul, se limiteaza sarea de bucatarie la 3-5 g pe zi. Dupa 3-4 saptamani copilul
se alimenteaza fiziologic conform varstei.
44. Anemiile la copii, anemia fierodeficitara, cauzele, factorii predispozanti, 45. Tratamentul si dietoterapia in anemie. Supravegherea copiilor bolnavi la
clasificarea, semnele clinice, diagnosticul de laborator. domiciliu.
Anemia este o stare patologica a organismului, caracterizata prin reducerea Tratament
continutului de hemoglobina si a numarului de eritrocite intro unitate de volum a - principiile de baza ale tratamentului anemiei:suspendarea cauzei, organizarea
sangelui. regimului corect de ingrijire, alimentatia rationala, normalizarea secretiei tractului
Cauzele: digestiv, tratamentul medicamentos.
1. Depozit insuficient de fier; Tratamentul medicamentos-terapia starilor fierodeficitare se efectueaza cu
2.Aport alimentar insuficient; preparate de fier de adm perorala. Actualmente sunt indicate medicametele cu
3.Absorbtie insuficienta a fierului. continut de fier bivalent. Frecvent in componenta preparatelor de fier este inclus
4.Necesitatile sporite de fier; acidul ascorbic9300-500 mg), care faciliteaza absorbtia fierului. Sugarilor se adm de
5;Pierderi patologice de fier; preferinta forme fluide de preparate de fier( solutie sirop: hemofer, tot-
6.Tulburari de transport a fierului;. hema,maltofer). Foarte prudent se va adm fieroterapia copiilor cu dismicrobisme,
Factori predispozanti deoarece se activeaza flora conventiomal patogena cu aparitia bolilor diareice..
-continut insuficient de fier in produsele alimentare consumate, solicitari crescute Fieroterapia se continua pe parcursul inca a 2-3 luni de normalizare a nivelului de
ale organismului in fier, sangerari gastrointestinale, menoragii, donarea hemoglobina, micsorand doza pana la ½ din cea terapeutica. Pentru adm i/v: ferum-
sistematica de sange.etc. leac, ectofer, fercoven. Transfuziii de sange in anemii sunt indicate doar in starile
Clasificarea foarte grave. La nivelul de asistenta medicala primra conform OMS anemia la copii
-1. Dupa etilogie: a) anemii deficitare(feriprive; proteinoprive,; prin hipo- si sub 5 ani este verificata dupa paloarea palmelor.
avitaminoze);b) Anemii hipo-si aplastice(ereditare, dobandite); C)anemii Dietoterapia-pana nu demult se considera ca formele usoare si moderate de anemie
posthemoragice(acute, cronice);d)anemii hemolitice(congenitale;dobandite); E) se pot trata doar cu alimentele bogate in fier. In produsele alimentare fierul este
anemii simptomatice(in leucemii,, nefrite, boli infectioase, patologii ale ficatului;) prezent in forma hemica si nehemica. Mai eficient este reabsorbit fierul hemic, care
2. Dupa gravitate(usoare, moderate, grave). se contine in produsele din carne.Se recomanda de adm produsele din carne, ficat,
3. Dupa indicele de culoare(normocrome(0,8-1,0),;hipocrome(0,8); pestw impreuna cu legumele, si fructele care contin vitamina C, stimulatoare a
hipercrome(1,0)); asimilarii fierului in intestin.Produsele din carne nu se combina cu fainoasele si
Semnele clinice lactatele deoarece fierul din carne nu se va reabsorbi din cauza fitinei din aceste
-In debutul maladiei este foarte dificil de a suspecta anemia, deoarece simptomele produse.
clinice sunt nespecifice si nu argumenteaza diagnosticul. Debutul bolii este insidios Supravegherea copiilor cu anemie prevede examinarea lor la fiecare 14 zile cu
cu instalarea progresiva a simptomelor in decurs de mai multe luni. In perioada de efectuarea examenului clinic si de laborator. Dupa normalizarea hemogramei
instalare a anemiei apar semne nespecifice ca apatia, astenia, somnolenta, fieroterapia in doze profilactice se mai continua inca 2-3 luni, efectuand controlul
anorexia, transpiratii abundente, aplatizarea curbei ponderale, si stagnarea hematologic lunar, apoi tremestrial. Dupa 12 luni de normalizarea indicilor clinic si
ritmului de dezvoltare neuropsihica. Uneori copiii sunt paratrofici, dar cu turgor de laborator se intrerupe evidenta dispensarica si copiii sunt transferati din grupul
flasc. Perioada de stare a anemiei se caracterizeaza prin aparitia sindromului 2 de sanatate in primul grup.
sideropenic care include: modificari epiteliale(paloarea la nicelul
palmelor,etc);modificari gastro-intestinale(limba devine uscata, lipicioasa,
depapilata.etc); modificari asteno-neurotice(stare emotionala instabila, crize de
iritare,etc); modificari cardiovasculare(palpitatii. Tahicardie);stare imuno-
deficitara(diminuarea imunitatii celulare)...
Manifestarile anemice depind de gradul deficientei de fier si a duratei lor de
instalare...
Diagnosticul de laborator-confirmarea maladiei se face dupa urmatoarele
criterii(anamneza,manifestarile clinice, indicii de laborator:concentratia
hemoglobinei in sange, micsorarea indicelui de culoare mai jos de
0,8,determinarea niveluluifierului seric, determinarea anizocitozei, poichilocitozei.
46. Profilaxia anemiei fierodeficitare la copii.
Profilaxia starilor fierodeficitare este necesar sa se initieze din perioada prenatala
incepand cu a doua jumatate a sarcinii. Preferabila este adm remediilor de fier
divalent asociat cu acidul ascorbic, care stimuleaza dezvoltarea fatului si
protejeaza SNC. Inclusiv gravidelor se recomanda aflarea indelungata la aer liber,
alimentatia echilobrata calitativa si cantitativa. Profilaxia postnatala prevede :
alimentatia naturala cu adm la termen a hranei complementare. Este important
de adm complement ce contine fier doar usor asimilabil in deosebi copiilor cu
diateza alergica, cu crestere accelerata, prematurilor etc. Pana la varsta de 3-4 luni
laptele matern asigura metabolismul echilibrat al fierului in organism. La 5-6 luni
cantitatea de fier ce patrunde in organism cu laptele matern este
insuficienta.Copiilor alimentati artificial se recomanda substituienti adaptati cu
continut sporit in fier )pana la varsta de 6 luni-NAN-1; Nutrilon, mamex,
frisolax;;;copiilor mai mari de 6 luni-NAN-2; Hipp-2, Nutrilon-2.). Exista si
substituienti speciali cu un continut sporitde fier, destinati copiilor cu anemie-
Similac cu fier, Enfamil cu fier, insa ele nu se adm copiilor pana la varsta de 4-5
lun, deoarece pot genera dereglari intestinale...-Respectarea regimului zilei, aflarea
maximala a copiilor la aer curat;-profilaxia si tratamentul precoce al rahitismului,
malnutritiei, maladiilor respiratorii acute,etc;-examinarea obligatorie la fiecare
copil bolnav pana la varsta de 5 ani a palorii palmelor.

48. Boala Werlhof( trombocitopenia), cauzele, factorii predispozanti, semnele
clinice, diagnosticul, tratamentul, ingrijirea, profilaxia.
Trombocitopeniile prezinta o grupa de maladiile si sindroame, care evolueaza cu
nr scazut de trombocite.
Cauzele
-cauza nu este determinata clar, dovada servind si denumirea ei idiopatica. Boala
este precedata de urmatoarele cauze:viroze-21,1%; infectii bacteriene-11,1%;
vaccinuri-4,8%; Alte cauze-maladii alergice, hepatite, artrite, leucemii etc..
Factorii predispozanti-factorii alergici, focare de infectie,etc;
Semnele clinice-cea mai tipica manifestareclinica este sindromul hemoragic
cutanat, el se caracterizeaza prin: aparitie spontana a hemoragiilor, polimorfism al
eruptiilor purpurice, policromie, asimetrie. Hemoragiile nu au localizare specifica.
Din cauza hemoragiilor cutanate multiple, pielea bolnavului aminteste blana
leopardului. Hematoamele si hemartrozle apar in deosebi dupa traumatisme
pronuntate, pot aparea hemoragii nazale, gingivale. In formele severe pot aparea
hemoragii in retina ochiului, pancreas, ovare, urechea interna. Foarte periculoase
sunt hemoragiile intracraniene, care evolueaza cu forme de focar, semne
meningiene,etc.; La fetite pot aparea metroragii, care dureaza pana la 3-4
saptamani.
Diagnosticul de laborator- in analiza sangelui: trombocitopenie(25000-
50000/1mm), anemie, leucocitele-N. Se mareste durata sangerarii si se reduce
retractia chiagului sangvin. In medulograma-compensator se mareste numarul
megacariocitelor. Nu exista insa teste ideale de identificare a anticorpilor
antitrombocitari.
Tratamentul-in majoritatea cazurilor bolnavii se spitalizeaza. Se recomanda
repaus la pat. Tratamentul de baza include: adm corticosteroizilor, splenectomia,
si folosirea in unele cazuri a remediilor imunodepresante. Concomitent se indica
terapia vasoprotectoare(rutin, ditinon, acid ascorbic). Din grupa corticosteroizilor
mai frecvent se folosesteprednizolon 1-2 mg/kg/zi. Cea mai eficienta metoda de
tratament ramane splenectomia. Uneori splenectomia se efectueaza in caz de
urgenta in caz de: hemoragii cerebrale, digestive, uterine,. Daca tratamentul nu
este eficient, se recomanda tratamentul cu imunodepresante: imuran, vincristin,
ciclofosfan in decurs de 2-3 luni.
Profilaxie: -va evita activitățile care iar putea cauza leziuni sau prejudicii; -va
evita implicarea in sporturile de contact(box, fotbal) sau in orice acțiune unde
exista risc de accidentare: -se vor utiliza cu precauție medicamentele fara
prescriere medicala;- limitarea alcoolului
47. Vasculita hemoragica( Purpura Schonlein-Henoch) la copii, cauzele, factorii
favorizanti, clasificarea, semnele clinice, diagnosticul de laborator, complicatiile.
Particularitatile tratamentului si ingrijirii, dietoterapia, profilaxia.
Vasculita hemoragica este o vasculita sistemica imuna, ce evolueaza cu afectarea
vaselor mici din piele, tractului gastrointestinal, articulatiilor si rinichilor.
Cauzele
-Cauza maladiei nu este identificata cu certitudine, dar in cele mai frecvente cazuri
vasculita este precedata de diferite infectii streptococice, virale, invazii helmintice,
adm vaccinurilor, remediilor medicamentose, alergenilor alimentari. Etc..
Factori favorizanti: focarele cronice de infectie, fundalul alergic familial, emotiile
negative, stresurile, efortul fizic.....
Clasificarea
-1. Dupa activitatea procesului(grad de activitate I, grad de activitate II, grad de
activitate III).
2 dupa particularitatile sindroamelor clince(forma simpla, forma cutanat-
articulara, forma cutanat-abdominala cu sindrom renal, forma mixta)
3.dupa evolutie(acuta-pana la 2 luni), trenanta-2-6luni,;; cronica(peste 6 luni);
recidivanta.
Manifestarile clinice
-Debutul maladiei este de obicei cu eruptii cutanate si mai rar cu dureri in
articulatii si abdomen. Modificarile in starea generala si febra nu sunt obligatorii.
La debutul bolii cu sindromul abdominal sau articular diagnosticul este foarte
dificil, boala fiind cufundata cu reumatismul sau cu abdomenul acut. 1 Sindromul
hemoragic cutanat-se determina la toti bolnavii cu vasculita hemoragica. Eruptiile
prezinta elemente maculo-papuloase, asezate simetric, cu o localizare tipica in jurul
articulatiilor.2 Sindromul abdominal-bolnavii acuza dureri colicative, localizate de
obicei in regiunea ombilicala, uneori foarte intense, vome, scaun diareic, sau
constipat.3. Sindromul renal-evolueaza ca o glomerulonefrita acuta sau cronica. Se
manifesta primordial prin hematurie de diferit grad, proteinurie, clilindurie.
Complicatii-in formele severe sunt posibile complicatii chirurgicale: invaginatii,
peritonite, perforarea intestinului.
Tratamentul-pentru toata perioada activa a bolii se recomanda regim la pat,
inclusiv o saptamana de la ultima eruptie, care favorizeaza procesul recuperativ. In
sindromul renal regimul la pat se pastreaza pana la 5 saptamani. O importanta
deosebita o are dietoterapia cu excluderea produselor alimentare cu un potential
alergizant inalt, respevtarea regulilor de prelucrare termica.;- terapia
medicamentoasa;-cu scop de imbunatatire a microcirculatiei sangvine se indica
remediile vasodilatatoare:eufilin, dibazol, papaverin, acid nicotinic;-in formele
severe se adm. Glucucorticoizi;-prezenta formei renale necesita includerea
citostaticelor;-in sindromul algic se indica analgezice:baralgin, analgin..etc;
Profilaxie- sanarea focarelor de infectie; se recomanda elemente de calire:
gimnastica curatuva, masajul, procedee balneare...Dietoterapia-pe toata perioada
de dispensarizare se va respecta dieta hipoalergica . Diagnostic de laborator-
hemograma are modificari marcate,(gr 3); hemograma prezinta leucocitoza ,
neutrofilie, eozinofilie, se micsoreaza timpul de coagularea a sangelui(gr 2);
modificari in urina lipsesc(gr 1)
49. . Leucemiile la copii, etiologia, semnele clinice, diagnosticul, ingrijirea,
tratamentul, profilaxia.
Leucemiile fac parte din grupa hemoblastozelor – tumori maligne care se dezvolta
din celulele tesutului hematopoetic.
Etiologie – iradierea ionizanta, radioterapia, substantele chimice exogene,factorul
ereditar.
Semnele clinice.
Manifestarile clinice sunt determinate de 4 sindroame de baza – anemic ,
hemoragic, proliferativ, de intoxicatie generala si complicatiii infectioase.1-
sindromul anemic: se caracterizeaza prin slabiciune generala, ameteli, dispnee la
efort fizic, palpitatii, paliditate. Sindromul hemoragic – petesii, echimoze, hemoragii
nazale. 3 Sindromul complicatiilor infectioase si intoxicare generala – stomatita
necrotica, angina, bronsita, pneomonie.
Diagnosticul- se stabileste in baza celor 4 sidroame clinice, a schimbarilor in
hemograme si in maduva oaselor. In hemograme se evidentiaza – anemie,
trombocitopenie, predominant din celulele blastice.
Tratament – in prezent tratamentul se efectuiaza in etape si conform anumitor
programe.prima etapa – inducerea remisiei prin chimioterapie intensiva; VAMP –
combinatia de medicamente Vincristin, prednizolon.CAMP ciclofosfamida
inlocueste vincristina; OAR – oncovir, alexan. Etapa 3 prevede profilaxia
neuroleucemiei care apara mai frecvent la copii. Etapa 4 – tratament de mentinere
a peropadei de remisie.Remisiunile pot fi de la citeva luni pina la citiva ani.O
metoda de tratament foarte eficace este transplantarea maduvei osoase care poate
asigura vindecarea bolnavului.
Profilaxia : alimentatia corecta, un mod sanatos de viata.etc
50. Hemofilia, etiologia, semnele clinice, diagnosticul, ingrijirea, tratamentul.
Este cea mai frecvanta maladie dintre toate coagulopatiile.
Hemofilile se caracterizeaza prin dereglarea coagularii singelui si aparitia
hematoamelor sau a singerarilor prelungite dupa diferite trauma. E.t.c.
Etiologia : in 70% boala are caracter ereditar se imbolnavesc de obicei barbatii,
fiicele lor fiind conductoare , in rest caiza aparitiei hemofiliei este necunoscuta.
Semnele clinice = toate formele de hemofilie se manifesta analogic in tabloul clinic
predomina: Hemartrozele cu afectarea articularitatilor mari.Cel mai frecvent se
afecteaza articulatie genunchiului, talocrurala, ulnara.Frecvent se dezvolta
hematoame in tesuturile moi.Mai rar se inregistreaza hemoragii nazale si gastro-
intestinale.Periculoase sunt interventiile chirurgicale si traumatismele dupa care
pot avea loc hemoragii ambundente.La copii care sufera de gastrite, ulcere
stomacale, pot aparea hemoragii gastrice.Organele interne sunt cai specifice
Diagnosticul – hemograma periferica este normala . timpul de singerare este
normal, insa cel de coagulare este prelungit.
Tratament – metoda de baza in tratamentul hemofiliilor vizeaza corectarea
factorilor deficitare de coagulare prin terapia de sibstitutie transfuzionale. Este
foarte important de a respecta un regim strict la pat pina la ameliorarea starii
copilului.in tratamentul transfuzional se folosesc .Plasma
antihemolifica.Transfuzia zilnica a plasmei conduce la supraincarcarea circulatiei
sangvine si dezvoltarea edemului pulmonar.Este efectiva adm glucocorticoizilor
prednizolon.Se foloseste si radioterapia.In hemartroze se recomanda si tratament
chirurgica.
Profilaxia – organizarea unei ingrijiri optime a copiilor de 1-6 ani , in crese cu
amenajari neutrametizante. Sunt excluse exercitiile fizice excesive. Foarte atent se
efectuiaza spalarea dintilor.