Elaborarea lucrarii:

"Rolul grasimilor in
organism"
 Grăsimile au fost, de-a lungul timpului, nutrienții
alimentari cei mai contestați și cei mai incriminați în
favorizarea apariției obezității și a diferitelor afecțiuni
cardio-vasculare.Grăsimile joacă însă un rol vital în
buna funcționare a organismului. Ceea ce este de
fapt dăunător este excesul de calorii pe care îl
furnizează consumul unor cantități prea
mari.Grăsimile, alături de proteine și carbohidrați, fac
parte din grupa macronutrienților alimentari.
Folosirea grăsimilor ca și sursă de energie este foarte
eficientă pentru organism. Prin arderea unui gram de
lipide se eliberează 9 calorii, adică de două ori mai
mult decât prin arderea unui gram de glucide sau a
unuia de proteine.Caracteristica principală a
grăsimilor o reprezintă faptul că sunt insolubile în
apă.Din punct de vedere chimic grăsimile sunt
reprezentate de diverși compuși organici cu o
structură chimică foarte eterogenă.
 În nutriție, biologie și chimie, grăsimile sunt amestecuri
complexe formate în principal din esteri ai glicerinei cu acizii
grași, regăsite în majoritate în organismele vii sau în alimente.
Grăsimile reprezintă una dintre cele trei clase principale de
macronutrienți din dieta umană, împreună cu carbohidrații și
proteinele,și principalele componente ale produselor
alimentare obișnuite, cum ar fi laptele, untul, seul, untura,
carnea de porc și uleiurile utilizate pentru gătit. Ele sunt o
sursă majoră și densă de energie alimentară pentru multe
animale și au rol structural și metabolic important, la
majoritatea ființelor vii, inclusiv funcția de stocare a energiei,
hidroizolarea și termoizolarea. Corpul uman poate produce
grăsimea de care are nevoie din alte surse alimentare, cu
excepția câtorva acizi grași esențiali care trebuie introduși în
orgnaism prin dietă. Grăsimile pot fi solide, lichide sau
semisolide (untul). Acestea sunt insolubile în apă, cu care
emulsionează, dar sunt solubile în solvenți organici.
Nu au puncte fixe de fierbere și topire pentru că sunt
amestecuri, ci fierb și se topesc în intervale de temperatură.
 GRĂSIMI VEGETALE
Un conținut redus sau chiar lipsa izomerilor
trans ai acizilor grași;
Compoziție echilibrată de acizi grași;
Temperatură optimă de topire;
Rezistență înaltă la oxidare;
Reducerea costului produselor;
Creșterea cantității de produse finite;
Materie primă europeană de înaltă calitate;
Tehnologii de producere de ultimă generație.
Grăsimile de origine animală sunt bogate în
carbohidrați și proteine și au un conținut
energetic foarte bun. Grăsimile sunt
purtătoare de arome și substanțe aromatice,
motiv pentru care sunt un ingredient popular
în bucătărie. Grăsimile de origine animală pot
fi asimilate prin diverse alimente: direct prin
carne.
 Grăsimile sunt amestecuri complexe
naturale, formate în principal din
esteri ai glicerinei cu acizii grași,
numiți gliceride. Se mai găsesc în
afară de gliceride și ceruri, vitamine,
fosfatide etc.Grăsimile pot fi solide,
lichide sau semisolide (untul).
Acestea sunt insolubile în apă, cu
care emulsionează, dar sunt solubile
în solvenți organici.
Nu au puncte fixe de fierbere și topire
pentru că sunt amestecuri, ci fierb și
se topesc în intervale de
temperatură.Fiind amestecuri de
gliceride, care sunt esteri, grăsimile
vor avea proprietățile chimice ale
esterilor.
Grăsimile se folosesc la obținerea de
săpunuri ,cosmetica farmacie și în
alimentația zilnică
 lucruri surprinzatoare pe care nu le stiai despre grasimi.
1.Grasimile sunt sursa importanta de energie.
2. Ca si proteinele, grasimile tind sa ingreuneze digestia si
absorbtia carbohidratilor, ca si golirea stomacului.
3. O masa bogata in grasimi va genera un raspuns mai slab
al glicemiei comparativ cu o masa saraca in grasimi,
continand aceeasi cantitate si calitate de carbohidrati.
4. Orice grasime este nociva atunci cand este consumata in
cantitati exagerate si poate spori riscul aparitiei bolilor
cardio-vasculare.
5. Organismul are nevoie de anumite grasimi, in anumite
cantitati pentru a-si indeplini/ regla anumite functii:
Functionarea corecta a nervilor, creierului
Producerea de hormoni si echilibrarea acestora
Generarea de eneregie
Ajuta lipidele din sange
Sporesc imunitatea
Contribuie la scaderea riscului producerii de accidente
vasculare sau boli de inima
Ajuta la echilibrarea glicemiei, reduc rezistenta la insulina si
permit controlul diabetului zaharat
Mentin sanatatea pielii.
Acestea sunt grasimile polinesaturate sau acizii grasi
esentiali Omega-3, Omega – 6 si mononesturate Omega –
9.
 Rolul grăsimilor în organism:
reprezintă o sursă importantă de calorii
asigură depozitul de energie; caloriile în exces (fie că
provin din grăsimi, fie din carbohidrați) vor fi depozitate
sub formă de grăsimi la nivelul țesutului adipos.
intră în compoziția membranelor tuturor celulelor
intră în compoziția creierului și a mielinei (teaca ce
învelește fibrele nervoase)
participă la procesul de sinteză al unor hormoni (ex.
hormonii sexuali, cortizolul)
ajută la absorbția vitaminelor liposolubile A, D, E, K.
Câte grăsimi ar trebui consumate într-o zi?
Conform Organizației Mondiale a Sănătății (OMS)
recomandările pentru consumul zilnic de grăsimi ar fi
următoarele:
Total grăsimi 15-30% din totalul de calorii
Acizi grași saturați <10% din totalul de calorii
Acizii grași polinesaturați 6-10% din totalul de calorii
n-6 5-8%
n-3 1-2%
Acizi grași hidrogenați <1%
Acizi grași mononesaturați diferența până la 100%
Colesterol <300mg pe zi
 Rolul grasimilor pentru creier
Principala diferenta intre om si restul mamiferelor este portiunea
mare a creierului in comparatie cu greutatea generala a corpului.
Dar iata problema, pe cat e de mare, nu il putem exploata la
maxim. Pentru a-l dezvolta trebuie sa-i oferi hrana adecvata!
In conformitate cu studiile medicale, tesutul creierului uman este
format din aproximativ 60% grasimi. Si foarte important e ca
grasimile care patrund in organism prin alimentatie afecteaza la
direct activitatea creierului. Deci daca vei consuma grasimi
daunatoare poti afecta negativ functiile acestui organ important.
In prezent, oamenii de stiinta au constatat ca in conditii optime
Omega-3, acizii grasi si Omega-6 trebuie sa patrunda in organism
in proportii egale, ceea ce a fost observat la stramosii nostri. Insa,
in prezent, raportul acestor acizi in alimente s-a schimbat pana la
20 si chiar 30:1, adica la 30 g de Omega-6 ii revine doar 1 g de
Beneficiile uleiului de peste pentru organism sunt foarte
diversificate, de aceea se utilizeaza in tratarea bolilor autoimune
si imunologice – astm, lupus eritematos si dermatita atopica.
Efectele sale anti-inflamatorii ofera motive in plus pentru a fi
folosit in cazul aterosclerozei ca profilaxie cat si ca tratament.
 Concluzie
Grăsimile sunt componente importante ale unei
alimentații echilibrate. Consumul în exces este cel ce ar
trebui combătut în societatea contemporană. Alimentele
grase consumate frecvent sunt responsabile de creșterea
riscului de obezitate și de apariția, la vârste tot mai tinere, a
bolilor cardiovasculare.
De ce avem nevoie de grasimi?
Sunt o importanta sursa de energie
Pot fi stocate si furnizeaza energie atunci cand aportul
alimentar este limitat
Sunt o componenta fundamentala a tuturor membranelor
celulare
Protejeaza organele vitale impotriva socurilor fizice,
precum si organismul impotriva pierderii de apa in exces
sau a pierderii de caldura
Sunt un precursor al anumitor hormoni
Sunt surse de acizi grasi, care nu pot fi sintetizati de catre
organism
Sunt un ajutor in absorbtia anumitor vitamine (vitaminele
liposolubile A, D, E si K) si imbunatatesc gustul si textura
produselor alimentare
In concluzie, grasimile nu sunt un dusman de care trebuie
sa va feriti, dar trebuie sa alegeti intotdeauna tipul si
cantitatea corecta.
 Bibliografie

https://www.nutritiepediatrica.ro/grasimile-in-ce-
alimente-le-gasim/
https://blog.fitnessmama.ro/rolul-grasimilor-in-
organism-tot-ce-este-important-sa-cunoastem/
https://suntmamica.com/rolul-beneficiile-si-daunele-
grasimilor/
https://www.nestle.md/ro/nutrition-health-
weallness/grasimi
https://ro.wikipedia.org/wiki/Grasime