Alimentatia, nutritia si bolile metabolice

Alimentatia rationala si echilibrata a jucat ntotdeauna un rol de prim ordin

n viata omului (att ca individ, ct si ca fiinta sociala). Calitatile si defectele
alimentatiei influenteaza n mod hotartor starea de sanatate si implicit nutritia
si bolile metabolice. Stiinta moderna a nutritiei nu face dect sa aprofundeze
numeroasele fatete ale legaturii fundamentale dintre om si aliment. Metabolismul
general al organismului - deci totalitatea reactiilor biochimice - si are drept punct
de plecarealimentele ingerate.
Date generale despre alimentatie
n compozitia alimentelor intra urmatoarele grupe de substante:
- proteinele;
- lipidele (grasimile);
- glucidele (hidratii de carbon sau zaharurile);
- sarurile minerale si vitaminele;
- apa.
Energia necesara functionarii organismului este furnizata doar de primele trei
grupe; acestea constituie deci factorii nutritivi energogeni. n plus, aceste substante
au si rol plastic, de refacere a tesuturilor uzate. n ceea ce priveste mineralele si
vitaminele, ele ndeplinesc mai ales functia de catalizatori ai proceselor
biochimice, iar apa, dupa cum se stie, este mediul indispensabil de desfasurare a
vietii celulare.
Proteinele sunt substante de o mare complexitate. Unitatile constructive de
baza ale lor sunt molecule mai simple, denumite, "aminoacizi". n structura
corpului uman se gasesc 30 de astfel de aminoacizi, din care 8 sunt considerati
esentiali, pentru ca nu pot fi sintetizati si trebuie sa fie obtinuti obligatoriu din
alimente. Valoarea biologica a proteinelor alimentare este dictata de continutul lor
de aminoacizi esentiali. Sursele de proteine cele mai importante pentru om sunt:
carnea, si derivatele din carne, laptele si brnzeturile, ouale, leguminoasele uscate,
pinea, pastele fainoase, nucile.
Lipidele sunt constituite din acizi grasi si glicerol. In ultimii ani, grasimilor si
importantei lor pentru sanatatea noastra li s-a acordat o atentie fara precedent. Asa
s-a descoperit ca unele grasimi sunt "rele", iar altele "bune". Cele saturate se
presupune a fi "cele rele", iar cele nesaturate au o imagine "buna". Sursele de
grasimi pentru om sunt: untul si margarina, smntna, slanina, untura, seul,
uleiurile vegetale, laptele, carnea grasa, galbenusul de ou, brnzeturile grase,
nucile, alunele etc.
Glucidele alimentare includ un grup larg de substante, printre care: unele
cu o molecula mai mica (glucoza si fructoza, care sunt monozaharide); zaharoza
(zaharul propriu-zis), lactoza si galactoza, care sunt dizaharide, amidonul (din
cereale si legume), glicogenul (din muschi si ficat), celuloza si hemiceluloza (din
vegetale) sunt glucide cu o molecula complexa. Sursele de glucide importante
pentru om sunt: zaharul si produsele zaharoase, fainoasele, pinea, leguminoasele
uscate, legumele si fructele.
Apa este introdusa n organism ca atare sau cu alimentele propriu-zise, din a
caror compozitie face parte n diferite proportii.

Sarurile minerale si vitaminele necesare omului sunt de obicei clasificate n

doua subgrupe: cele cu un aport zilnic relativ mai mare, de ordinul gramelor, denumite, macroelemente" (calciul, fosforul, potasiul, sulful, clorul, sodiul,
magneziul); altele sunt necesare organismului n doze mai mici si poarta numele de
"micro -" sau "oligoelemente" (fierul, iodul, fluorul, zincul, cuprul, cobaltul etc.).
n functie de solubilitatea lor vitaminele se mpart tot n doua clase: unele se
dizolva n grasimi (vitaminele A, D, E, K), altele se dizolva n apa (vitaminele B1,
B2, Be, B12, C, PP, acidul folic, biotina, acidul pantotenic etc.).
Alimentele si importanta acestora n nutritie
Alimentele de origine naturala, ndeosebi legumele si fructele, sunt surse
importante de minerale si vitamine.
n functie de provenienta si n raport cu unele caracteristici nutritive, exista zece
grupe de alimente.
Carnea si derivatele acesteia. Folosim carnea provenita de la mamifere
(domestice si salbatice), pasari (domestice si salbatice), pesti (de apa dulce si de
mare), mai rar de la crustacee, moluste, amfibii s.a. Carnea reprezinta o sursa
principala de proteine (18-22%), avnd valoare biologica ridicata.
Laptele si produsele lactate. Se consuma lapte de vaca, de oaie, mai putin
de capra si de bivolita. Laptele este apreciat drept un aliment complet si o sursa de
proteine de calitate superioara (ntre care se numara cazeina, lactalbumina). Este de
asemenea o sursa importanta de calciu. Precipitarea cazeinei sta la baza prepararii
brnzeturilor.
Ouale. Se folosesc ouale de gaina si - mai rar - cele de rata, gsca, curca etc.,
aliment valoros, cu proteine de calitate superioara si grasimi usor digerabile. Se
considera ca un singur ou poate acoperi 2-4% din nevoile energetice ale
organismului, 10% din necesarul de aminoacizi, 25, % din nevoile de fier, 15% din
cele de zinc si 10% din cele de vitamine.
Grasimile alimentare. Includ grasimi animale (untul, slanina, untura,
smntna, seul, uleiul de peste s.a.), grasimi vegetale (uleiuri de floarea-soarelui,
soia, masline, germeni de porumb etc.) si grasimi de origine mixta (margarina).
Grasimile animale sunt bogate n acizi grasi saturati, iar cele vegetale n acizi
nesaturati. Aceasta grupa este importanta n special pentru valoarea calorica nalta
si pentru aportul de vitamine liposolubile.
Cerealele si derivatele lor se remarca printr-un continut ridicat de glucide,
gratie caruia aportul lor energetic n alimentatia umana este pe primul loc. Se
folosesc boabele de gru, secara, orez, ovaz, orez, porumb.
Legumele sunt tot alimente de origine vegetala cu un mare continut de apa.
Substanta uscata este reprezentata mai ales de glucide (glucoza, fructoza, zaharoza,
amidon, celuloza). Proteinele sunt ceva mai bine reprezentate n leguminoasele
uscate, iar lipidele n semintele oleaginoase. Legumele sunt o sursa importanta de
vitamine si minerale.
Fructele contin n principal apa, glucide cu molecula mica, celuloza, saruri
minerale, vitamine, substante aromate.

Zaharul si produsele zaharoase sunt alimente obtinute prin procese

industriale, caracterizate printr-o concentratie crescuta de "material" glucidic si
prin aport caloric mare n volum restrns. Constituie o grupa relativ noua, a carei
pondere a crescut deja prea mult n alimentatia umana.
Bauturile nealcoolice. Aici includem apa potabila, apele minerale, ceaiurile,
sucurile de fructe si legume, cafeaua etc.
Condimentele se adauga preparatelor culinare pentru a le da un gust placut si
nu au o valoare nutritiva propriu-zisa.

Alimentatia rationala
Cteva din principiile si normele care fixeaza cadrul unei alimentatii
rationale, echilibrate.
Aspectul energetic al alimentatiei trebuie judicios corelat cu vrsta persoanei,
cu sexul, activitatea pe care o depune, starea fiziologica, clima n care traieste. Un
om tnar are nevoie, daca efectueaza o munca medie, de 30-35 cal/kilocorp/zi, n
cazul unei munci grele are nevoie de 45 - 55 cal/kilocorp/zi, iar pentru o munca
foarte grea pna la 60 cal/kilocorp/zi. Legat de starea fiziologica, o femeie
nsarcinata necesita n aceleasi conditii de activitate cu 450 calorii mai mult pe zi.
Legat de clima, la frig sunt necesare mai multe calorii.
Puterea calorica a factorilor nutritivi este de circa 4 cal/g pentru glucide si
proteine si de cca 9 cal/g pentru lipide. n conditiile tarii noastre, la constituirea
ratiei energetice a unei zile glucidele contribuie cam cu 55-65%, lipidele cu 2535%, proteinele cu 11-13% (pentru adulti).
Glucidele, este recomandabil ca acestea sa provina mai mult din cereale,
legume si leguminoase, fructe si mai putin din produsele zaharoase industriale.
Grasimile vor trebui sa fie cam jumatate de provenienta vegetala si jumatate de
provenienta animala.
Proteinele vor fi cam 50-60% de origine vegetala si 40-50% de origine animala.
Trebuie subliniat nsa ca proportia proteinelor din ratie (ndeosebi a celor animale)
este net mai mare la copii, la gravide sau la femeia care alapteaza.
Sarurile minerale si vitaminele. Nevoile zilnice de saruri minerale si vitamine
pentru organismul uman:
saruri minerale: clor 6g; sodiu 4g; potasiu 3,2g; sulf 1,2g; fosfor 1,2g;
calciu 0,84g; magneziu 0,32g; zinc 20mg; fier 18mg etc.
vitamine liposolubile: A 5000 u.i., D 400 u.i., E 2,3 mg, K 0,5 mg;
vitamine hidrosolubile: B1 1,5 mg/zi, B2 2-2,5 mg/zi, B6 2 mg/zi, C 50-150
mg/zi, PP 15-26 mg/zi.
0 alimentatie corecta aduce n general suficiente minerale si vitamine, rareori
fiind nevoie de suplimentari.
n ceea ce priveste legaturile dintre alimentatie si boli, acestea sunt multiple si
profunde, Pe de o parte se poate spune ca alimentatia poate duce la mbolnavirea
organismului si chiar la moarte. n acest sens actioneaza anumite dereglari
cantitative, (excese, lipsuri, perturbarea unor aporturi nutritionale) si unele

tulburari calitative (modificarea proprietatilor alimentare, prezenta unor substante

toxice, a unor microorganisme etc.). Pe de alta parte, alimentatia este un mijloc
terapeutic util n foarte multe boli, n unele avnd chiar rolul fundamental.
Aspectele teoretice si practice ale folosirii factorilor alimentari pentru tratamentul
diverselor boli constituie obiectul dieteticii. n continuare vor fi schitate cteva din
principiile care stau la baza acestei ramuri a nutritiei umane.
0 prima idee, care trebuie subliniata cu vigoare, este urmatoarea: orice prescriptie
dietetica, n orice boala trebuie sa porneasca de la toate normele sau legile
alimentatiei rationale a individului sanatos, Un regim alimentar nu este n fond
dect o varianta a alimentatiei normale, la care se introduc anumite modificari
cantitative sau calitative, destinate influentarii unui anumit proces patologic.
Dieta prescrisa ntr-o afectiune constituie n ultima analiza o interventie n
biochimia si metabolismul organismului. Este deci obligatoriu ca aceasta
prescriptie sa tina seama de tot contextul bolii, de implicatiile metabolice ale
acesteia si sa fie de acord cu toate datele stiintifice legate de aceasta boala. (Se
ntelege ca raspunderea recomandarilor dietetice, ca si a celorlalte recomandari
terapeutice revine celor care poseda pregatirea si competenta necesara, adica
medicilor de profil. Datorita unei simplitati aparente si nselatoare a problemei, ca
si unei anumite, "mode", asistam n zilele noastre la o adevarata avalansa de sfaturi
si prescriptii - unele foarte categorice - venite din partea a tot felul de "binevoitori",
lipiti de competenta si neautorizati).
Sa mai adaugam ca dieta bine gndita trebuie sa tina seama si de particularitatile
persoanei n cauza (obiceiuri, gusturi, posibilitati materiale s.a.). Pe ct posibil, se
va evita monotonia, se va veni n ntmpinarea preferintelor celui suferind.
De foarte multe ori dietetica introduce o anumita, "simplificare" a alimentatiei, prin
alegerea acelor modalitati de preparare care mentin ct mai mult calitate naturale si
permit urmarirea efectelor regimului asupra evolutiei bolii. Acest aspect nu are nici
o legatura cu respingerea totala a produselor alimentare prelucrate pe scara
industriala.
Dietetica, asemenea oricarei alte ramuri a stiintei, cunoaste uneori controverse si
este supusa legilor generale ale progresului.

Alimentatia echilibrata
O alimentatie cu adevarat echilibrata, trebuie sa fie constituita prin
aportul tuturor grupelor de alimente. Se considera drept proportii optime
urmatoarele: carne si derivate 4 - 8% din totalul caloric, lapte si derivate 3-3,5%;
oua 3-4%; grasimi 12-17%; cereale si derivate 25-45%; legume si fructe 17 - 18%;
zahar si produse zaharoase 7-8%; bauturi nealcoolice 2-3%.
Distributia pe parcursul zilei trebuie sa fie n general aceasta: 15-20% din
totalul caloric se va consume dimineata, 5 - 10% la gustarea din jurul orei 11,00,
35-40% la masa de prnz, iar restul seara. Aceasta ultima masa se va lua cam cu
doua ore nainte de culcare si va fi mai usoara.

n ceea ce private pregatirea mesei, nu se recomanda nici la omul sanatos

folosirea rntasurilor, a cepei prajite, a unturii prajite si a sosurilor foarte grele.
Laptele si derivatele sunt permise toate. Carnea este permisa (pna la 200
g/zi), ca si pestele; de asemenea derivatele acestei grape (conserve, mezeluri etc.),
cu conditia bunei lor calitati. Ouale sunt permise, fara abuz si eliminnd pregatirea
lor prin prajire. Grasimile se permit, daca nu sunt prajite.
Pinea cea mai recomandabila este cea intermediara. Fainoasele se permit
toate, dar cu moderatie.
Legumele se permit toate (mai ales ca salate de cruditati).
Fructele sunt si ele permise toate (bine coapte).
Dulciurile vor fi consumate cu moderatie.
Bauturile nealcoolice sunt permise toate, cele alcoolice vor fi
evitate. Condimentele nu sunt interzise, dar cele puternic excitante vor fi folosite n
cantitati foarte mici. Sarea nu va depasi 8-15 g pe zi.
Sa mai adaugam ca supele si ciorbele vor fi pregatite fara rntas, sosurile vor fi
de asemenea preparate fara rntas si ceapa prajita, iar gustarile nu vor fi exagerat
de sarate, piperate sau usturoiate.
Se recomanda 4 sau chiar 5 mese pe zi.
Este vorba, dupa cum se vede, de un regim echilibrat din punct de vedere
nutritiv, la care se adauga o gastrotehnie corecta.

Principalele boli de nutritie si metabolism

Diabetul zaharat
Obezitatea
Dislipidemiile
Denutritia
Alte boli de nutritie si metabolism
Avitaminozele si hipervitaminozele
Bolile nnascute de metabolism
Hemocromatoza
Hiperuricemiile (guta)
Alcoolismul
Hipoglicemiile
Hiperglicemiile tranzitorii
Porfiriile
Melituriile (zaharuriile)
Tulburarile metabolismului apei si electrolitilor
Tulburarile echilibrului acido-bazic
Starile hiperosmolare
Acidoza lactica

DIETETICA - RAIA ALIMENTAR

Legatura dintre starea de sanatate si alimentatie, cunoscuta de altfel cu 400 ani
.e.n., a preocupat si preocupa n continuare oameni de stiinta din domenii foarte
diverse (medicina, biologie, fizica, chimie) si deopotriva, pe consumatori. Se
contureaza astfel doua tendinte: pe de o parte, medicina redescopera din c 838d33i
e n ce mai multdietetica si sanatatea n modul de hrana, iar consumatorii preiau,
n numar crescnd, un rol activ n ceea ce priveste sanatatea lor.
Lipsa unor alimente complete sau perfecte sugereaza ca nu exista nici alimente
care sa furnizeze suficiente substante nutritive pentru a ne asigura sanatatea. Este
prin urmare necesar sa consumam o varietate de sortimente care sa contina o
varietate de constituienti, adica sa selectam ce alimente consumam, astfel nct sa
ne asiguram o dieta sanatoasa.
Criteriile senzoriale, eminamente subiective, pot face ca libera alegere a produselor
alimentare sa nu corespunda principiilor nutritiei echilibrate.
Producatorii de alimente din societatile dezvoltate au exploatat cu buna stiinta
preferintele senzoriale ale consumatorilor n interes propriu. Astfel au aparut
produsele rafinate, cu grad nalt de prelucrare, cu proprietati senzoriale deosebite
dar dezechilibrate din punct de vedere trofic.
Ca urmare a acestor tendinte, n decursul ultimelor decenii s-a constatat o incidenta
crescnda a unor afectiuni intestinale, n paralel cu cele cardiovasculare si de
metabolism. De asemenea, studii epidemiologice efectuate de numeroase
organisme nationale si internationale au evidentiat corelatia dintre modul de
alimentatie si aparitia cancerului.
Cele mai importante reglementari internationale privind marfurile alimentare sunt
cele elaborate de comitetele de resort ale Comisiei Codex Alimentarius, organism
care si desfasoara activitatea sub egida FAO/OMS. n 1985 au fost publicate circa
180 de norme alimentare internationale si 1.600 de limite maximale aplicabile
reziduurilor de pesticide n alimente.
FAO acorda ajutor tehnic, economic si juridic tarilor n curs de dezvoltare pentru
aplicarea acestor norme.
Dupa experienta "alimentatiei stiintifice" probata ndelung nainte de 1989, a urmat
scumpirea alimentelor si medicamentelor, reducerea alocatiilor bugetare pentru
sanatate si crearea unui teren proprice patrunderii pe piata romneasca si a unor
produse alimentare din import, de calitate ndoielnica si la limita termenului de
valabilitate.
LOCUL sI ROLUL PRODUSELOR DIETETICE N ALIMENTAIE
Dietetica este astazi considerata o stiinta n care dieta reprezinta "un mijloc
stiintific prin care se poate corecta o tara biochimica mostenita sau cstigata".
n acelasi timp, ea are n vedere si tehnologiile menite sa puna la dispozitia
consumatorului alimente ct mai naturale, ct mai putin nocive si care sa
corespunda n acelasi timp, particularitatilor de comportament si preferintelor.
Astazi, se afirma mai hotart dect n urma cu cteva decenii, ca hrana si modul de
alimentatie sunt indisolubil legate att de aparitia bolilor, ct si de vindecarea lor.

Aria de cuprindere a conceptului de dieta nu trebuie nsa sa fie privita limitativ.

Astfel, dieta este considerata nu numai o interventie biochimica n organismul
bolnav, destinata combaterii unei maladii, ci si n organismul sanatos, n scopul
prevenirii bolilor. Dietoterapia devine astfel un important mod de prentmpinare si
vindecare a multor afectiuni.
Varietatea bolilor n care dieta are un rol terapeutic important este pusa n evidenta
de urmatoarele exemple:
- dieta hidrica, bazata pe administrarea de lichide, este indicata n special n
gastro-enterite acute toxice sau infectioase, n bolile infectioase febrile, guta,
obezitate, litiaza renala;
- dieta hipocalorica, caracterizata printr-o ratie calorica globala scazuta, este
recomandata pentru curele de slabire, pentru a pune n repaus tubul digestiv sau
aparatul cardiovascular;
- dieta hipercalorica, constnd n ingerarea unui supliment alimentar, care
depaseste ratia normala a individului, permite regenerarea tesuturilor, compensarea
pierderilor excesive, de natura energetica si plastica, tonifierea organismului;
- dieta hiperprotidica, concretizata ntr-o ratie de proteine mai mare dect cea a
individului normal, este utila mai ales pentru vrstnici, pentru bolile cronice
consumptive: tuberculoza, anemie, reumatism cronic de nutritie;
- dieta hipoprotidica, concretizata n limitarea cantitativa a proteinelor, att
animale ct si vegetale, poate fi folosita n afectiunile renale, guta si diateza mica,
insuficienta cardiaca, unele forme de hipertensiune arteriala visceralizata sau de
hipertensiune maligna, ciroza decompensata;
- regimul hipolipidic, concretizat n restrictii n privinta lipidelor, aplicat n unele
afectiuni cum sunt: ateroscleroza, obezitatea, litiaza biliara, nefroza lipidica,
pancreatita cronica, acidoza diabetica.
Alimentatia dietetica este o alimentatie rationala, normala, stabilita n functie de
sex, vrsta si munca depusa. Prin procedee tehnologice speciale, care confera
anumite proprietati alimentelor, sau prin adaugarea ori excluderea anumitor
produse din alimentatie, poate fi asigurat echilibrul nutritional necesar
organismului, pentru a-si mentine sau redobndi starea de sanatate.
Responsabilitatea dietei pentru starea de sanatate este astazi recunoscuta de
oamenii de stiinta din ntreaga lume precum si de cele mai nalte instante medicale.
De aceea, aplicarea unei diete necesita o fundamentare corecta, dublata de
instruirea permanenta a beneficiarului ei.
Putem deci considera ca notiunea de dieta se apropie de notiunea de echilibru
alimentar, care include att placerea ct si analiza atenta a compozitiei chimice.
Altfel spus, pentru a realiza un mod de hrana echilibrat, adica pentru a asigura un
aport optim de trofine, din punct de vedere cantitativ si calitativ, n scopul
mentinerii tonusului si starii de sanatate, este necesara ndeplinirea a patru conditii:
a) capacitatea de a cunoaste exact ceea ce este indispensabil pentru organism si n
ce cantitate;
b) cunoasterea compozitiei a fiecarui aliment;
c) cunoasterea momentului optim pentru ingerarea hranei;

d) cunoasterea proceselor complexe de asimilare, conditie indispensabila a bunei

utilizari de catre organism.
La nivelul CEE a fost deja elaborata o clasificare a produselor dietetice n
urmatoarele categorii distincte:
- alimente hiposodice;
- alimente hipoglucidice;
- alimente hipocalorice;
- alimente cu aport protidic particular;
- alimente cu aport lipidic particular;
- alimente dietetice de efort, cu continut minim garantat n anumite vitamine sau
aminoacizi esentiali;
- alimente dietetice de efort, cu continut garantat de magneziu;
- alimente dietetice pentru copii.
ALIMENTATIA DIETETICA
Regimul dietetic al pacientului trebuie sa satisfaca necesitatile cantitative si
calitative ale organismului.
Regimurile dietetice sunt variate in functie de afectiune, stadiul si gravitatea
acestora.
Regimurile dietetice urmaresc:
1. Punerea in repaus si crutarea unor organe, aparate si sisteme tinandu-se seama
de:
compozitia chimica a alimentelor
modul de preparare
starea de agregatie
a)
regim de crutare a intestinului gros : dizenterie
b)
regim de crutare a cavitatii bucale : stomatita
c)
regim de crutare a ficatului : hepatita, ciroza
d) regim de crutare a rinichiului : nefrita, glomerulonefrita, insuficienta renala
acuta
2.
Echilibrul unor functii deficitare sau exagerate ale organismului
a)
colita de fermentatie regim bogat in proteine
b)
colita de putrefactie regim bogat in hidrocarbonatii
c)
ciroza hepatica restrictie de lichide
d) insuficienta cardiaca - restrictie de lichide
3.
Compensarea unor tulburari rezultate din disfunctia glandelor endocrine
a) diabet zaharat se va stabili toleranta la glucide
4. Satisfacerea unor nevoi exagerate ale organismului
a) boli infectioase regim bogat in vitamine
b) afectiuni osoase regim bogat in Ca
c) in tratamentul cu hormoni corticosuprarenali regim bogat in proteine
5. Indepartarea unor produse patologice de pe peretii intestinali
a) indepartarea de mucus, puroi regim de mere rase sau morcovi

REGIM HIDRIC Indicatii : - in primele zile postoperator

diaree acuta
gastrite acute
Alimente permise : - supe limpezi de legume
- ceaiuri neindulcite sau indulcite cu zaharina
- zeama de orez
- supe diluate si degresate de carne
- apa fiarta si racita
REGIM HIDRO-ZAHARAT Indicatii : - perioada de debut a hepatitei
epidemice
- insuficienta renala acuta
- insuficienta hepatica acuta
- colecistita acuta
- boli infectioase in perioada febrila
Alimente permise : - sucuri de fructe indulcite
ceaiuri indulcite
zeama de compot
zeama de orez
REGIM SEMILICHID mese mici cantitativ si mai frecvente
Indicatii : - colecistita subacuta
hepatita epidemica perioada icterica
ciroza hepatica
varice esofagiene
infarct miocardic in primele zile
Alimente permise : - supe fainoase
supe de legume
piureuri de legume
fructe coapte
fainoase
sufleuri de branza de vaci
REGIM LACTAT Indicatii : - ulcer in primele 3-5 zile ale fazei dureroase
- hemoragia digestiva superioara primele zile dupa
Alimente permise : -1000-2000ml lapte frisca sau smantana
REGIM LACTO-FAINOS (vegetarian)
ulcerului in remisiune
- operatii la nivel gastric
Alimente permise : - branza de vaci
- oua moi
- cas
- lapte
- piureuri de legume
- smantana

Indicatii : - dupa puseul acut al

- frisca
- fainoase
REGIM HEPATIC Indicatii : - hepatita cronica agresiva
- ciroza hepatica decompesata
- neoplasm hepatic
Alimente permise : - branza vaci
- cas, urda
- carne slaba fiarta
- paine alba prajita
- legume
- fainoase
- fructe coapte
- biscuiti
- supe de fainoase
- unt 10g /zi
- ulei 20-30 g/ zi
REGIM RENAL Indicatii : - glomerulonefrita acuta difuza
- insuficienta renala
Alimente permise : - salata de cruditati cu untdelemn
- fructe crude coapte
- compot
- supe de legume si fainoase
- prajituri de mere
- cas, branza de vaci, urda
- galbenus de ou
- frisca
- paine fara sare
REGIM CARDIO-VASCULAR Indicatii : - cardiopatii decompensate
- Hta
- infarct miocardic acut in a 2-a sapt. de boala
Alimente permise : -lapte, iaurt
- branzeturi
- carne slaba fiarta
- salata de sfecla
- fructe crude sau coapte
- compot
- aluat de tarta
- dulceata
- unt 10g/zi
- ulei 30g/ zi
REGIM DIABETIC in functie de toleranta la glucide vacuprinde alimente
cantarite in mod obligatoriu si alimente necantarite
Indicatii : - diabet zaharat
Alimente permise : - alimente cantarite : -paine

- lapte
- cartofi
- fainoase
- legume uscate
- fructe
- alimente necantarite : - peste
- carne
- mezeluri
- oua
- supe de carne
- sosuri fara faine
- ulei
REGIM HIPOCALORIC
Indicatii : - obezitate
- Hta
Alimente permise : - 240 calorii 300g branza de vaci
- 400 calorii lapte, branza de vaci, carne alba, legume, mere
- 600 calorii aceleasi alimente