Afectiunile carentiale

ale copilului

Dr. Andrada Mirea

 Sindromul de malnutritie
Se mai numeste si MALNUTRITIE PROTEIN CALORICA
(MPC) sau distrofie nutritionala
Aprecierea starii de nutritie tine
cont de urmatoarele criterii:

CRITERII ANTROPOMETRICE
⮚Greutatea
⮚Talia
⮚Perimetrele
⮚Indicele ponderal (Ip) (=Greala/Gideala pt. varsta)
⮚Indicele nutritional (In) (=Greala/Gideala pt. talie)
 Sindromul de malnutritie
CRITERII CLINICE/ MORFOLOGICE

⮚ Grosimea pliului cutanat

⮚ Turgorul
⮚ Tesutul muscular
⮚ Starea tegumentelor
⮚ Integritatea organelor
 Sindromul de malnutritie
CRITERII FUNCTIONALE

⮚ starea functionala a ap. si sist.

⮚ dezv. psihomotorie
⮚ rezistenta la infectii
⮚ toleranta digestiva
 Sindromul de malnutritie
Este o TULBURARE primara sau secundara, cronica, a
PROCESULUI de CRESTERE si DEZVOLTARE
postnatala.
Este cauzata de imposibilitatea organismului de a-si acoperi
necesitatile nutritionale prin aport exogen, fiind obligat sa-si
consume tesuturile proprii.

Se manifesta prin deficit:

⮚ ponderal
⮚ statural
⮚ al circumferintei cranului
 Sindromul de malnutritie

Se intalneste mai frecvent:

- in tarile subdez./ in curs de dezv.
- in primele 6 luni de viata
- la baieti
- toamna
 Sindromul de malnutritie
FACTORII DETERMINANTI:
⮚ Alimentatie insuficienta cantitativ
hipogalactie materna, diversificare tardiva a alim., dilutii necoresp. ale laptelui praf,
diete restrictive, dificultati de alim. prin anomalii congenitale ale cavitatii bucale,
varsaturi/ regurgitatii cronice
⮚ Alimentatie insuficienta calitativ
carente proteice/de lipide/ de glucide
⮚ Infectii repetate sau trenante
diarei trenante, infectii urinare recurente, lues,
TBC, otomastoidite, bronhopneumonii
⮚ Carente psihosociale
deprivare materna, neglijarea ritmului fiz. al alimentatiei
⮚ Afectiuni psihosomatice
PC, intoleranta congenitala la dizaharide, celiachie (gluten)
 Sindromul de malnutritie
Forme evolutive

MPC gr I (def. ponderal < 20%) - reversibil

Curba ponderala stationara, TSC absent pe abdomen si scazut pe trunchi,
inapetenta, toleranta digestiva usor scazuta
MPC gr II (def. ponderal intre 20-30%)
Curba ponderala cu tendinta la scadere, cresterea in lungime nu este afectata,
TSC disparut pe abd., trunchi, membre, dar prezent la niv. obrajilor, tonus
muscular diminuat, semne de infometare (AV, FR, t scazute), toleranta digestiva
scazuta (mananca si face diaree), frecvente infectii bact./ micotice
MPC gr III (def. ponderal > 30%)
TSC disparut complet, reactie paradoxala la alimentatie: mananca si scade in
greutate, stare de hibernatie (“cadavru care respira”), poate deceda prin
hipocalcemie, inf. bacteriene (mai ales, digestive)
 Sindromul de malnutritie
Forme clinice particulare
Distrofia laptelui de vaca
Forma usoara de malnutritie cauzata de lipsa de glucide. Semnele clinice
sunt discrete: paloare, scaune albe fetide, urini cu miros amoniacal. Dispare
la suplimentarea laptelui cu glucoza.
Distrofia de tip marasm
Este o forma usoara, aparuta ca urmare a
alimentatiei in cantitati insuficiente. Se
intalneste in hipogalactia materna sau
cand se fac dilutii mari ale laptelui de
vaca/ praf. Se manifesta prin: abdomen
scobit de foame, topirea tesutului
muscular/ adipos, intarziere a cresterii
in greutate
 Sindromul de malnutritie

Forme clinice particulare

Distrofia de tip Kwashiorkor

Este o forma severa, prin lipsa de
proteine (glucide si lipide in cant.
normala). Apare dupa 12 luni, la
copiii nediversificati. Se manif.
prin: edeme (hipoalbuminemie), tesut gras prezent,
incarcare grasa hepatica, modificari ale culorii pielii,
stare psihica proasta (copii morocanosi, care
adorm in sezut), depozit scazut de potasiu,
deshidratare cu tendinta la colaps
 Sindromul de malnutritie
TRATAMENT
PROFILACTIC
- incurajarea alim. la san
- div. corecta a alim.
- trat. corect al diareilor acute
- trat. corect al infectiilor
- trat. corect al sd. de malabsortie
 Sindromul de malnutritie
TRATAMENT

CURATIV
- suplimentarea dietei
- tratamentul cauzal
- tratamentul infectiilor
 Rahitismul carential
= o insuficienta depunere de saruri minerale
(HIDROXIAPATITA) in matricea osoasa si in cartilajul
preosos la un organism aflat in crestere
Factorul determinant este APORTUL INSUFICIENT de
vitamina D
Factorii favorizanti sunt:
-expunere insuf. la razele de soare
-exces de fainoase in alim.
-profilaxie incorecta (insuf./ abs.)
-nevoi crescute la prematuri si la
copii cu cond. precare
-poluare crescuta
 Rahitismul carential
In natura, Vit. D se gaseste sub 2 forme:
⮚ Vit. D2 (Ergocalciferol) – provine din ergosterol (sterol de
orig. vegetala), care iradiat, are proprietati de vit. D

⮚ Vit. D3 (Colecalciferol),
de origine naturala –
provine din transf.
provitaminei din piele,
sub influenta razelor
ultraviolet
 Rahitismul carential
Pentru a se activa, Vit. D sufera in organism 2 transformari:
Prima, la nivelul FICATULUI: hidroxilare in poz. 25 => 25-
hidroxicolecalciferol
A doua, la nivelul
RINICHIULUI:
a 2-a hidroxilare in poz. 1
=> 1, 25 dihidroxicolecalciferol

Deci, pt. a deveni activa,

vit. D are nevoie de
2 organe sanatoase
 Rahitismul carential
In organismul uman, Vit. D actioneaza asupra:
- intestinului, unde creste resorbtia Calciului din tubul digestiv
- osului, actioneaza impreuna cu Parathormonul, favorizand
fixarea Calciului in os
- rinichiului, unde favorizeaza retroresorbtia fosforului din tubii
renali
 Rahitismul carential
Carenta de Vit. D => scaderea absortiei Calciului la nivel
intestinal => aparitia HIPOCALCEMIEI.
Hipocalcemia = stimul pentru paratiroide, care vor secreta
Parathormon, care va scoate Calciul din oase.
 Rahitismul carential – aspecte clinice
Faza de debut, caract. prin aparitia:
- hipotoniei musculare
- cifozei dorsolombare, mai accentuate
Faza clinica, caract. prin:
1. Semne cutanate:
- paloare tegumentara
- transpiratii mai abundente
(mai ales la niv. capului)
 Rahitismul carential – aspecte clinice
2. Semne musculare:
- hipotonie
- abdomen etalat pe margini
(“pantece de batracian”)
- hiperlaxitate ligamentara
 Rahitismul carential – aspecte clinice
2. Semne osoase:
- craniotabes (inmuierea
zonala a oaselor occipitale si
parietale, dand senzatia de
“minge de ping-pong”) –
semn precoce
- intarzierea inchiderii
fontanelelor
- bose frontale parietale
sau/si occipitale
- plagiocefalie (aplatizarea
oaselor craniene)
 Rahitismul carential – aspecte clinice
2. Semne osoase:
- matanii costale
(tumefactia cartilajelor
condro-costale)
- torace “in crinolina” -
este un torace evazat la
baze, cu sant submamar
(Harisson)
- torace “in carena” – este
torace cu stern infundat/
proeminent
- deformari ale col.
vertebrale
 Rahitismul carential – aspecte clinice
2. Semne osoase:
- bratari epifizare:
largirea extremitatii
distale a cartilajului de
crestere
- membre inferioare
deformate in “X” (genu
valgum) sau “O” (genu
varum)
 Rahitismul carential
Alte modificari:
- intarziere moderata in
dezvoltarea psihica
- hepatosplenomegalie
 Rahitismul carential
Modificari paraclinice:
I. Calcemie scazuta:
- fosforemie normala
- parathormon absent in sange
II. Parathormon creste in sange:
- calcemie normala
- fosforemia scade
III. Parathormon crescut in sange:
- fosforemie scazuta
- calcemie scazuta
- calciurie scazuta
- fosfataza alcalina crescuta
 Rahitismul carential - Tratament
Tratament profilactic
Profilaxia antenatala (ultimul trimestru de sarcina: 500 u.i./ zi –
a sau 1.000 u.i. – anotimpurile neinsorite, alimentatie carentata,
uare, disgravidie)
Profilaxie postnatala – incepe din a 2-a saptamana de viata,
ic 400-500 u.i./zi pana la 18 luni, apoi doar in lunile cu “R” pana la
15 ani
 Rahitismul carential - Tratament
Tratament curativ
Forme usoare si medii: 2.000-4.000 u.i./ zi 6-8 sapt, apoi 1.000
zi inca 6 luni, ulterior revenirea la dozele profilactice
Forme grave: 100.000 u.i. D3 i.m. x 3 doze la 3 zile, apoi o doza
200.000 u.i. p.o./i.m la 30 de zile

Tratamentul rahitismului presupune

si administrarea de Calciu:
50-80 mg/ zi, pentru 3-4 sapt (formele comune)
si 6-8 sapt (formele hipocalcemice)
 Rahitismul carential - Tratament
Tratament igieno-dietetic
Copilul cu rahitism evolutiv:
- nu va fi incurajat sa stea in sezut precoce, nici sa se ridice in
oare pana la stabilizarea bolii

- va purta ghete cu sustinator

plantar sau, cand se poate,
picior gol pana la 3 ani