Valoarea nutritivă a produselor alimentare

Toată lumea are nevoie de hrană, și are nevoie

de ea în fiecare zi. Avem nevoie de o bază largă
de alimente vegetale, inclusiv fructe, legume,
cereale, leguminoase și uleiuri
vegetale, în general, însoțite
de o cantitate adecvată de
alimente de origine animală.
 Alimentele sunt substanțele sau produsele care asigură
organismul nostru cu hrană. Ele furnizează substanțele
nutritive de care avem nevoie pentru a fi asigurați cu
energia necesară proceselor vitale, pentru sintetizarea
substanțelor din organism, dar și pentru formarea altor
substanțe care favorizează desfășurarea normală a
proceselor metabolice. În funcție de proveniența lor,
există alimente de origine minerală, vegetală și animală,
iar cunoașterea lor din punct de vedere nutritiv și
biologic ne permite să le selectăm pentru a ne satisface
cerințele organismului.
Atunci când cumpărăm produse alimentare, pe
etichete găsim scrise, printre altele, următoarele
caracteristici: „valoarea nutritivă la 100 g” 
și„valoarea energetică”. Această etichetare
nutrițională a unității de produs este foarte importantă,
deoarece este o metodă de informare a consumatorilor

cu privire la compoziția produsului pe

care îl cumpără, ajutându-i să facă o
alegere în deplină cunoștință de cauză.
 Valoarea nutritivă a produselor
 

Pe etichetele produselor alimentare pe care le

cumpărăm, găsim informații atât despre cantitatea
de substanțe nutritive dintr-un produs, cât și
raportul dintre principalele substanțe active din
punct de vedere biologic: glucide, proteine, lipide
(grăsimi), săruri, minerale, vitamine și apă.
Mineralele, vitaminele și apa de obicei nu se
indică la valoarea nutrițională a unui produs,
în timp ce primele trei sunt de cele mai dese
ori, obligatorii. În esență proteinele sunt
alcătuite din aminoacizi, glucidele
(zaharurile) din carbohidrați, iar lipidele din
trigliceride, acizi grași și colesterol.
Proteinele pot fi de origine animală sau vegetală. Cele
de origine animala se găsesc în carne și produse din
carne, ouă, lapte și produse lactate, pește și produse
din pește. Ele au în componența lor toți aminoacizii
esențiali, necesari organismului. Aceste produse ajută
la creșterea masei musculare și a
oaselor, la dezvoltarea creierului
și a funcțiilor cognitive,ele dezvoltă
mecanismele de apărare a
organismului împotriva infecțiilor. 
 Proteinele stau la baza sistemului circulator,
sângele fiind alcătuit în proporție de 80% din
proteine. Proteinele de origine vegetală se găsesc
în plante și nu conțin neapărat toți aminoacizii
esențiali, însă conțin fitonutrienți și antioxidanți
care nu se regăsesc în alimentele de origine
animală. Cea mai mare concentrație de proteine
vegetale o găsim în soia și preparatele din soia,
fasole, mazăre, porumb, orez, avocado, migdale,
etc.
Lipidele (grăsimile) le găsim atât în produsele de
origine animală, cât și în cele de origine vegetală. Cele
de origine animală acoperă 60-65% din necesarul de
grăsimi, iar cele de origine vegetală, aproximativ 35-
40%. Grăsimile ce provin din alimentele de origine
animală se găsesc în untură, unt,
carne grasă, lapte, smântână,
brânză, cașcaval. În mod normal,
produsele din carne pot conține
între 3 și 30% grăsimi.
 Lipidele vegetale provin din uleiul de soia,
floarea soarelui, porumb, măsline, etc. Ele pot
conține și acid linoleic, numit și Omega 6, care
se găsește mai mult în uleiul de floarea soarelui
și dovleac, în germenii de porumb și în soia.
Există și alimente care conțin uleiuri în mod
natural: măsline, nuci, avocado, pește. Peștele,
de exemplu, mai este bogat în acizi grași
nesaturați de tip Omega 3, numit și acid alfa-
linolenic.
 Atenție!
În legume și fructe, grăsimile lipsesc total. În
cereale găsim o cantitate de grăsimi scăzută,
care de obicei, nu depășește 2%, excepție
făcând ovăzul, care poate ajunge la 6%.
Glucidele (zaharurile) sau carbohidrații au rolul
primordial de a furniza energie, în special pentru
creier. Se găsesc în cantități mici, în carne, lapte,
ouă și pește, însă cea mai bogată sursă naturală de
glucide o reprezintă cerealele, legumele,
fructele și mierea. Din punct
de vedere chimic, zaharurile
sunt o combinație de mai multe
molecule de glucoză, fructoză sau
maltoză, în diferite proporții.
Pe unele produse putem găsi indicată și
cantitatea de fibre. Fibrele alimentare fac parte
din categoria carbohidraților, ele provin din
plante și pot fi solubile sau insolubile. Fibrele
insolubile ajută la menținerea unui tract
digestiv sănătos, în timp ce fibrele solubile
conferă corpului senzația
de sațietate,
ne ajută să controlăm
cât consumăm. 
 Un alt beneficiu al fibrelor solubile este
faptul că pot ajuta la scăderea nivelului
colesterolului rău. Alimentele bogate în fibre
insolubile sunt cerealele integrale, varza,
sfecla, morcovul, conopida și coaja de mere.
Alimentele bogate în fibre solubile sunt
tărâțele de ovăz, mazărea, fasolele, orezul,
orzul, fructele citrice, căpșunele și merele.
 Valoarea energetică a produselor alimentare
Valoarea energetică sau calorică a produselor alimentare
este determinată de prezența substanțelor, care prin
ardere în organism, ne oferă o anumită cantitate de
energie. Prin valoarea energetica a unui aliment se mai
înțelege și potențialul elementelor sale nutritive  de a ne
oferi energie. Această energie latentă din aliment, în
organismul nostru se transformă în energie activă, pe
care o utilizăm la diferite procese (creștere, metabolism,
etc.). 
 Dacă această energie este în surplus, organismul o
depozitează sub forma unor substanțe temporar
inactive din punct de vedere energetic, dar cu un
mare potențial caloric. Compușii care depozitează
această energie, nu sunt altceva decât grăsimile
care formează țesutul adipos. Necesarul de energie,
la fel ca și valoarea energetică a alimentelor se
exprima în calorii (cal) sau jouli (1 cal = 4,18 jouli)
ca unități de măsură. Prin ardere în organism,
glucidele și proteinele eliberează 4,1 cal/g, iar
lipidele 9,3 cal/g.
Necesarul caloric se stabilește, de obicei, în
funcție de vârstă, de efortul depus, de starea
de sănătate. În general, un adult care nu
depune muncă fizică deosebită, are nevoie
pentru fiecare kilogram al corpului său, de
aproximativ 35 kilocalorii zilnic.
 Valoarea energetică a substanțelor nutritive alimentare
nu depinde doar de potențialul caloric al acestora.
Anumite substanțe purtătoare de energie se absorb mai
rapid, în timp ce la altele, acest proces este mult mai
lent. Compușii din alimente care se absorb rapid și care
aduc corpului un val uriaș de energie într-un timp scurt,
sunt cei mai dăunători pentru sănătate. Aceste "bombe
calorice" sunt compuse din concentrate, precum
glucidele cu absorbție rapidă, produsele rafinate (făina
albă, zahăr), grăsimi alimentare, sau, și mai periculos,
din amestecul acestor substanțe.
 Valoarea energetica (calorica). Principalii
furnizori de energie sunt glucidele, lipidele si
protidele, provenite din alimentele consumate.
Prin ardere in organism, energia continuta de
aceste substante nutritive este eliberata in cea
mai mare parte, sub forma de energie calorica.
Valoarea calorica reprezinta suma produselor
dintre factorii energetici si puterile lor calorice
și se calculeaza dupa formula:
W(cal) = P(g) x 4,1 (cal/g) + L(g) x 9,3
(cal/g) + G(g) x 4,1 (cal/g)
 Din punct de vedere energetic, glucidele,
lipidele si protidele se pot substitui, conform
echivalentului lor caloric, dar, pentru
desfășurarea normală a metabolismului, ele
trebuie să coexiste în proporție rațională: 50
- 60 % glucide, 25 - 35 % lipide, 13 - 16 %
proteine, raportate la rația calorică.
Rația calorică se calculează, în principal, în
funcție de greutatea corporală. Pentru o
persoana adulta rația a fost calculata de
2700 - 2800 calorii pe zi.