Grăsimile sunt substanțe cu roluri complexe în organism:
rezerve concentrate de energie, izolație termică și împotriva șocurilor, solvent pentru transportul vitaminelor liposolubile (A, D, E, K) furnizor de acizi grasi esentiali, fara de care corpul nu poate functiona. Fara grăsimi nu s- ar putea sintetiza diferite substante, printre care si hormonii, testosteronul de exemplu. Grasimile produc prin ardere aproximativ 9 calorii. Aproximativ 15% din greutatea corpului uman este constituita, in mod normal, din grasimi. Marea majoritate a grasimilor sunt depozitate sub forma solida in diferite organe sau piele, iar o mica parte circula in sange sub forma lichida. Grasimile depozitate constituie rezerve de energie pentru cazurile in care omul este subalimentat din diferite cauze si sursa de energie pentru eforturile fizice. In aceste situatii grasimile stocate se mobilizeaza, intra in sange si prin arderea lor contribuie la eliberarea de energie, necesara pentru activitatea vitala a organismului. Cand depozitarea de grasimi se face in cantitati mult mai mari decat necesitatile organismului apare obezitatea de diferite tipuri si grade, iar cand cantitatea de lipide din sange creste peste limitele normale se vorbeste de hiperlipidemie. Grasimile corpului provin din consumul alimentelor grase ca: unt, untura, slanina, ulei sau a dulciurilor, fainoaselor,carnii etc. care se pot transforma in grasimi. Grăsimile sunt asociate, în ultima vreme, cu ceva negativ în alimentație. Dar nu toate grăsimile consumate sunt rele. Află de ce e bine să mănânci gras şi care sunt grăsimile bune, pe care trebuie să le incluzi în alimentație Grăsimile bune sunt grăsimile nesaturate, care nivelul colesterolului bun, reduc colesterolul rău şi asigură o bună funcționare a organismului tău. Potrivit specialiştilor, consumul de grăsimi bune ajută la reducerea și prevenirii acumulării stratului adipos în jurul burții. Grasimile bune se găsesc în ulei de măsline, migdale, caju, susan, sau avocado. Creierul uman are nevoie de grăsimi polinesaturate. Acizii graşi omega 3 sau omega 6 întăresc sistemul imunitar și asigură o piele frumoasă şi ochi sănătoşi. Grăsimile bune polinesaturate se găsesc în somon, macrou, hering, nuci sau tofu, ulei de porumb, peşte de cultură și pui crescuți cu hrană naturală, fără suplimente chimice nocive. Grăsimile rele sunt grăsimi saturate care cresc nivelul colesterolului rău, crescând riscul de boli cardiovasculare. Grăsimile rele nu trebuie neapărat eliminate din alimentație. Ele trebuie evitate, sau consumate în cantități mai mici decât grăsimile bune. Grăsimi saturate se găsesc în carne, lactate grase (unt, smântână), uleiuri vegetale dense (ulei de cocos, ulei de palmier). îți păstrezi organismul sănătos și plin de energie dacă reduci consumul zilnic de grăsimi saturate la 10% din caloriile consumate. Cele mai rele grăsimi sunt grăsimile trans, care sunt grăsimi nesaturate procesate astfel încât să se strice mai greu. Ele reduc colesterolul bun din organism, cresc colesterolul rău, cresc riscul de infecții în organism şi riscul de boli cardiovasculare. Grăsimi trans sunt cele din margarină, gogoși, cartofi prăjiţi din comerț (inclusiv cei congelați), prăjituri, biscuiți cu sau fără cremă din comerț, torturi cu cremă şi chipsuri. De ce avem nevoie de grasimi? Grăsimile oferă energie. Grăsimile ingerate gram cu gram sunt cele mai eficiente surse de energie. Fiecare gram de grăsime furnizează energie pentru corp (9 calorii), Grăsimile ajută la dezvoltarea creierului. Grăsimile furnizează componente structurale nu doar pentru membranele celulare ale creierului, dar şi pentru mielină, stratul de fosfolipide, electroizolant, care înconjoară axonii neuronilor și care ajută la transmiterea cu rapiditate a mesajelor. Grăsimile ajuta corpul să folosească vitaminele.A, D, E și K Vitamine solubile în grăsime, ceea ce înseamnă că grăsimea din alimente ajută intestinele să absoarbă aceste vitamine în corp. Grăsimile produc hormoni. Grăsimile sunt componente structurale a unor substanțe importante din corp, incluzând prostaglandinele reglează multe din funcțiile corpului. Grăsimile reglează cantitatea de hormoni produsă . Grăsimea oferă o piele mai sănătoasă. Unul din semnele cele mai eficiente a deficitului de grăsimi este aspectul unei pieli uscate, solzoase. Grăsimea subcutanata (cea aflată imediat sub piele) acționează că un fel de izolator al corpului, reglând temperatură acestuia. Grăsimile formează un înveliş protector pentru organe. Multe din organele vitale, în special rinichii, inimă şi intestinele sunt căptuşite de grăsime care ajută la protejarea lor împotriva rănilor. Ca un tribut pentru înțelepciune protectoare a corpului, grăsimea este utima folosită atunci când rezervele de energie ale corpului se termină.