Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
PEDIATRIE SI PUERICULTURA
a. Asigurarea nevoilor de nutritie si metabolism
SUPORT DE CURS
BOLILE METABOLICE I DE NUTRIIE
Bolile metabolice se datoresc, n principal, tulburrilor de metabolism ale factorilor
nutritivi. Aceste dereglri au cauze endogene (ex.: insuficiena de insulin), cauze exogene
sau mixte, ct i factori ereditari-constituionali.
Disfunciile endocrine au rsunet asupra metabolismului nutritiv al organismului; la
fel, unii factori de risc, precum sedentarismul, fumatul, stresul.
n unele boli, exist o neconcordan ntre alimentele consumate, arderea lor n organism i cheltuielile de energie, n sensul unui consum crescut n raport cu cheltuielile
(obezitatea), sau a unui aport sczut n raport cu arderile i cheltuielile (subnutriie).
NOIUNI DE FIZIOLOGIE
METABOLISMUL
Organismul este un sistem deschis care face schimb de substan i energie cu mediul
extern. Acest schimb permanent reprezint, deci, metabolismul.
Metabolismul ncepe odat cu ingestia alimentelor i sfrete cu excreia produilor
neutilizabili.
METABOLISMUL GLUCIDELOR
Glucidele au, n organism, rol energetic. n urma digestiei, ele ajung la nivelul
intestinului subire sub form de monozaharide i se absorb.
Concentraia glucozei n snge - glicemia - se menine constant (0,80-1,20 g/1000)
prin mecanismul de glicoreglare, care reprezint echilibrul funcional ntre aciunea
factorilor hiperglicemiani i a celor hipoglicemiani.
Factorii hiperglicemiani:
- glucagonul - hormon al celulelor alfa ale pancreasului
- adrenalina
- hormonii glucocorticoizi ai suprarenalei
- hormonul somatotrop al hipofizei
- tiroxina
Factorii hipoglicemiani:
- insulina - hormoni ai celulelor beta ale pancreasului.
Prin degradarea complet a 1 g glucoza, pn la C02 i ap, se elibereaz 680 kilocalorii.
METABOLISMUL LIPIDELOR
METABOLISMUL PROTEINELOR
Proteinele au rol plastic, energetic i funcional. Ele se absorb sub form de aminoacizi
pe cale portal, n ficat, i de aici, n circulaia general. De la acest nivel, urmeaz calea
sintezei de proteine - rennoirea permanent a componentelor celulelor, i calea degradrii
catabolice. n copilrie, rennoirea - anabolismul proteinelor - este foarte intens. n schimb,
la vrstnici, reaciile de degradare - catabolismul intensific.
Produii de catabolism azotai: ureea, acidul uric, creatinina; ele se elimin prin urin.
Reglarea metabolismului proteic este fcut de hormonul testosteron, hormonii
glicocorticoizi i tiroidieni, ficat, rinichi, sistem nervos central.
EDUCAIA PENTRU SNTATE I PREVENIREA BOLILOR DE NUTRIIE I
METABOLISM
Msuri de
profilaxie
primar
Msuri de
profilaxie
secundar
Msuri de
profilaxie
teriar
Obezitatea este starea patologic caracterizat prin creterea greutii corporale ideale cu peste
15-20% i sporirea masei esutului adipos.
Circumstane de apariie:
- persoane de sex feminin, n perioada de menopauz
- n mediul urban incidena este mai crescut
- persoane cu obiceiuri alimentare modificate: supraalimentaie, consum crescut de dulciuri
- persoane cu ri-persoane cu risc constituional - prezena obezitii la rudele de gradul 1 (prini, frai)
- modu -modul de via - sedentarism, consum de alcool
Manifestri de dependent (semne i simptome)
- cretere n greutate fa de greutatea ideal
- oboseal - astenie - dispnee - hipertensiune arterial - prezena varicelor la membrele
inferioare - constipaie - amenoree
Probleme
- tulburri respiratorii i circulatorii:
- mobilizare cu dificultate
- intoleran la activitatea fizic
- alterarea tranzitului intestinal
- tulburri menstruale
- risc de alterare a integritii tegumentelor (intertrigo, piodermite)
- risc de complicaii cardiace (HTA, ateroscleroz)
- risc de complicaii respiratorii
- risc de artroze - gonartroz, coxartroz, spondiloz
- risc de alterare a altor metabolisme - glucidic, lipidic (diabetul zaharat, hiperuricemie)
- pierderea imaginii i a stimei de sine
Obiective
- pacientul s-i reduc greutatea corporal n raport cu greutate." ideal, n funcie de
sex i vrst
- pacientul s prezinte mobilitate i postur adecvat
- s-i poat satisface, autonom, nevoile
- s fie contient de rolul micrii i al alimentaiei echilibrate n reducerea greutii
corporale
- s se previn complicaiile
Intervenii
- asistenta stabilete regimul alimentar:
- hipocaloric, cu 1000 cal/zi, pentru pacientul cu activitate obinuit (100 g glucide pe zi, 35 g
lipide pe zi, 75 g proteine pe zi), hiposodat i normohidric (1,5 l/zi)
- hipocaloric cu 800-400 cal/zi, pentru pacientul n repaus
- se reduc din alimentaie produsele rafinate (ciocolat, cacao, fric, unt, carne gras,
conserve, brnzeturi grase)
- fr restricie - se administreaz legumele i fructele proaspete, carnea slab, laptele
degresat, oule fierte tari, lichidele nendulcite
- postul absolut este recomandat numai n condiii de spital
- stabilete programul-de activitate fizic a pacientului:
- exerciii fizice moderate
- mers pe jos 60-90 minute/zi
- practicarea unor sporturi (not, tenis, ciclism)
- Circumstane de apariie:
- persoane n perioada de cretere excesiv (copii)
- aport alimentar sczut - srcie
- persoane cu efort fizic intens, fr aport alimentar
Corespunztor
- persoane cu tulburri de deglutiie, de masticaie
- persoane cu tulburri endocrine (Basedow), psihice, stri
Febrile
Probleme
Obiective
Intervenii
Circumstane de apariie:
- persoane cu alimentaie bogat n proteine (carne, viscere) Manifestri de
dependent (semne i simptome)
- durere aprut noaptea, brusc, violent, insuportabil; este monoarticular (de
obicei, la nivelul halucelui)
- zona articular cu coloraie violacee, cldur local: febr, frison, tahicardie,
uneori, vrsturi
- problemele dispar ziua; durerile revin noaptea, prinznd i alte articulaii
Aceste manifestri alctuiesc accesul gutos
- n stagiul cronic:-accesele dureroase se repet la intervale variabile - apar tofi
gutoi la mai multe articulaii i n piele (la pavilionul urechii, coate, degete) constantele de laborator (uree, acid uric, creatinin) sunt modificate ntre
accesele gutoase
- sunt prezente anchiloze articulare
Probleme
n accesul gutos
- durere articular
- hipertermie
risc de deshidratare n stadiul cronic
dureri articulare
alterarea tegumentelor prin prezenta tofilor gutoi
mobilitate redus
risc de invaliditi
risc de complicaii - litiaz uric
- pacientul s prezinte un echilibru al metabolismului proteinelor
pacientul s cunoasc i s respecte alimentaia prescris, pentru a preveni
accesele gutoase
- s se previn complicaiile bolii
n accesul gutos
asigur repausul la pat pe toat perioada dureroas
aplic comprese locale, alcoolizate reci, imobilizeaz articulaia
asigur alimentaia lacto-finos-vegetarian, hipocaloric, cu un aport mai mare
de lichide
Obiective
intervenii
- n guta cronic
Diabetul zaharat este o boal metabolic cu evoluie cronic, transmis genetic sau
ctigat n timpul vieii, caracterizat prin perturbarea metabolismului giucidic, nsoit sau
urmat de perturbarea celorlalte metabolisme (lipidic, proteic, mineral).Apare datorit unei
secreii insuficiente de insulin la nivelul celulelor pancreatice
Frecvena DZ:
n 1990 statisticile arat c Diabetul zaharat era prezent n procent de 3%, azi se
nregistreaz mai mult de 20% din totalul cazurilor de mbolnvire.
Etiopatogenia DZ:
diabet zaharat tip II, insulinoindependent( de maturitate) - apare tardiv, dup vrsta
maturitii ;-80% din cazuri au rspuns pozitiv la antidiabeticele orale
diabetul gestaional
Tabloul clinic:
- poliurie (urineaz 4-5 l/24 ore
- polidipsie, ingestia 2-5 l de lichide /24ore
- polifagie accentuat n special la tineri
- scdere ponderal, ca urmare a catabolismului i pierderilor de material energetic( glucoz)
- astenie fizic i intelectual
- crampe musculare
- halena acetonic
- prurit genital i infecii genitale fr rspuns la tratamentele obinuite
- manifestrile unor complicaii (plgi nevindecabile, furunculoz)
Diabetul zaharat tip I
- se mai numete insulinodependent deoarece n momentul diagnosticului producia
proprie de insulin este extrem de mic, sau absent, fiind necesar administrarea insulinei.
- la apariia acestui tip de diabet contribuie mai muli factori, n primul rnd exist o
predispoziie genetic, la aceasta se adaug anumii factori ( infecioi, toxici, alimentari)a
cror aciune va determina apariia unui rspuns imun mpotriva celulelor din pancreas.
- vrsta la care apare acest tip de DZ este de pn la 40 ani.
- tratamentul se face n exclusivitate cu insulin
Diabetul zaharat tip II
Dezvoltarea DZ tip II are la origine insulinorezistena. Aceasta se definete ca o lips de
efect la aciunea insulinei asupra celulelor organismului. Drept urmare glicemia va crete,
neputnd fi utilizat de celule.
Consecina insulinorezistenei este hiperinsulinismul, adic o cretere exagerat a
consecinei insulinei din snge datorit stimulrii puternice a celulelor din pancreas de
ctre glicemia crescut
Stimularea n exces a celulelor de ctre hiperglicemia permanent va duce n timp la o
alterare a produciei de insulin, mergnd pn la epuizarea acestor celule
Factori etiologici:
ereditatea,
obezitatea,
sedentarismul,
stresul,
substane
medicamente( corticoizi, anticonvulsivante, unele diuretice, citostatice etc.)
Tratamentul:
- bolnavii cu DZ tip II beneficeaz de mai multe opiuni terapeutice.
chimice
- Flaconul integru i/sau cel din care se face administrarea se poate pstra sub 30 la ntuneric,
nu mai mult de 28 de zile. Dac timpul este depit se pierde valabilitatea.
STABILIREA DOZEI I TIPULUI DE INSULIN
- Se face de ctre medic, individualizat
- Medicul instruiete pacientul cum s-i ajusteze dozele n funcie de coninutul
de hidrocarbonai din diet
- Tipul de insulin este ales n funcie de tolerana pacientului
- Administrarea insulinei se face conform unei scheme stabilite de medic
PRECAUII GENERALE
- Se verific aspectul pentru a observa dac nu au aprut modificri: insulinele rapide au
aspect limpede, clar, insulinele intermediare sau lente au aspect lactescent, turbid, fr
flocoane. Prezena flocoanelor presupune schimbarea flaconului.
- Insulinele intermediare sau lente se omogenizeaz prin culcarea flaconului n poziie
orizontal i rulare blnd ntre palme de 30-40 de ori. Agitaia n poziie vertical produce
bule i imperfeciuni la dozare. Dac nu se omogenizeaz , nu se administreaz .
- Nu se amestec insuline cu concentraii diferite i nici tipuri diferite de insulin. Dac este
necesar se folosesc seringi separate.
PRECAUII SPECIALE
- Insulinele rapide sunt singurele insuline care se folosesc n situaii de urgen metabolic ,
n stri febrile, boli infecioase, traumatisme, intervenii chirurgicale.
- Insulinele rapide sunt singurele care se pot administra pe cale i.v. intrnd n aciune n mai
puin de 10 minute. Deasemenea se pot administra pe cale S.C. i I.M.
- Alegerea locului n funcie de tipul de insulina:
Pentru insulinele rapide - abdominal - cu excepia a 5 cm n jurul ombilicului, zon n care
absorbia e cea mai rapid
Insuline intermediare: coaps , fes
Pentru pacienii slabi, normoponderali, copii, injectarea se face n zona deltoidian i
coaps , ntr-un unghi de 45
n regiunea abdominal sau fesier injectarea se face ncepnd sub un unghi de 90
- Exerciiul fizic crete rata absorbiei prin creterea fluxului sanguin
- Deasemenea expunerea la cldur (baie, masarea zonelor, plaj ) favorizeaz absorbia mai
rapid i glucidele se administreaz cu cteva minute mai devreme
- Expunerea la frig ncetinete absorbia, alimentele fiind administrate cu cteva minute mai
trziu.
- Rotaia locului de injecie (n aceeai arie innd seama de timpul de absorbie al insulinei)
este important pentru prevenirea complicaiilor (lipohipertrofia -depunere excesiv de
grsime sau lipoatrofia - topirea esutului grsos subcutanat).
- Dac sngereaz sau iese lichid se aplic un tampon pentru 5-8 secunde fr s se maseze
pentru a nu grbi absorbia insulinei
- Reducerea durerii este posibil dac:
Soluia se injecteaz la temperatura camerei
Aerul se elimin corect
Zona se spal sau se d cu alcool i se ateapt evaporarea
Zona trebuie s fie relaxat
Ptrunderea n piele se face rapid
Nu se schimb direcia acului
manusi
glucometru portabil
tampoane alcoolizate
comprese tifon
bandaj adeziv
Pregatirea echipamentului:
se selecteaz locul punciei ( deget sau lobul urechii pentru aduli, clcie pentru
nounascut)
se spala mainile bine i se pun mnui
daca este necesar , pentru dilatarea capilarelor, se pot aplica comprese calde, umede
timp de 10 minute
se terge locul ales pentru puncie cu alcool si apoi se usuc cu o compres
se pregtete glucometrul ( se calibreaz i se deschide) si apoi se puncioneaz locul
dintr-o singur micare scurt i rapid
dupa punctionare se va evita s se fac compresie sau s se stoarca locul, pentru a
evita amestecarea sangelui capilar cu alte fluide tisulare.
se las s curg picatura de snge pe banda pregatit a glucometrului, asigurandu-ne c
este suficient pentru citirea rezultatului
dupa recoltare se menine compresie pe locul puncionrii pn se oprete sngerarea
dupa oprirea sngerrii se aplic un bandaj adeziv.
se noteaz rezultatul , data si ora.
Consideraii speciale:
cand se recolteaza prima proba de sange venos. Interpretarea rezultatelor se face in functie de
valorile glicemice inregistrate dupa 2-3 ore de la ingestie. In tot timpul acesta pacientul
trebuie monitorizat si observate evntualele semne si simptome de hipoglicemie/hiperglicemie,
nervozitate, slabiciune.
Testul i.v de toleranta la glucoza se efectueaza la pacientii care nu pot ingera glucoza per
os.( pacienti cu boli de malabsorbtie, gastrectomii etc). Testul masoara nivelul glucozei in
sange dupa administrarea i.v a unei perfuzii cu glucoza 50%in timp de 3-4 minute..Testele
glicemice se vor recolta la 30 minute, 1 ora, 2 ore, si la 3 ore de la administrarea
glucozei..Dupa o crestere imediata de pana la 300-400mg/dl a nivelului glicemiei ( insotita
de glicozurie) nivelul glicemiei va reveni la normal in timp de 1 ora, 1 ora si un sfert. Daca
de la 2-3 ore de la administrarea de glucoza, nivelul acesteia nu a revenit la normal, se
confirma suspiciunea de diabe
Rezerva alcalin
- se recolteaz snge venos pe heparin, sau cu sistem vacutainer; normal 27mEq/l scade
n diabetul decompensat
Examene de laborator ale urinei
Glicozuria
-se recolteaz urina din 24 ore ntr-un borcan curat, gradat.Din ntreaga cantitate se trimite
la laborator 150-200ml urin.Pe eticheta ce nsoete produsul se specific cantitatea de
urin /24 ore.Normal glicozuria este absent.
Dozarea corpilor cetonici
- se recolteaz urina /24 ore, se trimit la laborator 150ml de urin.Prezena corpilor
cetonici n urin se ntlnete n coma diabetic i la pacienii cu vrsturi prelungite.
Tolerana la glucide
Scop: stabilirea dozei de insulin ce urmeaz a se administra
- se administreaz pacientului timp de 3 zile, n alimentaie o cantitate fix de glucide
(ex. 200 g)
- zilnic se recolteaz urina din-24 de ore (pentru glicozurie) i snge (pentru dozarea
glucozei)
- se face media glicozuriei pe cele 3 zile i se scade din cantitatea de glucide
administrate n 24 de ore
Exemplu: media glicozuriei este 80 g/24 ore. Aceasta se scade din 200 g de glucide
administrate zilnic, ceea ce nseamn c 120 g de glucide sunt tolerate, iar 80 g netolerate.
Pentru acestea din urm se administreaz insulin (o unitate pentru 2 g de glucoz n urin)
- dac pecientul nu prezint glicozurie sau 10 g/24 ore, se consider o bun toleran
la glucide.
Examenul fundului de ochi Oftalmoscopia (F.O)
mbolnvire
i
Msuri de msurile vizeaz reducerea numrului de cazuri noi de
profilaxie constau n:
primar
- dispensarizarea persoanelor cu factori genetici potenial diabetogeni (diabet
zaharat la rudele de grad I)
- dispensarizarea persoanelor cu infecii pancreatotrope (virus urleian, virusul
hepatitei)
Msuri de
profilaxie
secundar
Msuri de
profilaxie
teriar
- educarea populaiei pentru a combate supraalimentaia, obezitatea, stresul factori ce favorizeaz diabetul zaharat de maturitate
- educarea femeilor care au nscut fei cu greutate de peste 5 kg s
reduc glucidele din alimentaie, s monitorizeze glicemia
- educarea tinerilor diabetici care vor s aib copii sntoi s evite
cstoriile cu parteneri diabetici (riscul pentru copil este de 60-100% s
aib diabet zaharat)
- dispensarizarea bolnavilor cu diabet zaharat prin efectuarea periodic, a
controalelor clinice i de laborator
- nvarea pacientului s-i administreze corect medicamentele i s-i
prepare alimentele pentru a putea duce o via
cvasi normal
- nvarea pacientului s evite alcoolul, fumatul, eforturile fizice mari,
obezitatea, pentru a preveni complicaiile bolii
- nvarea pacientului s utilizeze mijloacele de monitorizare a glicemiei
la domiciliu
- readaptarea individului, reinserarea sa social n cazul apariiei unor
complicaii invalidante (nevrite, retinopatie diabetic)
Msuri
de- n stadiile finale ale bolii, asigurarea unei mori demne, linitite
gradul IV
DIAGNOSTIC
NURSING
POTENIAL
SAU
OBIECTIVE
INTERVENIILE ASISTENTEI:
PROPRII lDELEGATE
EVALUARE
Alimentaie inadec-S
se
obin
vat:
echilibrul
Cauza:
metabolismului
- dezechilibrul
metabo-glucidic n ...zile
s
se
lismului
glucidelor.Pacientul
alimenteze n raport
Manifestri:
cu
nevoile
sale
- polifagie;
cantitative
i
- polidipsie.
calitative/24 ore.
prjituri,
leguminoase
uscate,Pacientul
respect
siropuri, struguri, prune;
dieta recomandat.
- alimente permise, cntrite: o pine
(50% glucide), cartofi (20% glucide),
pastele finoase, fructe, legume, (cu
peste 5% glucide), lapte, brnz de
vaci, mmlig;
- Alimente permise necntrite:
carnea i derivatele din carne,
petele, oule, brnzeturile,
smntn, untul, legumele cu
5% glucide (varza, conopida,
ptlgelele
roii,
fasolea
verde); din alimentaia zilnic
s nu lipseasc carnea, oul,
petele;
- prepararea alimentelor: se va
folosi
pentru
ndulcirea
ceaiurilor,
compotului,
ciclamat de sodiu sau zaharina
(care se pun dup fierberea
produselor); sosurile nu se
ngroa cu fin, ci cu
legume pasate;
pastele finoase se cntresc nainte
de fierbere; pinea se cntrete
nainte de a fi prjit (prin
deshidratare se concentreaz n
glucide); se folosete fierberea i
coacerea ca tehnici de preparare a
alimentelor
- recolteaz produsele pentru
examenul de laborator (snge,
urin);
- administreaz
medicaia
prescris de me dic la orele
indicate;
- insulina ordinar: S.C. n doza
recomandat, administrat cu
15-30 min naintea mesei
(folosete sering special
gradat n uniti de insulin,Pacientul i adminisine seama c alcoolul treaz corect tratameninactiveaz produsul); ritmultul medicamentos.
de administrare: 2-3 ori pe zi,
Deshidratare
Cauza:
poliuria
Manifestri:
scdere n greutate;
astenie;
- oboseal;
- epuizare.
Risc de infecie
Pacientul s fie ferit
Cauze:
de
complicaii
-epuizarea;
infecioase.
-scderea
rezistenei
organismului.
Manifestri:
-vindecarea ntrziat a
plgilor.
Risc de complicaii
acute
Cauze:
- dezechilibrul
metabolismului
glucidelor i
lipidelor
Manifestri:
- com hiperglicemic;
Pacientul s nu prezinte
complicaii acute ale
bolii.
mucoasele,
sesiznd manifestrile cutanate;
educ
pacientul
privind
pstrarea igiene personale
corporale, n general, i
picioarelor, n special, pentru a
preven escoriaiile, fisurile,
btturile la acest nive care se
pot infecta uor (atenie la
obezi, la nivelul plicilor).
sesizeaz unele
modificri, care
se
datoreaz
unor
complicaii:
modificri ale
comportamentu
lui
(obnubilarea),
transpiraii,
Pacientul nu prezint
complicaii acute ale
bolii.
Familia susine moral
pacientul.
oboseal,
somnolen,
inapeten;
- greuri,
vrsturi, diaree
tahicardie
- pierderea lent
a contientei
piele uscat
- respiraie
Kusmaul,
halen
de
aceton
com hipoglicemic:
ameeli, astenie
transpiraii
T.A. crescut
- pierderea
brusc
a
contienei
piele umed
respiraie normal
respiraie
Kusmaul;
- aco
rd
ng
riji
ri
spe
cia
le:
- a)
n
co
ma
hip
erg
lic
em
ic
:
- administreaz
doza
de
insulin
ordinar
recomandat de
medic pe cale
subcutanat i
intravenoas, la
intervalul
stabilit;
- recolteaz,
periodic, snge
pentru dozarea
glucozei,
a
rezervei
alcaline i urin
pentru
glicozurie;
- supravegheaz
pulsul,
tensiunea arterial, respiraia,
revenirea
contienei;
reechilibreaz
hidroelectrolitic
i acido- bazic
pacientul prin
perfuzii cu ser
fiziologic
soluie Ringer,
soluie Fischer
i
soluie
bicarbonat de
sodiu 14 g%0;
- ngrijete
tegumentele i
mucoasele
pacientului
comatos. b) n
coma
hipoglicemic:
- administreaz
soluie
glucozat,
hiper- ton 1020%, 250-500
ml/h, repetat,
pn
la
revenirea din
starea de com
i la reluarea
alimentaiei pe
cale natural;
- educ
pacientul
pentru
prevenirea
acestor
complicaii
i l nva s
respecte raia
de
glucide/24 h:
- s
cntreasc
alimentele
- s
nlocuiasc
unele
alimente cu
coninut
mare
de
glucide prin
altele
cu
coninut mai
redus, pentru
a
obine
senzaia de
saietate
(exemplu:
pine 50%
glucide
se
poate nlocui
cu mmliga
cu
12%
glucide)
nva
pacientul
insulinodepe
ndent cum
s-i dozeze
medicament
ul, cum s-i
fac injecia
cu insulin,
cum
s
respecte
regulile de
asepsie, cum
s alterneze
locul
de
injectare,
cum
s
pstreze
produsul (loc
uscat, T+4,
+7 grade), s
mnnce la
15-30 minute
dup
administrare
Risc de complicaii
cronice:
- scderea
acuitii
vizuale;
- dureri
n
membrele inferioare
Coma diabetic
Este complicaia cea mai grav a diabetului zaharat Poate fi declanat de:
eroare dietetic (post prelungit i nu excesul alimentar),
oprirea sau diminuarea nejustificat a tratamentului cu insulin,
erori n dozarea insulinei,
surmenaj, factori psihici,
infecii, intoxicaii,
corticoterapie etc.
Tablou clinic l.a. Coma diabetic este totdeauna precedat de o faz prodromal = precoma
n precom
exteriorizat clinic prin:
- anorexie total (este un avertisment la un diabetic care de obicei este polifag),
nsoit de greuri, vrsturi, greutate epigastric,
- polidipsie, poliurie,
- polipnee cu halen acetonic (elemente valoroase pentru a interveni nainte de
apariia comei).
- n com
In cn coma diabetic acido-cetonic exist 3 semne majore:
re:
l.b.
1.Dispnee
- respiraia Kussmaul (n 4 timpi: inspiraie, pauz, expiraie - pauz) ampl,
zgomotoas
2.Tulburri de cunotin (com calm)
3.Deshidratare global:
- tegument uscat,
- extremiti reci, de aspect violaceu,
- pliu cutanat persistent,
- uscciunea limbii (roie prjit), a mucoaselor,
- facies supt, nas ascuit,
Atitudine
de
-
urgen
Coma hipoglicemic
Tabloul
clinic
-
Conduit
a
de
urgen
poliurie
polidipsie
uscciunea gurii
greuri, vrsturi
astenie, somnolen-com
respiraie Kussmaul
Starea clinic
tegument uscat, hiperemic
limb uscat, crpat
hipotensiune arterial
hipo- i areflexie
Coma hipoglicemic
Cauze:
- alimentaie insuficient
- supradozarea de insulin
hipoglicemiante orale)
- eforturi fizice mari
sau
(mult
mai
rar
Debut
debut brusc, sau la cteva ore dup administrarea de
insulin.
Evoluia simptomelor
- anxietate, nelinite
- transpiraii, palpitaii
- senzaie de foame
- cefalee, diplopie
- dezorientare psihic
- agitaie psihomotorie
- convulsii tonic-clonice
- pierderea cunotinei
Starea clinic
tegument palid, umed
T.A. normal sau crescut
pupile dilatate
reflexele osteotendinoase accentuate (hiperreflexie)
Babinski pozitiv bilteral.
O complicaie a neuropatiei diabetice este gangrena neuropat (debuteaz ca o flicten bic cu coninut clar la nivelul unui mic traumatism - rostura de pantof, cui etc., care
se poate infecta).
Datorita acestor complicaii este necasar o atent ingrijire a picioarelor. Unghiile de
la picioare nu se vor tia cu foarfecele ci se vor pili cu pile nemetalice (pe suport de
carton). Nu se va umbla descul; se vor folosi osete de ln, se va spla zilnic cu spun
i se va terge prin tamponare (nu frecare) cu un prosop moale, mai ales ntre degete,
baie cldu la picioare timp de 5 minute, nclmintea lejer (nici prea strns, nici prea
larg, fr cuie, fr tocuri mari).
Tratamentul neuropatiei consta in:
-
Intolerana la gluten
Intoleranta la gluten este o afectiune cronica a intestinului subtire de natura autoimuna
(propriul sistem imunitar provoaca afectiunea), ce apare la persoanele cu o anumita
predispozitie genetica, putandu-se manifesta la orice varsta. Procesul patogen este cauzat de
intoleranta la gluten proteina prezenta in cereale precum grau, orz, secara si ovaz.
tiroidita autoimuna;
sindromul Down;
sindromul Sjogren;
scaun anormal, de obicei diareic, apos, deschis la culoare, spumos si urat mirositor;
scaunul contine o cantitate mare de lipide (grasimi) si are un aspect lucios, stralucitor,
fiind de asemenea foarte aderent;
scadere in greutate, in ciuda unui apetit normal cu un grad de risc mai ales in randul
copiilor, care din cauza tulburarilor de digestie si absorbtie, nu asimileaza nutrientii,
de aceea nu se dezvolta corespunzator varstei (subnutriti);
pubertate intarziata;
anemie feripriva (deficit de fier) sau anemie macrocitara (deficit de acid folic).
Toate aceste simptome nespecifice, care pot aparea si in alte afectiuni, intarzie deseori
diagnosticul bolii celiace.
Complicatii mai grave ale bolii celiace sunt:
Diagnosticarea bolii
Diagnosticul bolii celiace este deseori confundat cu cel al altor afectiuni, precum
intoleranta alimentara, sindromul decolon iritabil, boala Crohn, colita ulceroasa, diverticulita,
infectiile intestinale din cauza simptomelor asemanatoare.
Deseori, diagnosticul bolii celiace este unul de excludere a celorlalte afectiuni cu
simptome similare, dar care nu raspund la tratament.
Istoricul medical, examenul clinic si testele de laborator stau la baza diagnosticului de
boala celiaca. Diagnosticul este confirmat de efectuarea unei biopsii a intestinului subtire,
interventie realizata in timpul endoscopiei digestive (explorarea video a tubului digestiv).
Teste de sange si imunologice
De curand, cercetatorii au descoperit la persoanele care sufera de celiachie prezenta in
sange a unui numar mai mare de anticorpi decat nivelul normal. Anticorpii sunt produsul
sistemului imunitar, ca raspuns la acele substante pe care organismul le percepe ca fiind
nocive.
Pentru a putea diagnostica celiachia, medicii testeaza sangele pentru a doza anticorpii la
gluten:
Daca testele imunologice sunt pozitive, se realizeaza biopsia intestinala pentru confirmarea
diagnosticului.
b. Vaccinarile in cursul copilariei
BCG (profilaxia primara a tuberculozei);
DTP (vaccin impotriva difteriei, tetanosului si a tusei
convulsive);
DT (vaccin impotriva difteriei si tetanosului);
VPOT (vaccin impotriva poliomielitei);
HepB (vaccin antihepatita B);
ROR (vaccin impotriva rujeolei, oreionului si rubeolei).
Varsta recomandata
Vaccin
Descrierea vaccinului
primele 24 de ore de viata
Hep B
Vaccinare impotriva hepatitei B
1-7 zile
BCG
Vacinare impotriva tuberculozei (vaccinarea se face in maternitate)
2 luni
DTPa-VPI-Hib si Hep B
DTPa - vaccinare anti difteno-tetano-pertusis
VPI - vaccinare anti polio - injectabil
Hib - vaccinare anti-haemophilus influenzae B
Hep B - vaccinare antihepatica B
4 luni
DTPa-VPI-Hib
DTPa - vaccinare anti difteno-tetano-pertusis
VPI - vaccinare anti polio - injectabil
Hib - vaccinare anti-haemophilus influenzae B
6 luni
DTPa-VPI-Hib si Hep B
DTPa - vaccinare anti difteno-tetanopertusis
VPI - vaccinare anti polio - injectabil
Hib - vaccinare anti-haemophilus influenzae B
Hep B - vaccinare antihepatica B
12 luni
DTPa-VPI-Hib si
ROR
DTPa- vaccinare anti difteno-tetano-pertusis
VPI- vaccinare anti polio- injectabil
Scopul injectiilor:
-explorator ,care consta in testarea sensibilitatii organismului fata de
diferite substante;
-terapeutic:-administrarea medicamentelor.
Locul injectiilor (ca si scopul ) il constituie tesuturile in care se
introduc medicamentele:
-grosimea dermului- injectia intradermica;
-sub piele,in tesutul celular subcutanat- injectia subcutanata;
-tesutul muscular- injectia intramusculara;
-in vasele sanguine- injectia intavenoasa si injectia intraarteriala ;
-in inima injectia intracardiaca;
-in interventia de urgenta in maduva rosie a oaselor;
-injectia intraosoasa-in spatiul subarahnoidian.
Administrarea prin injectare se realizeaza, de obicei, in urgentele
medicale pentru un efect rapid, fiind folosita si atunci cand nu este
posibila sau nu este avantajoasa administrarea orala: medicamente
care se absorb putin sau deloc, fie sunt distruse in tubul digestiv,
cand bolnavii sunt necooperanti, aflati in stare de coma sau
inconstienta sau in caz de contraindicatie pentru administrare orala.
In urma administrarii medicamentelor pe aceasta cale, in sange se
realizeaza concentratii sanguine foarte inalte si rapide, fiind extrem
de eficace in urgente, dar si foarte periculoasa.
Injecia intradermic se face cu scop explorator, anestezic,
curativ.
In scop diagnostic:injectarea diverselor antigene sau alergene
care,in contact cu anticorpii din organism ,produc o reactie maculopapuloasa locala (intradermoreactie),direct proportionala cu gradul
de sensibilizare.Citirea reactiei se face intre 30 minute si 72 de ore
,in
functie
de
antigenul
introdus
(tuberculina,antigen
hidatic,difteric,etc.
In scop terapeutic se introduc substante medicamentoase pentru
desensibilizarea sau se incepe anestezia locala prin infiltrare.
Zona de electie pentru astfel de injectii este fata anterioara a
antebratelor ,fiind mai accesibila si lipsita de foliculi pilosi.
Se utilizeaza seringa de 1 ml si ace mici si subtiri ,cu bizoul
scurt.Dupa dezinfectia tegumentului ,acesta se intinde usor
,patrunzand
cu
acul
paralel
cu
suprafata
pielii
,strict
intradermic,injectand 0,1-0,3 ml. Daca injectia este corect facuta ,la
locul injectarii apare o papula ,iar pielea ia aspectul unei coji de
portocala.
Injectarea intraarteriala este rezervata pentru substantele
radioopace folosite in vederea diagnosticului radiologic.De
asemenea ,in situatii de exceptie se pot injecta regional substante
citotoxice sau metaboliti protectori fata de acestea.
Injectiile in seroase se folosesc foarte rar.Injectarea
intraperitoneala,de
exemplu
,poate
servi
,ocazional,pentru
introducerea de substante citotoxice sau de radioizotopi la bolnavii
cu tumori abdominale si ascita . Administrarea intraarteriala a
medicamentelor poate cauza reflexe puternice sau poate fi urmata
de aparitia unui hematom la locul injectiei.
Definitie
Sondajul sau tubajul gastric reprezint introducerea
unui tub de cauciuc - sonda gastrica Faucher sau Einhorn prin
faringe i esofag n stomac.
Scop explorator
recoltarea coninutului stomacal n vederea evalurii funciei
chimice i secretorii (chimismul gastric)
pentru studierea funciei evacuatoare a stomacului
terapeutic
evacuarea coninutului stomacal toxic
curirea mucoasei de exsudate i substane strine depuse
hidratarea i alimentarea bolnavului
introducerea unor substane medicamentoase
Indicatii
n gastritele acute sau cronice, boala ulceroas
Materiale
de protecie
dou oruri din cauciuc sau din material plastic
muama i alez
manusi
sterile
sonda Faucher sau Einhorn
2 seringi de 20 ml
pense hemostatice
eprubete
nesterile
tvi renal
tav medical
pahar cu ap aromat
pahar cu ap pentru protez
recipient pentru colectare
medicamente
la indicaia medicului
Pregatirea pacientului
psihic:
se informeaz pacientul i i se explic necesitatea tehnicii
este rugat s respecte indicaiile date n timpul sondajului
fizic:
se aeaz pacientul pe un scaun cu speteaz, cu spatele ct mai
drept
se protejeaz cu orul de cauciuc sau de material plastic
i se ndeprteaz proteza dentar (cnd este cazul) i se aeaz ntrun pahar cu ap
se aeaz tvia renal sub brbia pacientului pentru a capta saliva
ce se scurge din cavitatea bucal
este solicitat s menin tvia n aceast poziie
pacientul nu va mnca n dimineaa efecturii examenului
Tehnica
De evitat
- ungerea sondei cu ulei sau alte substane grase
(provoac grea pacientului)
este
important
i/sau
Pregatirea pacientului
psihic:
se anun i se explic necesitatea i inofensivitatea tehnicii
fizic:
se evacueaz coninutul gastric;
Efectuare
se introduce sonda endonazal, este mpins progresiv i prin micri
de degluie va fi nghiit pn la marcaj (reflexul de snge sau suc
gastric dovedete prezena ei n stomac);
se umfl balonaul gastric cu 200-250 ml aer;
se trage sonda astfel ca balonaul s fie n dreptul jonciunii esocardiale
se fixeaz la orificiul nazal printr-un sistem de prindere (gulera)
se umfl balonaul esofagian 60-80 ml aer
se aspir coninutul sondei
se ataeaz sonda la punga colectoare care va fi situat decliv
(sifonaj).
se verific permanent presiunea din balonae prin intermediul
manometrului;
presiunea necesar asigurrii homeostazei este de 50-60 mm Hg
se supravegheaz
arterial i pulsul;
fixarea,
permeabilitatea
sondei,
tensiunea
Sondajul duodenal
Definitie
Sondajul sau tubajul duodenal const din introducerea
unei sonde Einhorn dincolo de pilor, realiznd o comunicare ntre
duoden i mediul exterior.
Scop
explorator
extragerea coninutului duodenal format din coninut gastric, bil (A,
B, C), suc pancreatic i secreie proprie
aprecierea funciei biliare hepatice, a cilor extrahepatice
descoperirea unor modificri anatomo-patologice ale organelor care
dau aspectul, cantitatea, compoziia chimic sau morfologic a
sucurilor extrase prin sondaj
evidenierea unor boli parazitare ale duodenului sau cilor biliare
therapeutic
drenarea cilor biliare i introducerea unor medicamente care au
aciune direct asupra ficatului, a cilor biliare sau a tubului digestiv.
Acestea vor aciona fie local, fie se vor resorbi prin pereii intestinali,
ajungnd prin vena port n ficat, de unde apoi vor fi excretate
mpreun cu bila n cile biliare, urmnd calea circulaiei enterohepatice
alimentie artificial
se introduc lichide hidratante i alimente lichide n organismul
pacienilor incontieni sau cu imposibilitate de nghiire
aspiraie continu
n cazul ocluziilor sau subocluziilor intestinale
dup intervenii chirurgicale pe tub digestiv (postoperator)
Generaliti
pancreatic
urmrete
dozarea
fermenilor
de protecie
muama i alez
sor de cauciuc sau alt material impermeabil
manusi
sterile
sonda Einhorn
2 seringi de 20 ml
pens hemostatic
medii de cultur , eprubete
nesterile
tvi renal
tav medical
stativ pentru eprubete
pahar cu ap aromat
pern cilindric dur sau ptur rulat
hrtie de turnesol roie i albastr
medicamente
sulfat de magneziu 33%
ulei de msline
din
novocain
soluii necesare hidratrii i alimentrii(materialele se vor alege n
funcie de scopul sondajului)
Pregtirea pacientului
psihic:
- se informeaz pacientul
- i se explic necesitatea tehnicii
fizic:
- pacientul va fi nemncat
- se izoleaz patul cu un paravan
- se protejeaz cu muamaua i aleza
- se aeaz pacientul n poziie eznd la marginea patului
- se protejeaz cu orul din material plastic
- i se ndeprteaz proteza (dup caz)
- i se d tavia renal s o in sub brbie
Execuie
SONDAJUL VEZICAL
Definitie
= introducerea unei sonde sau cateter, prin uretra, in
vezica urinara.
Scop;
a) explorator = recoltarea unei cantitati de urina
pentru examene de laborator;
b) terapeutic -golirea continutului (daca acesta nu se produce
spontan);
depistarea unor modificari patologice ale uretrei si vezicii
urinare;
executarea unor procedee de tratament prin sonda.
Materiale necesare:
tava medicala;
recipient (pentru urocultura);
doua sonde sterile
seringi sterile(pentru umplerea balonasului )
gel lubrefiant
ser fiziologic
tampoane de vata sterile
antiseptic
manusi sterile
comprese sterile
camp steril decupat ptr. regiunea organelor genitale
punga colectoare de urina
tavita renala pentru colectarea urinei
musama si aleza
pense hemostatice sterile
si se indeparteaza
prin
Incidente,accidente
-infecii urinare joase (cistite)i ascendente (nefrite, pielonefrite): se
produc mai ales prin nerespectarea regulilor de asepsie; apar dup
sondajele prelungite;
- leziuni mecanice ( hemoragii, ci false, leziuni sfincteriene)
-hemoragia ex vacuo prin evacuarea brusc a unui glob vezical
Descrierea sondelor
FOLEY: simple ( 2 canale) sau cu canal suplimentar pentru lavaj
vezical prezint:
un canal pentru evacuarea urinii: se conecteaz la punga colectoare
un canal pentru umflarea balonaului pentru prevenirea ieirii sondei
(cu volume diferite de la 5 la 30 ml
Nelaton
nu au balona de fixare
sunt mai rigide
folosite pentru sondajul de scurt durat)
Spltura ocular
Definitie
Prin spltura ocular se nelege introducerea unui
lichid n sacul conjunctival.
Scop
terapeutic
- n procesele inflamatoare ale conjunctivei
- n prezena unor secreii conjunctivale abundente
- pentru ndeprtarea corpilor strini
Pregatire materiale
comprese, tampoane de vat sterile
seringa cu canula,undin sau alt recipient picurtor
solutia de spalatura(ser fiziologic,solutii sterile pregatite special in
farmacie,ambulate in flacoane de 10ml din material plastic de unica
folosinta,etc)
tavita renala
Pregatire pacient
psihic:
Spalatura auriculara
Definitie
Prin spltur auricular se nelege splarea
conductului auditiv extern prin introducerea unui curent de lichid.
Scop
terapeutic
- ndeprtarea secreiilor (puroi, cerumen)
- ndeprtarea corpilor strini ajuni n urechea extern accidental
sau voluntar
- tratamentul otitelor cronice
Pregatire materiale
- oruri de cauciuc sau material plastic
- sering Guyon, vat
- lichidul de spltur la 37C
- soluia medicamentoas prescris
- soluie de bicarbonat de sodiu 1
- mas de tratamente
- tvi renal
- scaun
Pregatire pacient
psihic:
fizic:
n cazul dopului de cerumen, cu 24 ore nainte se instileaz n
conductul auditiv extern de 3 ori pe zi soluie de bicarbonat de Na n
glicerin 1/20
n cazul dopului epidermic se instileaz soluie de acid salicilic 1
% n ulei de vaselin
n cazul corpilor strini hidrofili (boabe de legume i cereale), se
instileaz alcool
n cazul insectelor vii se fac instilaii cu ulei de vaselin, glicerin
sau se aplic un tampon cu alcool cu efect narcotizant
pacientul se aeaz n poziie eznd pe scaun
se protejeaz cu prosopul i orul
se aeaz tvia sub urechea pacientului care va ine capul
nclinat spre tvi
Tehnica
asistenta se spal pe mini
verific temperatura lichidului de spltura i ncarc seringa
Guyon
cere pacientului s deschid gura (conductul se lrgete i
coninutul patologic se ndeprteaz mai uor)
trage pavilionul urechii n sus i napoi cu mna stng, iar cu
dreapta injecteaz lichidul de spltur spre peretele postero-superior i ateapt evacuarea
operaia se repet la nevoie
se usuc conductul auditiv extern
medicul controleaz rezultatul splturii prin otoscopie
se introduce un tampon de vat n conduct
se aeaz pacientul n decubit dorsal 1/2-1 or
se examineaz lichidul de spltur
Accidente
vrsturi,
ameeli,
lipotimie,
dureri,
traumatizarea timpanului datorate presiunii prea mari
Reorganizare,notare in FO
se noteaz tehnica i rezultatul
splturii (corpi strini extrai etc.)
Spltura gastric
Definitie
Prin
spltur
gastric
nelegem
evacuarea
coninutului stomacal i curirea mucoasei de exsudate i
substane strine
Scop terapeutic
- evacuarea coninutului stomacal toxic
Indicatii
intoxicaii alimentare sau cu substane toxice
staz gastric nsoit de procese fermentative
pregtirea preoperatorie n interveniile de urgen sau pe stomac
pregtirea pentru examen gastroscopic
Contraindicatii
intoxicaii cu substane caustice
hepatite cronice; varice esofagiene
mbolnviri cardio-pulmonare decompensate
ulcer gastric n perioada dureroas
cancer gastric
Material e
de protecie:
- 2 oruri din material plastic
- muama, travers
-manusi
sterile
- sonda gastric Faucher
- 2 seringi de 20 ml
- pens hemostatic
nesterile
- can de sticl sau de metal de 5 l
SPALATURA
VEZICALA
Spalatura vezicii urinare = introducerea unei solutii
medicamentoase, prin sonda uretrala, in vezica urinara, cu scopul
indepartarii exsudatelor patologice rezultate din inflamatia peretilor
vezicii..
Materiale necesare:
tava medicala;
doua sonde sterile (una de rezerva)
lubrefiant
ser fiziologic steril;
tampoane de vata sterile;
manusi sterile
tavita renala pentru colectarea urinei;
musama si aleza;
doua pense sterile;
tavita renala pentru colectarea urinei;
materiale pentru toaleta organului genital externe
seringa Guyon sau irigator prevazut cu ramificatie in T a tubului de
cauciuc, cu robinet, instalat pe stativ;
solutie de injectat (pentru spalatura) circa 1 litru incalzita la
temperatura corpului (ser fiziologic, solutie rivanol 0,1-2% ; solutie
de nitrat de argint 1-4%o ; acid boric 3%).)
Tehnica incepe cu efectuarea sondajului vezical (la femeie sau la
barbat).
Se retrage seringa si se asteapta sa se scurga lichidul introdus.
Se repeta operatia de cateva ori pana cand se scurge lichid clar.
Spalatura vaginala
Obiectivele procedurii
-indepartarea secretiilor
-
indepartarea mirosului
prevenirea iritatiei si escoriatiei
prevenirea infectiei
promovarea confortului
Pregatirea materialelor
- canula vaginala cu duza perforata (pentru reducerea presiunii
lichidului)
- solutie la temperatura corpului (cantitatea si tipul recomandate de
medici)
- irigator
- pensa
- gel pentru lubrifiere
- tub de cauciuc cu pensa sau tub din material plastic cu clema
- tampoane de vata
- stativ pentru suspendarea irigatorului
- aleza, musama
- manusi de protectie
Pregatirea pacientei
psihica:
-se instruieste pacienta si explica procedura si motivele pentru care
s-a recomandat
-se instruieste pacienta sa stea linistita si relaxata pentru a evita
eventualele senzatii neplacute
-se obtine consimtamantul pacientei
fizica:
- se asigura intimitatea
- se instruieste pacienta sa-si goleasca vezica
-se asigura pozitia corecta (ginecologica)
Efectuare
CLISME
Definitie
Clisma este o forma speciala a tubajului,prin care se introduce
diferite lichide in intestinul gros(prin anus,in rect si colon).
Scop
1.
evacuator
2.
terapeutic
introducere de medicamente
alimentarea sau hidratarea pacientului
clisme
evacuatoare
sifonaj,uleioase,purgative
care
pot
fi
:simple,inalte,prin
in
cantitatea
sau
Pregatirea pacientului
psihic
se anunta si i se explica tehnica
se respecta pudoarea
fizic
se izoleaza patul cu paravanul si se protejeaza cu musamaua si
aleza
se aseaza pacientul in functie de starea generala in pozitie :
- decubit dorsal, cu membrele inferioare usor flectate
- decubit lateral stang cu membrul inferior stang intins si dreptul
flectat
- genupectorala
se aseaza bazinetul sub regiunea sacrala si se inveleste pacientul cu
invelitoarea
Efectuare
clisma evacuatoare simpla
se fixeaza canula la tubul irigatorului si se inchide robinetul
se verifica temperatura apei sau a solutiei medicamentoase
se umple irigatorul
se evacueaza aerul si prima coloana de apa
se fixeaza irigatorul pe stativ
clisma terapeutica
se foloseste cand se doreste o actiune locala asupra mucoasei,
cand calea orala nu este practicabila sau cand se doreste ocolirea
caii portale
se pot administra medicamente ca : digitala, clorura de calciu,
tinctura de opiu, chinina care se absorb prin mucoasa rectala sau
cele cu efect local ( solutii izotonice) in microclisme picatura cu
picatura ( la o ora, 1 h dupa clizma evacuatoare) cu un ritm de
60 picaturi pe min
microclisme
2. ETIOLOGIE
seric
al
anticorpilor
Profilaxie i combatere
1. Msuri fa de izvorul de infecie
depistare: epidemiologic, clinic, laborator;
declarare: numeric, trimestrial; sptmnal sau zilnic n epidemii;
izolare: 5-7 zile, la domiciliu, formele uoare, cele grave se
spitalizeaz.
2. Msuri fa de cile de transmitere
dezinfecia continu i terminal nu sunt necesare;
aerisirea ncperilor, curenia sunt suficiente.
d. Varicela
Varicela este o boala foarte contagioasa determinata de virusul
varicelo-zosterian, frecventa la copiii cu varsta cuprinsa intre 2-10
ani. Varicela se numeste in limbajul popular varsat de vant. Copiii
din colectivitati au o probabilitate mai mare de infectie, existand
adevarate epidemii. Varicela confera imunitate durabila, dar exista
posibilitatea unei
reinfectii, datorita persistentei virusului in
organism, reinfectie care poarta numele de zona zoster. Forme
grave de varicela pot sa apara la copii cu afectiuni cronice, cei cu
tulburari ale sistemului imunitar, nou-nascuti, adolescenti cu varsta
peste 15 ani si femeile gravide, la care virusul varicelo-zosterian
determina in 1-2 % din cazuri varicela neo-natala.
Epidemiologie
boala este determinata de virusul varicelo-zosterian, din familia
virusurilor herpetice. Virusul determina doua tipuri de infectie:
varicela si zona zoster
DATE EPIDEMIOLOGICE
Factorii epidemiologici principali
1.
Izvorul de infecie
bolnavul cu form tipic, contagios n perioada de incubaie (7-15
zile), n prodrom (7-12 zile), n perioada de stare i 3-4 sptmni de
la debutul tusei. Administrarea terapiei cu antibiotice scurteaz
perioada de contagiozitate la 8-10 zile.
bolnavul cu form atipic, deobicei adult
Indicele de contagiozitate variaz ntre 25-50%, mai mare n familii
(pn la 90%, unde este contact interuman strns).
2.
Transmiterea
aerian, prin picturi;
indirect, prin obiecte contaminate cu secreii respiratorii(rar
datorit rezistenei reduse n mediul extern a cocobacilului).
3.
Receptivitatea
general, nc din primele zile de la natere.
Cele mai grave forme apar n primul an de via.
4.
Imunitatea
durabil;
rembolnvirile sunt deobicei produse de Bordetella parapertussis.
Profilaxie i combatere
1. Msuri fa de izvorul de infecie
-depistare: epidemiologic, clinic, laborator;
-declarare: numeric, lunar;
-izolare: 10 zile, cu instituire de tratament antibiotic.
Contacii, vor fi supravegheai 21 de zile, exclui din colectivitate 14
zile, iar cei sub 3 ani vor primi imunoglobuline specifice
antipertussis, 5 ml intramuscular, sau chimioprofilaxie cu
Eritromicin 30-40 mg/kg,/zi sau Ampicilin 100mg/kg/zi, timp de 710 zile (cei receptivi).
Carantina n colectiviti dureaz 14 zile.
2. Msuri fa de cile de transmitere
aerisirea ncperilor, curenia sunt suficiente.
3. Msuri fa de receptivi
imunizare activ cu vaccin antidifterotetanopertussis (DTP),
nceput la vrsta de 2 luni (vezi capitol imunizri).
Protecia oferit de componenta pertussis a vaccinului este de 7080%.
imunizare pasiv cu imunoglobuline specifice (la contaci).
TRATAMENT
Parotidita epidemica
Boal infecioas acut viral, generalizat, mai frecvent la colari
i adolesceni, caracterizat clinic prin afectarea glandelor salivare,
pancreasului, sistemului nervos i gonadelor.
ETIOLOGIE
virusul urlian din familia Paramyxoviridae;
rezisten sczut n mediul extern, fiind inactivat de cldur, UV,
fenol, formol.
DIAGNOSTIC CLINIC
Incubaia: 12-23 zile, n medie 14-18 zile.
Parotidita epidemic
Debut relativ brusc, cu febr, fiori, cefalee, mialgii i senzaia de
tensiune dureroas a lojii parotidiene.
Perioada de stare ncepe n momentul tumefierii unei glande
parotide, urmat curnd de bilateralizare, ceea ce confer aspectul
caracteristic de facies ''par''. Tegumentul care acoper glandele
parotide este neted, destins, lucios, dar cu coloraie normal.
La palpare parotidele tumefiate au consisten elastic i sunt uor
sensibile, spre deosebire de parotidita septic n care consistena
este iniial lemnoas, apoi apare fluctuen, este foarte dureroas la
palpare, iar tegumentul suprajacent este rou violaceu.
Examenul cavitii bucale deceleaz limb intens sabural, secreie
salivar redus, orificiul canalului Stenon este inflamat, proeminent,
rou cu puncte echimotice.
Febra se menine cteva zile la valori de 38-39C. Tumefacia
parotidian cedeaz n 7-10 zile. n cursul parotiditei mai pot fi
prinse n proces inflamator glandele submaxilare i sublinguale.
Orhita urlian
Apare mai frecvent dup pubertate. Poate fi uni sau
bilateral.
La 4-5 zile de la debutul parotiditei febra atinge brusc valori de
40C, bolnavul acuz cefalee, grea, vrsturi, agitaie.
Examenul obiectiv evideniaz un testicol tumefiat, cu scrotul
edemaiat, rou, n procesul inflamator fiind cuprins, att testicolul,
ct i vaginala.
Evoluia se face cu regresiune treptat n 10 zile, cu restitutio ad
integrum n 50 % din cazuri; azoospermia i sterilitatea apar n 1-2%
din cazuri, cnd orhita este bilateral.
Pancreatita urlian
Se manifest, cel mai frecvent, ca form clinic frust. Clinic
bolnavii acuz dureri n mezogastru i etajul abdominal superior,
anorexie, vrsturi.
Pancreasul endocrin este afectat pasager cu scderea toleranei la
glucoz.
Meningita urlian
Este cea mai frecvent localizare extraparotidian a infeciei urliene.
Poate s apar ,att ca meningit primar (singura manifestare a
infeciei cu virusul urlian), ct i ca meningit secundar. Cel mai
frecvent debutul meningitei urliene se situeaz la 7-8 zile de la
apariia tumefaciei parotidiene, dar poate fi i prima manifestare a
infeciei.
Meningita urlian recunoate toate aspectele clinice i biologice care
caracterizeaz o meningit viral.
Encefalita urlian
Este o localizare rar (0,2-0,5 %) i se manifest cu convulsii, delir,
com, modificri EEG. Dei, evoluia este n general favorabil,
sechelele postencefalitice sunt posibile (hidrocefalie prin nchiderea
apeductului Silvius).
DIAGNOSTIC DE LABORATOR
A. Teste de laborator nespecifice
n cazurile necomplicate: leucopenie (limfocitoz i apariia de
plasmocite i celule Turck) i neutropenie, moderate;
n orhita urlian: leucocitoz (pn la 20 000 elemente/mm3 sau
mai mult) i neutrofilie,
dup parotidit: amilazemia i amilazuria sunt crescute timp de 3
sptmni.
B. Diagnostic specific nu se practic n mod obinuit.
Produse patologice: saliv, urin, LCR, snge.
1.Cultivare produsele patologice se inoculeaz n culturi celulare
primare sau simiene. Efectul citopatic se caracterizeaz prin apariia
celulelor gigante i a sinciiilor.
Pentru identificare se utilizeaz: reacia de hemaglutinoinhibare i
imunofluorescena cu anticorpi monoclonali.
2. Transmiterea
aerian, prin picturi;
prin obiecte recent contaminate cu secreii, saliv.
3. Receptivitate
- general
4. Imunitate
dup infecie, de lung durat, chiar toat viaa;
transplacentar, pn la 6 luni;
postvaccinal, peste 10 ani.
Profilaxie i combatere
1. Msuri fa de izvorul de infecie
izolarea cazurilor, deobicei la domiciliu;
declarare numeric, lunar;
contacii copii vor fi supravegheai pe perioada de incubaie
maxim pentru oreion (21 de zile).
2. Msuri fa de cile de transmitere
aerisirea ncperilor, curenia, dezinfecia obinuit sunt
suficiente datorit rezistenei sczute a virusului n mediul extern.
3. Msuri fa de receptivi
imunizarea activ, cu vaccin viu atenuat, utilizat ca trivaccin n
asociere cu cel antirujeolic i antirubeolic; protecia este de 95-98%.
genetica
redusa,
doar
cu
variante
Transmitere:
pe cale aerogena: direct (picaturi respiratorii contaminate) sau
indirect (obiecte recent contaminate cu secretie de la sursele de
infectie).
Contagiozitate:
mare in special in colectivitati, spatii aglomerate;
durata contagiozitatii: 3 5 zile.
Receptivitate:
univesala, indiferent de varsta;
in epidemii, datorita unei posibile imunitati incrucisate, formele
clinice la persoanele partial imune sunt mai atenuate.
Imunitate dupa boala:
este specifica subtipului viral respectiv; poate asigura o oarecare
imunitate ,,incrucisata fata de subtipuri virale apropiate.
Patogenie
Poarta de intrare celulele epiteliale ale mucoasei respiratorii. La
acest nivel virusul se multiplica, cu raspandirea locala a infectiei;
Local se produc descuamari ale epiteliului respirator ciliat prin
distrugerea acestora, favorizand suprainfectiile bacteriene;
Concomitent virusul actioneaza si prin actiune toxica generala,
determinand manifestarile clinice infectioase generale;
Uneori se produce si viremie, cu localizari extrapulmonare (SNC,
ficat).
Tablou clinic
Incubatia: 1- 3 zile.
Debut: brusc, cu febra inalta (39 400C), frisoane, cefalee, mialgii
generalizate, stare de curbatura.
Perioada de stare :
febra persistenta, cu durata de 7 zile, cu aspect uneori difazic;
sindrom algic generalizat si intens: mialgii (cu senzatia de zdrobire
musculara), cefalee (predominant frontal si supraorbitar), dureri in
globii oculari;
astenie marcata,
pot apare si manifestarii respiratorii: catar nazal, disfagie, faringe
intens congestiv, disfonie, dureri retrosternale si tuse neproductiva,
dureri toracice diferite, raluri bronsice diseminate.
Tabloul clinic este dominat de manifestarile generale.
Dupa 3 4 zile de evolutie simptomatologia se atenueaza treptat
pana la disparitie in cateva zile; se mentin pentru 1 2 saptamani
tusea si astenia.
Forme severe de gripa:
Apar deobicei la varstnici sau copii mici, persoane cu afectiuni
cronice cardiace, respiratorii, metabolice, dar pot fi prezente si la
persoane tinere, anterior sanatoase;
Se caracterizeaza prin: manifestari neurologice (meningite,
encefalite,
nevrite),
hemoragipare
(epistaxis,
hemoptizie),
cardiovasculare (miocardita, insuficienta vasculara periferica pana la
colaps), insuficienta respiratorie acuta (prin edem pulmonar
lezional).
Exista si forme hipertoxice, cu evolutie rapida spre deces.
Investigatii de laborator
1.Nespecifice
leucograma evidentiaza: leucopenie cu limfocitoza si neutropenie;
poate apare trombocitopenie;
valorile VSH si fibrinogen seric normale sau usor crescute.
2.Specifice
Complicatii
1)Respiratorii:
laringita gripala (crup);
laringotraheita acuta virala;
bronsiolita acuta virala;
Au evolutii severe, in special la copii.
pneumonie si bronhopneumonie gripala apar precoce, cu tablou
clinic sever: dispnee, cianoza, tuse cu expectoratie mucosanguinolenta, raluri subcrepitante diseminate; radiologic aspecte
de edem pulmonar acut sau prezenta de opacitati nodulare
diseminate;
pneumonii bacteriene de suprainfectie, cel mai frecvent cu
stafilococ auriu, pneumococ, H. influenzae, Klebsiella.
2.Neurologice:
mielita, poliradiculonevrita de obicei prin mecanism imunologic.
3.Alte suprainfectii bacteriene:
otite, sinuzite, angine etc.
4.Sindromul
hepatica.
Reye
encefalopatie
acuta
cu
degenerescenta
de
1).Masuri nespecifice
izolarea pacientilor cu gripa la domiciliu sau in spital;
confirmarea diagnosticului de gripa (pe date clinice si serologice)
si raportarea lor nominala;
limitarea circulatiei persoanelor expuse.
2).Masuri specifice.
vaccinarea antigripala;
chimioprofilaxia.
Vaccinarea antigripala
se aplica in special la grupurile de populatie la risc prin expunere
profesionala sau prin statusul imunologic dificitar;
vaccinarea asigura o protectie de 60 90%;
tulpinile virale vaccinale sunt adaptate anual la tulpinele virale
circulante; vaccinurile contin 2 tulpini din virusul A si 1 tulpina de
virus B;
deoarece asigura imunitatea doar pentru tulpinile virale vaccinale,
vaccinarea se repeta anual.
Exista 2 tipuri de vaccin antigripal:
Vaccinul cu virus viu inactivat de administrare s.c.
indicatii : varstnici peste 65 ani;
persoane cu boli cronice respiratorii, cardiace, hematologice sau
cu alte imunodeficiente;
persoane institutionalizate: copii, batrani;
expunere profesionala: personal medico-sanitar, personal din
transporturi etc.;
gravide in trimestrul III in sezonul rece;
copii sanatosi cu varsta 6 23 luni.
Vaccinul cu virus viu atenuat de administrare intranazala.
are ca avantaj imunizarea locala (la nivelul cailor respiratorii);
sunt contraindicate la copii, batrani, gravide si pacienti cu boli
cronice deoarece sunt reactogene.
Chimioprofilaxia gripei.
h.Difteria
Difteria este o afectiune acuta caracterizata prin manifestari
datorate infectiei cailor respiratorii superioare si manifestari
sistemice datorate efectului toxinei difterice. Toate celulele umane
au receptorul pentru toxina difterica, astfel incat toate tesuturile pot
fi afectate in cadrul difteriei.
Cauza este reprezentata de infectia cu Corynebacterium
diphtheriae, o bacterie care se gaseste in tractul respirator superior,
in plagi, pe tegumentele persoanelor infectate sau la purtatori
sanatosi.
Transmiterea difteriei se face direct prin contact cu persoanele
infectate sau pe cale aerogena (stranut, tuse).
Simptomele difteriei
Difteria prezinta o perioada de incubatie de aproximativ 7 zile.
Primele mainifestari apar dupa o saptamana de la contactul
infectant.
- raguseala;
- tuse uscata;
- respiratie zgomotoasa si prelungita;
- prezenta unei membrane asimetrice la nivelul amigdalelor,
adenopatie cervicala;
- secretii nazale purulente sau sero-sanguinolente;
- ulcere tegumentare cu margini edematiate care nu se vindeca la
tratament obisnuit;
-caracteristica difteriei este formarea unei membrane la nivelul unei
plagi care nu se vindeca;
- tahicardie, marirea frecventei cardiace;
- paloare.
Profilaxie
3. Msuri fa de receptivi
imunizare activ a copilului, cu vaccin antidifterotetanopertussis
(DTP), nceput la vrsta de 2 luni (vezi capitol imunizri).
imunizare activ a adultului cu anatoxin difteric purificat i
adsorbit (ADPA) sau cu vaccin difterotetanic tip adult (dT)
chimioprofilaxie cu Eritromicin, 7 zile
5.TRATAMENT
Igieno-dietetic: repaus la pat 2-4 sptmni pentru forma comun;
2-4 luni pentru forma malign cu complicaii.
Tratament specific: ser antidifteric administrat precoce n primele 4
zile de boal; dup 6-7 zile se administreaz anatoxin.
Antibioterapie: eritromicin.
Patogenetic: corticoterapie.
Tratamentul complicaiilor.
i.
Tuberculoza
1. DEFINIIE
Tuberculoza este o infecie cronic, recurent, care afecteaz
mai frecvent plmnul.
Stadiile evolutive sunt:
* infecie primar,
* infecie latent,
* infecie recrudescent.
Dup infecia primar, la vrful plmnului rmn cicatrici nodulare
sau calcificri i/sau adenopatie hilar rezidual calcificat. Din
aceste sedii TBC se poate activa la orice vrst producnd localizri
pulmonare sau n alte organe (rinichi, ganglioni limfatici, oase lungi,
vertebre). Frecvent activarea survine la1-2 ani de la infecia iniial
sau este favorizat de boli i tratamente imunodepresoare, silicoz,
etilism, stress.
2. ETIOLOGIE
*
Mycobacterium tuberculosis i mai rar Mycobacterium bovis,
bacili din genul Mycobacterium;
* Rezist o perioad lung de timp n aer i n praful din ncperi,
mai ales n condiii de uscciune;
* Aciunea direct a soarelui i omoar n 24-30 h; prin fierberea
laptelui sunt distrui n 5 minute, la 1000C; fenolul 2% omoar bacilii
din sput n 24h.
3. MANIFESTRILE PROCESULUI EPIDEMIOLOGIC
Boala are rspndire universal, cu evoluie endemic, morbiditatea
fiind n cretere,n ultimii ani; incidena la 100.000 locuitori a ajuns
de la valori de 50-60, n anii 80, la valori de peste 100 de cazuri, n
1995-1998. Morbiditatea predomin n mediul urban i la sexul
masculin.
4. DIAGNOSTIC POZITIV
Hepatitele
5
rapid iar perioada de incubatie este de doar 3 saptamini.Hepatita D
se transmite prin produse de singe, contact sexual neprotejat
sipercutan. Singele este infectant in toate fazele infectiei. Coinfectia
reprezintainfectarea cu virusul B si D simultan rezultind o forma mai
severa a hepatitei acute.Majoritatea acestor pacienti se vor vindeca
spontan de ambele infectii.Persoanele care au deja infectia cu
virusul B se pot infecta cu virusul D aceasta fiindo suprainfectie,
astfel vor dezvolta hepatita cronica D suprapusa hepatitei cronica
B.Ei sunt cei mai expusi dezvoltarii cirozei hepatice rapide.
Coinfectia este foarte dificildetratat.Hepatita fulminanta este
conditia clinica in care virusul D tinde sa se reproducaexcesiv fiind
intrun mediu favorabil cu un numar mare de virusuri hepatitice B.
Acestecazuri ramin frecvent purtatori cronici ai virusului, aproape
toate
suprainfectiile
avindca
stadiu
urmator
hepatita
cronica.Cronicizarea este presupusa atunci cind virusul ramine in
singe peste 6 luni.
CAUZE:
6
MECANISMUL DE INFECTARE
este, ca i n HVA, cel fecalo
oral, ns dup cum
sa mai menionat, spre deosebire de ea, infecia viral E se
rspndetepreponderent pe cale hidric, adic prin intermediul
apei infectate. Mult mai rar, ncomparaie cu HVA, se nregistreaz
morbiditatea sporadic de HVE realizat pecale alimentar i de
contact habitual.
Spre deosebire de HVA, virusul
HVE afecteaz preponderent persoanele tinere
(15-30 ani).
Dup suportarea HVE n organismul uman se formeaz o imunitate
tipospecificdur, ns nu pentru toat viaa. n experimente sunt
demonstrate posibiliti dereinfectare la maimue peste 6
-12 luni de la suportarea HVE primare.
Patogenia HVE nc nu este bine studiat, ns dup prerea unor
specialiti, eaeste asemntoare cu patogenia HVA.
Art. 1
In sensul prezentei legi:
a) prin pacient se intelege persoana sanatoasa sau bolnava care utilizeaza
serviciile de sanatate;
b) prin discriminare se intelege distinctia care se face intre persoane aflate in
situatii similare pe baza rasei, sexului, varstei, apartenentei etnice, originii
nationale sau sociale, religiei, optiunilor politice sau antipatiei personale;
c) prin ingrijiri de sanatate se intelege serviciile medicale, serviciile comunitare si
serviciile conexe actului medical;
d) prin interventie medicala se intelege orice examinare, tratament sau alt act
medical in scop de diagnostic preventiv, terapeutic ori de reabilitare;
e) prin ingrijiri terminale se intelege ingrijirile acordate unui pacient cu mijloacele
de tratament disponibile, atunci cand nu mai este posibila imbunatatirea
prognozei fatale a starii de boala, precum si ingrijirile acordate in apropierea
decesului.
Art. 2
Art. 3
Pacientul are dreptul de a fi respectat ca persoana umana, fara nici o
discriminare.
Art. 4
Pacientul are dreptul de a fi informat cu privire la serviciile medicale disponibile,
precum si la modul de a le utiliza.
Art. 5
(1) Pacientul are dreptul de a fi informat asupra identitatii si statutului profesional
al furnizorilor de servicii de sanatate.
(2) Pacientul internat are dreptul de a fi informat asupra regulilor si obiceiurilor pe
care trebuie sa le respecte pe durata spitalizarii.
Art. 6
Pacientul are dreptul de a fi informat asupra starii sale de sanatate, a
interventiilor medicale propuse, a riscurilor potentiale ale fiecarei proceduri, a
alternativelor existente la procedurile propuse, inclusiv asupra neefectuarii
tratamentului si nerespectarii recomandarilor medicale, precum si cu privire la
date despre diagnostic si prognostic.
Art. 7
Pacientul are dreptul de a decide daca mai doreste sa fie informat in cazul in care
informatiile prezentate de catre medic i-ar cauza suferinta.
Art. 8
Informatiile se aduc la cunostinta pacientului intr-un limbaj respectuos, clar, cu
minimalizarea terminologiei de specialitate; in cazul in care pacientul nu
cunoaste limba romana, informatiile i se aduc la cunostinta in limba materna ori
Art. 9
Pacientul are dreptul de a cere in mod expres sa nu fie informat si de a alege o
alta persoana care sa fie informata in locul sau.
Art. 10
Rudele si prietenii pacientului pot fi informati despre evolutia investigatiilor,
diagnostic si tratament, cu acordul pacientului.
Art. 11
Pacientul are dreptul de a cere si de a obtine o alta opinie medicala.
Art. 12
Pacientul are dreptul sa solicite si sa primeasca, la externare, un rezumat scris al
investigatiilor, diagnosticului, tratamentului si ingrijirilor acordate pe perioada
spitalizarii.
Art. 13
Pacientul are dreptul sa refuze sau sa opreasca o interventie medicala asumandusi, in scris, raspunderea pentru decizia sa; consecintele refuzului sau ale opririi
actelor medicale trebuie explicate pacientului.
Art. 14
Cand pacientul nu isi poate exprima vointa, dar este necesara o interventie
medicala de urgenta, personalul medical are dreptul sa deduca acordul
pacientului dintr-o exprimare anterioara a vointei acestuia.
Art. 15
In cazul in care pacientul necesita o interventie medicala de urgenta,
consimtamantul reprezentantului legal nu mai este necesar.
Art. 16
In cazul in care se cere consimtamantul reprezentantului legal, pacientul trebuie
sa fie implicat in procesul de luare a deciziei atat cat permite capacitatea lui de
intelegere.
Art. 17
(1) In cazul in care furnizorii de servicii medicale considera ca interventia este in
interesul pacientului, iar reprezentantul legal refuza sa isi dea consimtamantul,
decizia este declinata unei comisii de arbitraj de specialitate. (2) Comisia de
arbitraj este constituita din 3 medici pentru pacientii internati in spitale si din 2
medici pentru pacientii din ambulator.
Art. 18
Consimtamantul pacientului este obligatoriu pentru recoltarea, pastrarea,
folosirea tuturor produselor biologice prelevate din corpul sau, in vederea stabilirii
diagnosticului sau a tratamentului cu care acesta este de acord.
Art. 19
Consimtamantul pacientului este obligatoriu in cazul participarii sale in
invatamantul medical clinic si la cercetarea stiintifica. Nu pot fi folosite pentru
cercetare stiintifica persoanele care nu sunt capabile sa isi exprime vointa, cu
exceptia obtinerii consimtamantului de la reprezentantul legal si daca cercetarea
este facuta si in interesul pacientului.
Art. 20
Pacientul nu poate fi fotografiat sau filmat intr-o unitate medicala fara
consimtamantul sau, cu exceptia cazurilor in care imaginile sunt necesare
diagnosticului sau tratamentului si evitarii suspectarii unei culpe medicale.
Art. 21
Art. 22
Informatiile cu caracter confidential pot fi furnizate numai in cazul in care
pacientul isi da consimtamantul explicit sau daca legea o cere in mod expres.
Art. 23
In cazul in care informatiile sunt necesare altor furnizori de servicii medicale
acreditati, implicati in tratamentul pacientului, acordarea consimtamantului nu
mai este obligatorie.
Art. 24
Pacientul are acces la datele medicale personale.
Art. 25
(1) Orice amestec in viata privata, familiala a pacientului este interzis, cu
exceptia cazurilor in care aceasta imixtiune influenteaza pozitiv diagnosticul,
tratamentul ori ingrijirile acordate si numai cu consimtamantul pacientului.
(2) Sunt considerate exceptii cazurile in care pacientul reprezinta pericol pentru
sine sau pentru sanatatea publica.
Art. 26
Dreptul femeii la viata prevaleaza in cazul in care sarcina reprezinta un factor de
risc major si imediat pentru viata mamei.
Art. 27
Pacientul are dreptul la informatii, educatie si servicii necesare dezvoltarii unei
vieti sexuale normale si sanatatii reproducerii, fara nici o discriminare.
Art. 28
(1) Dreptul femeii de a hotari daca sa aiba sau nu copii este garantat, cu exceptia
cazului prevazut la art. 26.
(2) Pacientul, prin serviciile de sanatate, are dreptul sa aleaga cele mai sigure
metode privind sanatatea reproducerii.
(3) Orice pacient are dreptul la metode de planificare familiala eficiente si lipsite
de riscuri.
Art. 29
(1) In cazul in care furnizorii sunt obligati sa recurga la selectarea pacientilor
pentru anumite tipuri de tratament care sunt disponibile in numar limitat,
selectarea se face numai pe baza criteriilor medicale.
(2) Criteriile medicale privind selectarea pacientilor pentru anumite tipuri de
tratament se elaboreaza de catre Ministerul Sanatatii si Familiei in termen de 30
de zile de la data intrarii in vigoare a prezentei legi si se aduc la cunostinta
publicului.
Art. 30
(1) Interventiile medicale asupra pacientului se pot efectua numai daca exista
conditiile de dotare necesare si personal acreditat.
(2) Se excepteaza de la prevederile alin. (1) cazurile de urgenta aparute in situatii
extreme.
Art. 31
Pacientul are dreptul la ingrijiri terminale pentru a putea muri in demnitate.
Art. 32
Pacientul poate beneficia de sprijinul familiei, al prietenilor, de suport spiritual,
material si de sfaturi pe tot parcursul ingrijirilor medicale. La solicitarea
pacientului, in masura posibilitatilor, mediul de ingrijire si tratament va fi creat
cat mai aproape de cel familial.
Art. 33
Art. 34
(1) Personalul medical sau nemedical din unitatile sanitare nu are dreptul sa
supuna pacientul nici unei forme de presiune pentru a-l determina pe acesta sa il
recompenseze altfel decat prevad reglementarile de plata legale din cadrul
unitatii respective.
(2) Pacientul poate oferi angajatilor sau unitatii unde a fost ingrijit plati
suplimentare sau donatii, cu respectarea legii.
Art. 35
(1) Pacientul are dreptul la ingrijiri medicale continue pana la ameliorarea starii
sale de sanatate sau pana la vindecare.
(2) Continuitatea ingrijirilor se asigura prin colaborarea si parteneriatul dintre
diferitele unitati medicale publice si nepublice, spitalicesti si ambulatorii, de
specialitate sau de medicina generala, oferite de medici, cadre medii sau de alt
personal calificat. Dupa externare pacientii au dreptul la serviciile comunitare
disponibile.
Art. 36
Pacientul are dreptul sa beneficieze de asistenta medicala de urgenta, de
asistenta stomatologica de urgenta si de servicii farmaceutice, in program
continuu.
Capitolul 7 - Sanctiuni
Art. 37
Nerespectarea de catre personalul medico-sanitar a confidentialitatii datelor
despre pacient si a confidentialitatii actului medical, precum si a celorlalte
drepturi ale pacientului prevazute in prezenta lege atrage, dupa caz, raspunderea
disciplinara, contraventionala sau penala, conform prevederilor legale.
Art. 38
(1) Autoritatile sanitare dau publicitatii, anual, rapoarte asupra respectarii
drepturilor pacientului, in care se compara situatiile din diferite regiuni ale tarii,
precum si situatia existenta cu una optima.
(2) Furnizorii de servicii medicale sunt obligati sa afiseze la loc vizibil standardele
proprii in conformitate cu normele de aplicare a legii.
(3) In termen de 90 de zile de la data intrarii in vigoare a prezentei legi, Ministerul
Sanatatii si Familiei elaboreaza normele de aplicare a acesteia, care se publica in
Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.
Art. 39
Prezenta lege intra in vigoare la 30 de zile de la data publicarii in Monitorul Oficial
al Romaniei, Partea I.
Art. 40
La data intrarii in vigoare a prezentei legi se abroga art. 78, 108 si 124 din Legea
nr. 3/1978 privind asigurarea sanatatii populatiei, publicata in Buletinul Oficial,
Partea I, nr. 54 din 10 iulie 1978, precum si orice alte dispozitii contrare. Aceasta
lege a fost adoptata de Senat in sedinta din 19 decembrie 2002, cu respectarea
prevederilor art. 74 alin. (2) din Constitutia Romaniei.
completrile ulterioare,
ministrul sntii emite urmtorul ordin:
ART. 1
Se aprob Normele de aplicare a Legii drepturilor pacientului nr. 46/2003,
prevzute n anexa care face parte integrant din prezentul ordin.
ART. 2
Respectarea prevederilor prezentului ordin este obligatorie pentru toi
furnizorii de servicii de sntate din Romnia.
ART. 3
Direcia general asisten medical, celelalte direcii din Ministerul
Sntii, direciile de sntate public judeene i a municipiului Bucureti,
ministerele i instituiile cu reea sanitar proprie, precum i unitile sanitare
de orice fel vor duce la ndeplinire prevederile prezentului ordin.
ART. 4
Prezentul ordin se public n Monitorul Oficial al Romniei, Partea I.
Ministrul sntii,
Ovidiu Brnzan
ANEXA 1
NORME
de aplicare a Legii drepturilor pacientului nr. 46/2003
ART. 1
Unitile sanitare de orice fel, denumite n continuare uniti, care acord
ngrijiri de sntate sau ngrijiri terminale i n care sunt efectuate intervenii
medicale, au obligaia de a furniza pacienilor informaii referitoare la:
a) serviciile medicale disponibile i modul de acces la acestea;
b) identitatea i statutul profesional al furnizorilor de servicii de sntate;
c) regulile i obiceiurile pe care trebuie s le respecte pe durata internrii
n uniti cu paturi;
d) starea propriei snti;
e) interveniile medicale propuse;
f) riscurile poteniale ale fiecrei proceduri care urmeaz a fi aplicat;
g) alternativele existente la procedurile propuse;
ART. 13
(1) Unitile au obligaia de a asigura efectuarea de intervenii medicale
asupra pacientului numai dac dispun de dotrile necesare i de personal
acreditat.
(2) Interveniile medicale asupra pacientului pot fi efectuate n absena
condiiilor prevzute la alin. (1) numai n cazuri de urgen aprute n situaii
extreme.
ART. 14
Unitile pot asigura, la cererea pacientului sau a familiei acestuia, cadrul
adecvat n care acesta poate beneficia de sprijinul familiei i al prietenilor,
de suport spiritual i material pe tot parcursul ngrijirilor medicale.
ART. 15
(1) La cererea pacienilor internai, unitile cu paturi trebuie s asigure
condiiile necesare pentru obinerea de ctre acetia a altor opinii medicale,
precum i pentru acordarea de servicii medicale de ctre medici acreditai
din afara unitii.
(2) Plata serviciilor medicale acordate pacienilor internai de ctre
medicii prevzui la alin. (1) se efectueaz n conformitate cu dispoziiile
legale n vigoare.
ART. 16
n scopul asigurrii continuitii ngrijirilor acordate pacienilor, precum i
a serviciilor comunitare necesare dup externare, unitile stabilesc
parteneriate cu alte uniti medicale publice i nepublice, spitaliceti i
ambulatorii, care dispun de medici, cadre medii sanitare i de alt personal
calificat.
Republicata in temeiul art. 248 din Legea nr. 187/2012 pentru punerea in aplicare
a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, publicata in Monitorul Oficial al
Romaniei, Partea I, nr. 757 din 12 noiembrie 2012, rectificata in Monitorul Oficial
al Romaniei, Partea I, nr. 117 din 1 martie 2013, dandu-se textelor o noua
numerotare.
Legea nr. 282/2005 a fost publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.
915 din 13 octombrie 2005 si a mai fost modificata si completata prin:
Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 7/2006 pentru modificarea Legii nr.
282/2005 privind organizarea activitatii de transfuzie sanguina, donarea de sange
si componente sanguine de origine umana, precum si asiguarea calitatii si
securitatii sanitare, in vederea utilizarii lor terapeutice, publicata in Monitorul
Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 163 din 21 ianuarie 2006, aprobata cu modificari
prin Legea nr. 434/2006, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.
973 din 5 decembrie 2006;
Legea nr. 37/2008 pentru completarea Legii nr. 282/2005 privind organizarea
activitatii de transfuzie sanguina, donarea de sange si componente sanguine de
origine umana, precum si asigurarea calitatii si securitatii sanitare, in vederea
utilizarii lor terapeutice, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.
227 din 25 martie 2008.
Art. 1
(1) Prezenta lege stabileste cadrul legal privind activitatea de transfuzie
sanguina, donarea de sange si componente sanguine de origine umana.
(2) Prezenta lege reglementeaza normele care sa asigure calitatea si securitatea
sangelui si componentelor sanguine umane, in scopul mentinerii unui inalt nivel
de protectie a sanatatii populatiei.
Art. 2
(1) Introducerea sau scoaterea din tara a sangelui, a plasmei si a altor
componente sanguine umane, precum si a produselor sanguine umane se poate
face numai pe baza autorizatiei speciale a Ministerului Sanatatii, la propunerea
Institutului National de Transfuzie Sanguina "Prof. Dr. C.T. Nicolau" Bucuresti, fara
prejudicierea stocurilor din rezerva nationala.
(2) Institutiile de profil autorizate si acreditate ale Ministerului Apararii Nationale
vor informa Ministerul Sanatatii cu privire la organizarea si efectuarea acestui tip
de activitati impuse de necesitatea solutionarii unor aspecte specifice ale
activitatii transfuzionale din unitatile acestui minister, cu exceptia celor
prevazute la alin. (1).
Art. 3
(1) Prezenta lege se aplica colectei, controlului biologic al sangelui si
componentelor sanguine umane, prepararii, stocarii, distributiei si administrarii
acestora.
(2) In cazul in care sangele sau componentele sanguine umane sunt colectate si
controlate biologic pentru a fi utilizate exclusiv in transfuzia autologa si sunt clar
identificate ca atare, conditiile care trebuie indeplinite sunt cele prevazute in
anexa nr. 4 lit. g).
(3) Prezenta lege nu se aplica celulelor suse sanguine.
Art. 4
Prezenta lege promoveaza respectarea urmatoarelor principii:
Art. 5
Art. 6
Activitatea de transfuzie sanguina este organizata si controlata de Ministerul
Sanatatii, in calitate de autoritate competenta.
Art. 7
(1) Ministerul Sanatatii isi exercita prerogativele prin intermediul urmatoarelor
structuri:
a) Institutul National de Transfuzie Sanguina "Prof. Dr. C.T. Nicolau" Bucuresti si
centrele de transfuzie sanguina teritoriale;
b) Inspectia sanitara de stat;
c) unittile de transfuzie sanguina din spitale.
(2) In scopul indeplinirii atributiilor ce ii revin, Ministerul Sanatatii reorganizeaza
Institutul National de Hematologie Transfuzionala "Prof. Dr. C.T. Nicolau" Bucuresti
in Institutul National de Transfuzie Sanguina "Prof. Dr. C.T. Nicolau" Bucuresti,
denumit in continuare I.N.T.S.
Art. 8
(1) Organizarea si functionarea Sistemului national de transfuzie sanguina se
aproba prin hotarare a Guvernului.
(2) Organizarea, modul de functionare, responsabilitatile si atributiile autoritatii
competente si ale Inspectiei sanitare de stat in domeniul transfuziei sanguine
sunt prevazute in anexele nr. 2 si 3.
Art. 9
(1) Ministerul Sanatatii autorizeaza functionarea I.N.T.S., a centrelor de transfuzie
sanguina judetene si al municipiului Bucuresti, a unitatilor de transfuzie sanguina
din spitale si activitatile ce pot fi desfasurate.
(2) Autorizarea institutiilor prevazute la alin. (1) se face pe baza normelor*)
specifice aprobate prin ordin al ministrului sanatatii.
Art. 10
Ministerul Sanatatii organizeaza, in Sistemul national de transfuzie sanguina si in
unitatile de transfuzie sanguina din spitale, inspectii si masuri de control pentru a
asigura conformitatea cu prevederile prezentei legi.
Art. 11
(1) Ministrul sanatatii suspenda temporar sau retrage autorizatia de fucntionare
ori de desfasurare a unor activitati ale I.N.T.S., centrelor de transfuzie sanguina
judetene si al municipiului Bucuresti si a unitatilor de transfuzie sanguina din
spitale, daca o inspectie sau un alt mijloc de control a dovedit ca aceste institutii
nu respecta prevederile legale.
(2) Situatiile in care se suspenda temporar sau se retrage autorizatia de
functionare a institutiilor prevazute la alin. (1) sunt aprobate prin ordin al
ministrului sanatatii.
Art. 12
(1) I.N.T.S. si centrele de transfuzie sanguina judetene si al municipiului Bucuresti
iau toate masurile necesare pentru a oferi potentialilor donatori de sange si
componente sanguine umane, asigurarea confidentialitatii fata de orice
informatie furnizata personalului autorizat, referitoare la starea lor de sanatate, la
rezultatele testarii donarii lor si la orice viitoare identificare de catre o terta parte,
cu exceptia cazurilor prevazute de lege.
(2) Potentialilor donatori de sange sau componente sanguine umane li se
furnizeza informatiile necesare potrivit anexei nr. 4 lit. b).
Art. 13
I.N.T.S. si centrele de transfuzie sanguina judetene si al municipiului Bucuresti iau
toate masurile necesare pentru ca toti donatorii din Romania care isi manifesta
dorinta de a efectua o donare de sange sau de componente sanguine umane sa
furnizeze informatiile prevazute in anexa nr. 4 lit. c).
Art. 14
I.N.T.S. si centrele de transfuzie sanguina judetene si al municipiului Bucuresti vor
asigura ca donatorii de sange si componente sanguine umane sa corespunda
criteriilor de eligibilitate stabilite conform normelor prevazute in anexa nr. 4 lit.
d).
Art. 15
(1) Ministerele, celelalte organe centrale si locale ale administratiei publice,
directiile de sanatate publica judetene si a municipiului Bucuresti, precum si
institutiile culturale, de radiodifuziune si televiziune sunt obligate sa sprijine
actiunile de promovare organizate in scopul donarii de sange si componente
sanguine umane, potrivit competentelor pe care le au.
(2) Societatea Romana de Radiodifuziune, Societatea Romana de Televiziune si
Ministerul Educatiei Nationale promoveaza campaniile umanitare de donare a
sangelui, la nivel national.
(3) Primarii au obligatia de a sprijini toate actiunile de promovare a donarii si de
recoltare de sange si componente sanguine umane, prin punerea la dispozitie de
mijloace de informare a populatiei si de locatii adecvate pentru echipele mobile
de recoltare.
(4) I.N.T.S. si centrele de transfuzie sanguina judetene si al municipiului Bucuresti
organizeaza campanii de informare, educare si comunicare pentru sanatate in
domeniul transfuziei sanguine, in colaborare cu directiile de sanatate publica
judetene si a municipiului Bucuresti.
(5) Cheltuielile pentru realizarea actiunilor mentionate menite sa contribuie la
educarea si informarea cetatenilor in scopul donarii voluntare de sange sau
privitor la modul de recoltare si testare a produselor sanguine se vor face din
sumele prevazute anual in bugetul Ministerului Sanatatii pentru promovarea
donarii de sange.
(6) Promovarea donarii de sange prin presa, posturi de radio si televiziune este
gratuita.
Art. 16
Donarea de sange se realizeaza atat in cadrul centrelor de transfuzie sanguina
judetene si al municipiului Bucuresti, cat si in cadrul unitatilor mobile apartinand
Art. 17
(1) Donatorii de sange au dreptul sa primeasca, la fiecare donare, o alocatie de
hrana sub forma tichetelor de masa, care au caracteristicile fizice si valorice
prevazute de Legea nr. 142/1998 privind acordarea tichetelor de masa, cu
modificarile si completarile ulterioare, sau o masa postdonare la centrul de
transfuzie sanguina in echivalentul valorii totale a tichetelor de masa acordate.
(2) Numarul tichetelor de masa, precum si alte drepturi si obligatii ale donatorilor
de sange se stabilesc prin hotarare a Guvernului.
(3) Cheltuielile aferente drepturilor prevazute la alin. (1) se suporta:
a) in anul 2006, din bugetele locale ale localitatilor in care institutiile de profil cu
activitate de recoltare de sange in scop transfuzional isi au sediul;
b) incepand cu data de 1 ianuarie 2007, de la bugetul de stat prin bugetul
Ministerului Sanatatii.
(4) In aplicarea prevederilor alin. (1) si (3), Ministerul Sanatatii elaboreaza norme
aprobate prin ordin*) al ministrului sanatatii cu avizul Ministerului Muncii, Familiei,
Protectiei Sociale si Persoanelor Varstnice si Ministerului Finantelor Publice.
------*) A se vedea Ordinul ministrului sanatatii publice nr. 441/2007 pentru aprobarea
normelor de aplicare a art. 16 din Legea nr. 282/2005 privind organizarea
activitatii de transfuzie sanguina, donarea de sange si componente sanguine de
origine umana, precum si asigurarea calitatii si securitatii sanitare, in vederea
utilizarii lor terapeutice, cu modificarile si completarile ulterioare, publicat in
Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 248 din 13 aprilie 2007.
Art. 18
(1) Ministerul Sanatatii ia toate masurile necesare pentru ca datele, inclusiv
informatiile genetice, care sunt obtinute in baza prezentei legi si la care o terta
persoana are acces, sa devina confidentiale pentru ca donatorul sa nu poata fi
identificat.
(2) In scopul prevazut la alin. (1) I.N.T.S. si centrele de transfuzie sanguina
judetene si al municipiului Bucuresti iau masuri pentru:
a) realizarea bazelor de date;
Art. 19
Sistemul de raportare a informatiilor si datelor catre institutiile competente
carora le revine atributia colectarii si monitorizarii datelor epidemiologice se
stabileste prin ordin al ministrului sanatatii.
Art. 20
I.N.T.S. desemneaza la nivelul centrelor de transfuzie sanguina judetene si al
municipiului Bucuresti o persoana, denumita in continuare persoana
responsabila, care are urmatoarele atributii:
a) garantarea respectarii prevederilor legale in vigoare referitoare la donare,
recoltare, control biologic, preparare, conservare si distributie pentru fiecare
unitate de sange sau component sanguin;
b) transmiterea catre Ministerul Sanatatii a informatiilor necesare procedurii de
obtinere a autorizatiei;
c) aplicarea dispozitiilor prezentei legi referitoare la calificarea personalului si la
sistemul de management al calitatii la nivelul institutiei.
Art. 21
(1) Persoana responsabila trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii minime
de pregatire profesionala:
a) sa fie posesoare a unei diplome universitare in domeniul stiintelor medicale
sau al unui ciclu de formare universitara in aceste domenii, recunoscut in
Romania;
b) experienta practica postuniversitara de cel putin 2 ani in domeniile respective,
dobandita in una sau in mai multe institutii autorizate si acreditate sa desfasoare
activitati de recoltare, testare, preparare, stocare si distributie.
Art. 22
(1) I.N.T.S. si centrele de transfuzie sanguina judetene si al municipiului Bucuresti
comunica Ministerului Sanatatii numele persoanei responsabile prevazute la art.
20 sau al altor persoane delegate, conform art. 21 alin. (2), si informatii
referitoare la sarcinile specifice pe care trebuie sa le indeplineasca, conform fisei
postului.
(2) In cazul in care persoana responsabila sau persoanele delegate sunt inlocuite
temporar ori definitiv, institutia comunica imediat Ministerului Sanatatii numele
noii persoane responsabile si data de la care se face aceasta inlocuire.
Art. 23
Colecta de sange si componente sanguine umane se face numai sub
supraveghere si responsabilitate medicala.
Art. 24
Personalul implicat in stabilirea admiterii la donarea, colecta, controlul biologic,
prepararea, conservarea, distributia si administrarea de sange si componente
sanguine umane detine calificarile necesare pentru executarea acestor sarcini si
beneficiaza de formare profesionala adecvata si permanent actualizata, conform
cerintelor stabilite de Ministerul Sanatatii, prin ordin al ministrului sanatatii.
Art. 25
(1) Fiecare unitate de sange sau de componente sanguine umane este controlata
biologic conform prevederilor legale in vigoare, care garanteaza ca au fost luate
toate masurile necesare pentru protejarea sanatatii persoanelor care primesc
sange sau componente sanguine umane.
(2) Cerintele de baza privind controlul biologic, practicate pe donarile de sange
sau componentele sanguine umane, inclusiv donarile de sange autolog, se
stabilesc prin ordin al ministrului sanatatii.
Art. 26
I.N.T.S. si centrele de transfuzie sanguina judetene si al municipiului Bucuresti au
obligatia sa asigure si sa verifice respectarea conditiilor specifice de conservare a
sangelui si componentelor sanguine umane in toate etapele de activitate, din
momentul colectei pana in momentul distributiei si transportului lor, conform
prevederilor din anexa nr. 4 lit. e).
Art. 27
I.N.T.S. si centrele de transfuzie sanguina judetene si al municipiului Bucuresti au
obligatia sa asigure conformitatea calitatii si a securitatii sangelui si a
componentelor sanguine umane cu cerintele prevazute in anexa nr. 4 lit. f).
Art. 28
Frecventa donarilor si volumul maxim recoltat la fiecare donare sunt aprobate
prin ordin al ministrului sanatatii.
Art. 29
(1) Sangele si componentele sanguine umane vor fi distribuite de I.N.T.S. prin
centrele de transfuzie sanguina judetene si al municipiului Bucuresti, cu
rambursare in sistem nonprofit, la solicitarea institutiilor de asistenta medicla cu
unitati de transfuzie autorizate din teritoriul arondat.
(2) Produsele sanguine obtinute din prelucrarea plasmei pot fi eliberate, contra
cost, institutiilor de asistenta medicala sau direct populatiei, pe baza de
prescriptie medicala.
(3) Contravaloarea unei unitati de sange, a componentelor sanguine umane,
precum si a produselor sanguine obtinute din prelucrarea plasmei se va stabili
prin ordin*) al ministrului sanatatii.
------*) A se vedea Ordinul ministrului sanatatii nr. 1.057/2011 privind actualizarea
tarifelor pentru analizele de laborator efectuate de catre Institutul National de
Hematologie Transfuzionala si reteaua de transfuzie sanguina, publicat in
Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 454 din 29 iunie 2011.
Art. 30
(1) Administrarea terapeutica a sangelui si a componentelor sanguine umane
pacientilor internati in spitale se face numai dupa efectuarea testelor
imunohematologice, obligatorii pentru actul transfuzional, stabilite prin norme
specifice aprobate prin ordin al ministrului sanatatii.
(2) Activitatea unitatilor de transfuzie sanguina din spital se desfasoara sub
responsabilitatea unui medic cu calificare in domeniul transfuziei sanguine,
desemnat de conducerea spitalului.
Art. 31
(1) Sangele si componentele sanguine umane pot fi administrate doar pe baza
unei prescrieri medicale, rezultata in urma unui examen medical complet si
numai pentru scopuri terapeutice.
(2) Responsabilitatea prescrierii si administrarii de sange si componente sanguine
umane revine medicului curant al pacientului.
(3) Indicatiile clinice ale transfuziei de sange si componente sanguine umane se
stabilesc pe baza Ghidului national de utilizare terapeutica rationala a sangelui si
a componentelor sanguine umane, aprobat prin ordin**) al ministrului sanatatii.
(4) In scopul administrarii terapiei transfuzionale, medicul curant asigura
informarea pacientului asupra acestui act medical si obtine acordul scris al
acestuia.
(5) In urma terapiei transfuzionale pacientul este informat in scris asupra actului
transfuzional efectuat.
-----**) A se vedea Ordinul ministrului sanatatii publice nr. 1.343/2007 pentru
aprobarea Ghidului national de utilizare terapeutica nationala a sangelui si a
componentelor sanguine umane, publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea
I, nr. 569 din 20 august 2007.
Art. 32
Dispozitiile prezentei legi se aplica in mod corespunzator si unitatilor de
transfuzie sanguina din spitale, conform atributiilor si competentelor ce le revin.
Art. 33
(1) Ministerul Sanatatii organizeaza Sistemul national de hemovigilenta***).
(2) Structura organizatorica, responsabilitatile si atributiile institutiilor medicale
implicate, precum si sistemul de inregistrare si raportare in cazul aparitiei de
incidente si reactii adverse legate de colecta si administrarea de sange si
componente sanguine umane se stabilesc prin regulament aprobat prin ordin al
ministrului sanatatii.
(3) Ministerul Sanatatii va organiza inspectii si alte masuri de control in cazul
aparitiei sau suspiciunii oricarei reactii adverse severe sau oricarui incident
advers sever.
Art. 34
I.N.T.S. elaboreaza si introduce la nivelul centrelor de transfuzie sanguina
judetene si al municipiului Bucuresti o procedura specifica care sa permita cu
precizie, eficacitate si intr-un mod verificabil blocarea distributiei si rechemarea in
vederea retragerii sangelui si componentelor sanguine umane asociate unui
incident sever sau unei reactii adverse severe, cu respectarea dispozitiilor
prevazute in anexa nr. 4 lit. i).
Art. 35
(1) I.N.T.S. si centrele de transfuzie sanguina judetene si al municipiului Bucuresti
au obligatia sa asigure, pentru fiecare etapa a activitatii proprii, trasabilitatea
sangelui si a componentelor sanguine umane colectate sau preparate, din
momentul stabilirii eligibilitatii donatorului pana la momentul distributiei si
transportului la destinatia finala.
(2) Unitatile de transfuzie sanguina din spitale au obligatia sa asigure, pentru
fiecare etapa a activitatii proprii, trasabilitatea sangelui si a componentelor
sanguine umane receptionate, din momentul receptiei lor pana in momentul
realizarii actului transfuzional la pacientul primitor.
Art. 36
(1) In vederea asigurarii trasabilitatii, Ministerul Sanatatii elaboreaza si introduce
sistemul national unic de identificare a fiecarei donari de sange, a fiecarei unitati
de sange si componente sanguine umane colectate sau preparate, prin
adoptarea normelor prevazute in anexa nr. 4 lit. a).
(2) Inspectia sanitara de stat verifica, la nivelul Sistemului national de transfuzie
sanguina, introducerea si respectarea sistemului national unic de identificare a
fiecarei donari de sange si a fiecarei unitati de sange si componente sanguine
umane colectate sau preparate, pentru a garanta trasabilitatea de la donator la
primitor si de la primitor la donator.
Art. 37
Ministerul Sanatatii ia toate masurile necesare pentru garantarea introducerii si
utilizarii sistemului de etichetare a sangelui si a componentelor sanguine umane
colectate, controlate biologic, preparate si conservate, care sunt distribuite in
teritoriu, in conformitate cu sistemul national unic de identificare a acestora si cu
cerintele in materie de etichetare, prevazute in normele de aprobare prin ordin al
ministrului sanatatii.
Art. 38
Datele necesare asigurarii trasabilitatii sunt pastrate la nivelul I.N.T.S., al
centrelor de transfuzie sanguina judetene si al municipiului Bucuresti si al
unitatilor de transfuzie din spitale, cel putin 30 de ani.
Art. 39
Incalcarea prevederilor prezentei legi atrage raspunderea disciplinara, materiala,
civila, contraventionala sau penala, dupa caz.
Art. 40
Constituie infractiuni si se pedepsesc cu inchisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu
amenda urmatoarele fapte:
a) nedeclararea intentionata de catre donator a bolilor transmisibile sau a
factorilor de risc cunoscuti, dupa prealabila informare in cadrul examenului
medical;
b) recoltarea de sange de la o persoana fara consimtamantul acesteia;
c) recoltarea de sange de la un minor sau de la o persoana majora lipsita de
discernamant, in afara unor indicatii medicale specifice stabilite de medicul
curant;
d) organizarea activitatii transfuzionale in vederea obtinerii de avantaje materiale
prin valorificarea sangelui si a componentelor sanguine umane;
e) distributia si utilizarea de sange si componente sanguine umane fara
efectuarea controlului biologic regulamentar si a procedurii de validare;
f) efectuarea de activitati privitoare la donarea, colectarea, controlul biologic,
prepararea, distributia si administrarea sangelui si a componentelor sanguine
umane, fara autorizare din partea Ministerului Sanattii sau in alte conditii decat
Art. 41
Constituie contraventii savarsirea urmatoarelor fapte:
a) divulgarea de informatii care permit identificarea donatorului si a primitorului;
b) distributia de sange sau de componente sanguine umane la un pret diferit de
cel stabilit legal;
c) donarea de sange in vederea obtinerii unor avantaje materiale sau in scopul
comercializarii sangelui donat ori a componentelor sanguine umane;
d) distribuirea unui component sanguin uman care nu figureaza in nomenclatorul
national aprobat de autoritatea competenta.
Art. 42
(1) Contraventiile prevazute la art. 41 se sanctioneaza cu amenda de la 500 lei la
1.500 lei.
(2) Sanctiunile se aplica si persoanelor juridice.
(3) Constatarea contraventiilor si aplicarea sanctiunilor se fac de catre persoane
imputernicite cu atributii de inspectie, desemnate de autoritatea competenta.
Art. 43
Dispozitiile referitoare la contraventiile prevazute la art. 41 se completeaza cu
prevederile Ordonantei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al
contraventiilor, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 180/2002, cu
modificarile si completarile ulterioare, precum si cu prevederile Hotararii
Guvernului*) nr. 857/2011**) privind stabilirea si sanctionarea contraventiilor la
normele din domeniul sanatatii publice.
-------*) A se vedea Legea nr. 254/2010 pentru abrogarea Legii nr. 98/1994 privind
stabilirea si sanctionarea contraventiilor la normele legale de igiena si sanatate
publica, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 848 din 17
decembrie 2010.
**) Hotararea Guvernului nr. 857/2011 a fost publicata in Monitorul Oficial al
Romaniei, Partea I, nr. 915 din 13 octombrie 2005.
Art. 44
Anexele nr. 1-4 fac parte integranta din prezenta lege.
Art. 45
Prezenta lege***) intra in vigoare la 120 de zile de la data publicarii in Monitorul
Oficial al Romaniei, Partea I, cu exceptia art. 46, care intra in vigoare la 3 zile de
la data publicarii in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.
-----***) Legea nr. 282/2005 a fost publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I,
nr. 915 din 13 octombrie 2005.
Art. 46
(1) In termen de 60 de zile de la data publicarii prezentei legi in Monitorul Oficial
al Romaniei, Partea I, Ministerul Sanatatii va elabora si va inainta Guvernului un
proiect de hotarare a Guvernului****) privind infiintarea, organizarea si
functionarea Comitetului Consultativ pentru Promovarea Donarii de Sange.
(2) Numirea membrilor Comitetului Consultativ pentru Promovarea Donarii de
Sange va fi stabilita prin ordin al ministrului sanatatii.
-----****) A se vedea Hotararea Guvernului nr. 546/2006 privind infiintarea,
organizarea si fucntionarea Comitetului Consulativ pentru Promovarea Donarii de
Sange, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 389 din 5 mai 2006.
Art. 47
La data intrarii in vigoare a prezentei legi, Legea nr. 4/1995 privind donarea de
sange, utilizarea terapeutica a sangelui uman si organizarea transfuzionala in
Romania, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 9 din 19 ianuarie
1995, cu modificarile ulterioare, se abroga.
Art. 48
Prezenta lege transpune Directiva 2002/98/CE privind standardele de calitate si
securitate pentru colectarea, testarea, procesarea, stocarea si distributia sangelui
uman si a componentelor sanguine, publicata in Jurnalul Oficial al Comunitatilor
Europene (JOCE) nr. L033 din 8 februarie 2003.
Avnd n vedere prevederile lit. k) din Normele tehnice cuprinse n anexa nr. 4 la
Legea nr. 282/2005 privind organizarea activitii de transfuzie sanguin, donarea
de snge i componente sanguine de origine uman, precum i asigurarea
calitii i securitii sanitare, n vederea utilizrii lor terapeutice, cu modificrile
ulterioare,
n temeiul Hotrrii Guvernului nr. 862/2006 privind organizarea i funcionarea
Ministerului Sntii Publice, vznd Referatul de aprobare al Direciei generale
relaii externe i afaceri europene nr. E.N. nr. 5.051/2006,
ministrul sntii publice emite urmtorul ordin:
Art. 1. - Se aprob Normele privind activitatea unitilor de transfuzie sanguin
din spitale, prevzute n anexa care face parte integrant din prezentul ordin.