Sunteți pe pagina 1din 14

Rolul biologic al grăsimilor

 Grăsimile sunt substanțe cu roluri complexe în organism:


rezerve concentrate de energie, izolație termică și
împotriva șocurilor, solvent pentru transportul vitaminelor
liposolubile (A, D, E, K) furnizor de acizi grasi esentiali,
fara de care corpul nu poate functiona. Fara grăsimi nu s-
ar putea sintetiza diferite substante, printre care si
hormonii, testosteronul de exemplu. Grasimile produc prin
ardere aproximativ 9 calorii.
 Aproximativ 15% din greutatea corpului uman este
constituita, in mod normal, din grasimi. Marea
majoritate a grasimilor sunt depozitate sub forma
solida in diferite organe sau piele, iar o mica parte
circula in sange sub forma lichida. Grasimile
depozitate constituie rezerve de energie pentru
cazurile in care omul este subalimentat din diferite
cauze si sursa de energie pentru eforturile fizice. In
aceste situatii grasimile stocate se mobilizeaza, intra
in sange si prin arderea lor contribuie la eliberarea de
energie, necesara pentru activitatea vitala a
organismului. Cand depozitarea de grasimi se face in
cantitati mult mai mari decat necesitatile
organismului apare obezitatea de diferite tipuri si
grade, iar cand cantitatea de lipide din sange creste
peste limitele normale se vorbeste de hiperlipidemie.
Grasimile corpului provin din consumul alimentelor
grase ca: unt, untura, slanina, ulei sau a dulciurilor,
fainoaselor,carnii etc. care se pot transforma in
grasimi.
 Grăsimile sunt asociate, în ultima vreme, cu ceva
negativ în alimentație. Dar nu toate grăsimile
consumate sunt rele. Află de ce e bine să mănânci
gras şi care sunt grăsimile bune, pe care trebuie să
le incluzi în alimentație
 Grăsimile bune sunt grăsimile nesaturate, care nivelul
colesterolului bun, reduc colesterolul rău şi asigură o
bună funcționare a organismului tău. Potrivit
specialiştilor, consumul de grăsimi bune ajută la
reducerea și prevenirii acumulării stratului adipos în jurul
burții. Grasimile bune se găsesc în ulei de măsline,
migdale, caju, susan, sau avocado. Creierul uman are
nevoie de grăsimi polinesaturate. Acizii graşi omega 3
sau omega 6 întăresc sistemul imunitar și asigură o piele
frumoasă şi ochi sănătoşi. Grăsimile bune polinesaturate
se găsesc în somon, macrou, hering, nuci sau tofu, ulei de
porumb, peşte de cultură și pui crescuți cu hrană
naturală, fără suplimente chimice nocive.
 Grăsimile rele sunt grăsimi saturate care cresc nivelul
colesterolului rău, crescând riscul de boli cardiovasculare.
Grăsimile rele nu trebuie neapărat eliminate din alimentație. Ele
trebuie evitate, sau consumate în cantități mai mici decât
grăsimile bune. Grăsimi saturate se găsesc în carne, lactate grase
(unt, smântână), uleiuri vegetale dense (ulei de cocos, ulei de
palmier). îți păstrezi organismul sănătos și plin de energie dacă
reduci consumul zilnic de grăsimi saturate la 10% din caloriile
consumate. Cele mai rele grăsimi sunt grăsimile trans, care sunt
grăsimi nesaturate procesate astfel încât să se strice mai greu. Ele
reduc colesterolul bun din organism, cresc colesterolul rău, cresc
riscul de infecții în organism şi riscul de boli cardiovasculare.
Grăsimi trans sunt cele din margarină, gogoși, cartofi prăjiţi din
comerț (inclusiv cei congelați), prăjituri, biscuiți cu sau fără
cremă din comerț, torturi cu cremă şi chipsuri.
 De ce avem nevoie de grasimi? Grăsimile oferă
energie. Grăsimile ingerate gram cu gram sunt cele mai
eficiente surse de energie. Fiecare gram de grăsime
furnizează energie pentru corp (9 calorii),
 Grăsimile ajută la
dezvoltarea creierului.
Grăsimile furnizează
componente structurale
nu doar pentru
membranele celulare ale
creierului, dar şi pentru
mielină, stratul de
fosfolipide,
electroizolant, care
înconjoară axonii
neuronilor și care ajută la
transmiterea cu rapiditate
a mesajelor.
 Grăsimile ajuta corpul să folosească vitaminele.A, D, E și K
Vitamine solubile în grăsime, ceea ce înseamnă că grăsimea din
alimente ajută intestinele să absoarbă aceste vitamine în corp.
 Grăsimile produc hormoni. Grăsimile sunt componente
structurale a unor substanțe importante din corp, incluzând
prostaglandinele reglează multe din funcțiile corpului. Grăsimile
reglează cantitatea de hormoni produsă .
 Grăsimea oferă o piele mai sănătoasă. Unul din semnele cele mai
eficiente a deficitului de grăsimi este aspectul unei pieli uscate,
solzoase. Grăsimea subcutanata (cea aflată imediat sub piele)
acționează că un fel de izolator al corpului, reglând temperatură
acestuia.
 Grăsimile formează un înveliş protector pentru organe. Multe
din organele vitale, în special rinichii, inimă şi intestinele sunt
căptuşite de grăsime care ajută la protejarea lor împotriva rănilor.
Ca un tribut pentru înțelepciune protectoare a corpului, grăsimea
este utima folosită atunci când rezervele de energie ale corpului se
termină.

S-ar putea să vă placă și