DIABETUL ZAHARAT

Diabetul zaharat reprezinta reducerea secretiei de insulina pe de o parte, ca si grade variabile de rezistenta insulinica pe de alta parte, care conduc in ambele situatii la hiperglicemie. Exista 2 categorii principale de diabet zaharat (DZ)-tipul 1 si tipul 2, care se pot distinge prin diverse trasaturi. Criteriile de diagnostic pentru DZ si reglarea afectata la glucoza -normal glicemia a jeun( pe nemancate)=sub 100 mg/dL; -reglarea afectata la glucoza a jeun=100-125 mg/dL; -diabet (a jeun)=peste 126 mg/dL -TTGO-reprezinta testul de toleranta la glucoza orala si consta in administrarea de solutie de glucoza orala cu masurarea glicemiei la 2 ore (75 g glucoza pulvis dizolvata in 200 ml apa); -normal=sub 140 mg/dL; -reglarea afectata la glucoza=140-199 mg/dL; -diabet=peste 200 mg/dL TIPUL 1 de diabet zaharat: varsta de debut de obicei sub 30 ani; fara obezitate asociata; preadispozitie la cetoacidoza; nivelele de insulina endogene foarte scazute sau nedetectabile; prezenta anticorpilor pentru celulule insulare (Beta) in scop diagnostic; prezenta insulitei autoimune; tendinta de a dezvolta complicatii; fara raspuns la medicamentele orale antihiperglicemice. TIPUL 2 de diabet zaharat: varsta de debut cel mai adesea peste 30 ani; obezitate asociata foarte frecventa; fara tendinta la cetoacidoza; valorile insulinei endogene sunt scazute, normale sau crescute; fara anticorpi; cu tendinta la complicatii; raspuns pozitiv la tratamentul cu hipoglicemiante orale. Semne si simptome

Hiperglicemia determina o diureza osmotica produsa de glicozurie, cu poliurie si polidipsie care pot evolua catre hipotensiune ortostatica si deshidratare. Deshidratarea severa determina slabiciune, oboseala, tulburari psihice. Sunt descrise de asemenea polifagia, scaderea in greutate, greata, varsaturi, vedere incetosata, predispozitie la infectii bacteriene si fungice. Complicatii Anii de hiperglicemie prost controlata conduc la complicatii multiple, in principal vasculare care afecteaza vasele mici (microvasculare) si/sau mari (macrovasculare). Boala microvasculara sta la baza a 3 dintre cele mai cunoscute si severe manifestari ale DZ: 1. RETINOPATIA DIABETICA-una din cele mai frecvente cauze de orbire; initial apar microanevrisme capilare retiniene, ulterior edem macular si neovascularizatie. 2. NEFROPATIA DIABETICA-reprezinta o cauza majora de insuficienta renala; valori ale albuminei urinare peste 300mg/24ore semnifica o boala renala avansata; valori de 30-300 mg/24ore semnifica o boala renala incipienta, asa numita microalbuminurie. 3. NEUROPATIA DIABETICA-reprezinta consecinta ischemiei nervoase (microvascularizatia aferenta nervilor), cu afectarea extremitatilor distale ale picioarelor si mainilor; se manifesta sub forma de parestezii, pierderea sensibilitatii dureroase la atingere, sensibilitatii vibratorii, proprioceptive sau termice. Boala macrovasculara-ateroscleroza vaselor mari din DZ are ca manifestari angina pectorala, infarctul miocardic, atacurile ischemice tranzitorii si boala periferica arteriala. Pacientii cu cardiomiopatie diabetica dezvolta insuficienta cardiaca si sunt predispusi la infarct miocardic.

Complicatiile piciorului diabetic: modificari cutanate, ulceratii, infectie, gangrena, sunt frecvente si atribuite bolii vasculare, neuropatiei si relativei imunodeprimari. Tratament-Ingrijiri specifice in DZ Scopul tratamentului consta in mentinerea glucozei plasmatice intre 80-120 mg/dL in timpul zilei si 100-140 mg/dL in cursul noptii. Elementele cheie pentru toti pacientii sunt instruirea, consilierea dietetica si cu privire la effort, precum si monitorizarea controlului glucozei. Instruirea pacientului-este cruciala pentru optimizarea tratamentului -se refera la cauzele DZ, dieta, effort fizic, medicamente, automonitorizare prin testare din sangele din deget, semne si simptome de hipoglicemie, de hiperglicemie si complicatii diabetice. Dieta-poate ajuta pacientii sa-si controleze fluctuatiile glicemiei, si la unii pacienti cu tip 2 de DZ sa scada in greutate. -dieta trebuie sa fie saraca in grasimi saturate si colesterol, care sa contina cantitati moderate de carbohidrati preferabil din cereale integrale cu continut mare de fibre vegetale. -pacientii cu DZ tip1 trebuie sa se obisnuiasca sa-si calculeze carbohidratii din dieta, pentru calcularea dozei de insulina pre-prandiala; este necesara 1 unitate de insulina cu actiune rapida pentru fiecare 15 g carbohidrati de la o masa. -pacientii cu DZ tip2 trebuie sa-si restranga consumul de calorii, sa manance regulat, sa creasca aportul de fibre si sa limiteze aportul de carbohidrati rafinati si de grasimi saturate. -rolul deosebit de util al dieteticianului diabetolog si al asistentei. Efortul fizic trebuie sa implice o crestere gradata a activitatii fizice pana la nivelul tolerabil pentru pacient. -toate formele de exercitiu sunt benefice;

-pacientii cu boala cardiovasculara diagnosticata sau suspicionata trebuie supusi unui test de stres inainte de inceperea programului; -pacientii cu complicatii diabetice prezente necesita diminuarea efortului fizic; -efortul fizic sacade greutatea, confera protectie fata de boala vasculara, regleaza glicemia. Monitorizarea controlul DZ poate fi monitorizat utilizand nivelul plasmatic al glucozei, HbA1c (hemoglobina glicozilata), sau nivelele de fructoza. Automonitorizarea glucozei implica presupune recoltare de sange din deget, benzi de testare si un glucozometru. Exista multe dispozitive diferite, cu benzi de testare, metode de a perfora pielea si de a obtine o proba de sange, solutii de control pentru verificarea calibrarii aparatului utilizat. Folosirea glucuzometrelor la domiciliu permite pacientilor ajustarea aportului dietetic si al insuluinei, dar in acelasi timp orienteaza medicul in aprecierea ritmului si dozelor de administrare a medicamentelor. Instruirea pacientilor in folosirea glucozometrelor, uneori de 4-5 ori/zi, notarea corecta a valorilor obtinute este foarte imporanta in monitorizarea bolii.

Toti diabeticii cu DZ tip 1 necesita insulina. Diabeticilor cu DZtip 2, cu nivele usor crescute ale glucozei plasmatice li se recomanda un program de dieta si de effort fizic, urmat de un singur medicament antihiperglicemic oral daca modificarile stilului de viata sunt insuficiente, alte medicamente orale la nevoie (terapia combinata) si insulina atunci cand 2 sau mai multe medicamente sunt ineficiente. Pacientilor cu DZ tip 2, cu valori mari ale glicemiei plasmatice la diagnosticare, li se recomanda initial modificarea stilului de viata si medicamente antihiperglicemice. Insulina este indicata ca terapie initiala pentru pacientele diabetice de tip2 care sunt gravide sau pentru pacientii care prezinta decompensare metabolica acuta.

Este de imporanta vitala cunoasterea si recunoasterea simptomelor si semnelor de decompensare metabolica acuta: ceto-acidoza diabetica, sindromul hiperosmolar noncetozic si hipoglicemia. Ceto-acidoza diabetica-este o complicatie metabolica acuta a DZ caracterizata prin hiperglicemie severa, hiperacetonemie si acidoza metabolica (pH arterial sub 7,30); apare mai ales in DZ tip1; determina: greata, varsaturi, durere abdominala, cu evolutie spre edem cerebral, coma, deces. Sindromul hiperosmolar noncetozic-este o complicatie metabolica a DZ caracterizata prin hiperglicemie (peste 600 mg/dL),, deshidratare extrema, hiperosmolaritate plasmatica, stare de constienta alterata; complicatiile constau in coma, convulsii, deces. Hipoglicemia-este un sindrom clinic caracterizat prin nivelul scazut al glucozei plasmatice (sub 50 mg/dL); semne si simptome: transpiratii reci, anxietate, tremor, palpitatii, senzatie de foame, parestezii: se adauga cefalee, confuzie ,vedere neclara, convulsii si coma. Pacientii trebuie instruiti in vederea autoadministrarii de insulina la domiciliu: tipuri de insulina, doze, orarul de administrare, locul administrarii(rotatia locurilor de injectare pentru prevenirea atrofiei locale adipoase sau a hipertrofiei prin injectarea subcutanata a insulinei); Recunoasterea si tratarea hipoglicemiei induse de insulina: zahar, bomboane, suc si tablete de glucoza (10-15 g de glucoza); Diagnosticul si tratamentul corect al complicatiilor micro si macrovasculare; Ingrijirea corecta a piciorului diabetic: toaleta zilnica, crme lubrefiante, pudra, ingrijirea atenta a unghiilor, ciorapi curati, lejeri, pantofi comozi, speciali; evitarea mersului descult, tratament chirurgical, dispozitive ortopedice. Profilaxia infectiilor respiratorii, uro-genitale; program de vaccinare riguros, inclusiv antigripal, cure de antibiotice. Dispensarizarea obligatorie a tuturor pacientilor cu DZ .