Lipidele.

Rolul lipidelor
pentru organismul
uman.
Realizat de:Creangă Sanda, gr 102

.
 Care este funcția
Definiția lipidelor
lipidelor și
și clasificarea lor.
originea lor?

Din ce produse Ce patologii apar

putem lua datorită
lipidele? carențelor?
C uprins:
Actualitatea temei
çi importanța Curiozități
acesteia.

Concluzii Surse bibliografice

Definiția lipidelor
și clasificarea lor
• Lipidele (grăsimile) constituie o
componentă majoră a
alimentaţiei alături de glucide
și
proteine. Sunt compuși
nepolari (hidrofobi), insolubili
în apă, dar solubili în solvenți
organici.
Lipidele au o structură
chimică
forte eterogenă și îndeplinesc
funcții variate.
Există diverse tipuri de lipide, inclusiv grăsimi saturate, grăsimi nesaturate, fosfolipide,
steroli și altele.

Acestea îndeplinesc o varietate de funcții în organism, precum furnizarea de energie,

formarea membranelor cerulare transportul vitaminelor solubile în grăsimi și multe
altele. Lipidele pot fi clasificate in mai multe categorii, principalele categoril de lipide
includ:
• Lipide simple : constă numai din 2 componente:
a)Trigliceridele - grăsimea animală și uleiurile vegetale - lipidele de rezervă : Esterii
glicerolului și acizilor grași.
b) Cerurile: Esteri ai acizilor grași și un alt alcool decât glicerolul;
• Lipidele Complexe (lipide membranare)-
- constă din mai mult de două componente
a) Fosfolipidele :
glicerofosfolipidele - sunt compuse din glicerol, acizi grași și acid fosforic unit cu un
amino- sau polialcool,
sfingofosfolipidele (sfingomielinele): sunt compuse din scfingozină, acid gras, acid
fosforic
și colină; nu conțin glicerol;
b) Glicolipidele (Sfingoglicolipidele):
- Cerebrozidele: sunt compuse din sfingozină, acid gras și un monozaharid
(glucoza sau
galactoză).
- Gangliozidele: sunt compuse din sfingozină, acid gras și un oligozaharid;
- Sulfolipidele: glicolipide ce conțin rest sulfat.
 Lipidele au un rol crucial in
organismul uman, îndeplinind mai
multe funcții esențiale:

1. ENERGETICĂ
•Grǎsimile çi uleiurile - sunt formele
principale de stocare a energiei în multe
organisme; oxidarea a 1 g de lipide
genereazǎ
circa 9 kcal.
2. STRUCTURALĂ
Fosfolipidele çi colesterolul - intrǎ în
compoziția membranelor celulare
3. HORMONALĂ Și
VITAMINICĂ
• Hormonii steroizi - sexuali,
glucocorticoizi si mineralocorticoizi
• Vitaminele liposolubile - vitaminele
A,
D, E çi K
• Prostaglandinele
4. Și alte funcții - izolatori
mecanici, termici,
electrici;
Lipidele sunt de origine organicǎ
çi sunt alcǎtuite din atomi de
carbon, hidrogen çi oxigen, cu
predominanța atomilor de carbon
si hidrogen. Lipidele pot avea
origine vegetalǎ sau animalǎ,
deoarece aceçti compuçi se gǎsesc
în toate tipurile de organisme, de
la plante la animale. Originea çi
compoziția lipidelor pot varia în
funcție de sursǎ.
Lipidele se gǎsesc într-o varietate
de produse alimentare, atât de
origine animalǎ, cât çi vegetalǎ. Iatǎ
câteva surse comune de lipide:
1. Grǎsimi animale : - Carnea roçie
çi alte produse din carne (de
exemplu, bacon, carne de porc,
carne de vitǎ).
- Produse lactate (unt, brânzǎ, lapte
integral). - Ouǎle (cu predominanța
grǎsimilor în gǎlbenuç).
2. Uleiuri vegetale : - Ulei de
mǎsline (bogat în grǎsimi nesaturate
sǎnǎtoase). - Ulei de floarea-
soarelui. - Ulei de rapițǎ. - Ulei de
soia. - Ulei de nucǎ de cocos. -
Ulei de porumb.
 3. Nuci çi semințe : - Alune. - Nuci. - Migdale. - Semințe de chia. - Semințe de in. - Semințe de susan.
4. Avocado : Este o sursǎ excelentǎ de grǎsimi sǎnǎtoase.
5. Peçte : Peçtele gras, cum ar fi somonul, tonul çi macroul, este bogat în grǎsimi omega-3 sǎnǎtoase pentru inimǎ.
6. Produse de patiserie çi prǎjituri : Aceste produse pot conține grǎsimi adǎugate,
cum ar fi ulei sau unt, dar trebuie consumate cu moderație din cauza conținutului lor crescut de grǎsimi saturate çi
zahǎr.
7. Produse pe bazǎ de plante : Alimente precum tofu çi alte substituții pentru carne pot conține, de asemenea, grǎsimi.
Este important sǎ mențineți un
echilibru în consumul de lipide, optând
pentru surse sǎnǎtoase de grǎsimi
nesaturate çi limitând consumul de
grǎsimi saturate çi grǎsimi trans, care
pot avea efecte negative asupra
sǎnǎtǎții cardiovasculare. Consultarea
unui specialist în nutriție sau a unui
medic poate ajuta la elaborarea unei
diete echilibrate çi sǎnǎtoase.
 • 1. Deficit de energie : Lipsa
grăsimilor în dietă poate duce la o
deficiență de calorii și, ca
urmare, la o scădere a nivelului
de energie. Aceasta poate
provoca slăbiciune, oboseală și
scăderea funcționării normale a
organismului.

• 2. Deficit de acizi grași esențiali:

Acizii grași esențiali, cum ar fi
omega-3 și omega-6, trebuie
obținuți din alimentație,
Carența de lipide poate deoarece corpul nu poate
produce aceste substanțe. O
carentă în acești acizi grași
duce la mai multe esențiali poate duce la probleme
de piele, probleme de creștere și
patologii çi probleme de dezvoltare, și poate afecta
funcționarea normală a

sǎnǎtate. sistemului imunitar.

Iatǎ câteva dintre ele:

3.Deficit de vitamine solubile în grăsimi : Lipsa grăsimilor în
dietă poate duce la o absorbție insuficientă a vitaminelor
solubile în grăsimi (A, D, E și K), ceea ce poate duce la
deficiențe ale acestor vitamine și la probleme asociate cu
ele. De exemplu, deficitul de vitamina D poate contribui la
fragilitatea oaselor.
4.Probleme de piele : Carența de grăsimi poate duce la
uscarea excesivă a pielii, apariția eczemelor și alte probleme
dermatologice.
5. Probleme menstruale : Femeile care au diete cu deficit de
grăsimi pot experimenta tulburări menstruale sau amenoree
(absența menstruației).
 6. Dificultăți de absorbție a nutrienților : Grăsimile
ajută la absorbția unor nutrienți esențiali, cum ar fi
vitaminele liposolubile și carotenoizii. Carența de
grăsimi poate
compromite acest proces de absorbție.
7. Probleme cognitive : Carența de acizi grași esențiali, cum ar fi
omega-3, poate avea un impact negativ asupra funcției cognitive
și poate crește riscul de tulburări neurologice.
Este important să mențineți un echilibru adecvat în consumul de
grăsimi în dietă, alegând surse sănătoase de grăsimi nesaturate
și asigurându-vă că obțineți suficienți acizi grași esențiali și
vitamine solubile în grăsimi pentru a vă menține sănătatea și
buna funcționare a organismului.
 Iatǎ câteva curiozitǎți despre lipide:
1.Cele mai dens calorice nutrienților :
Grǎsimile sunt cea mai densǎ sursǎ de
calorii în dietǎ. Un gram de grǎsime
furnizeazǎ aproximativ 9 kilocalorii
de energie, în timp ce un gram de
carbohidrați sau proteine furnizeazǎ
aproximativ 4 kilocalorii.
2.Membranele celulare sunt alcǎtuite din
lipide : Membranele care înconjoarǎ
celulele çi organele interne ale
organismului sunt compuse în mare parte
din lipide, în special fosfolipide.
3. Vitamina D este produsǎ din colesterol : Vitamina
D, esențialǎ pentru absorbția calciului çi sǎnǎtatea oaselor, este produsǎ în
corp din colesterol în prezența luminii solare.
4.Grǎsimea poate fi esențialǎ în dietele cetogenice : În dietele cetogenice, g
rǎsimea constituie majoritatea aportului caloric çi este folositǎ ca sursǎ
prin cipalǎ de energie în locul carbohidraților. 5.Grǎsimile
sunt esențiale pentru dezvoltarea creierului la copii**: Acizii graçi
esențiali
din grǎsimi, cum ar fi DHA,
sunt critici pentru dezvoltarea creierului çi a sistemului nervos la copii.
Grǎsimile sunt depozitate în celule
speciale numite adipocite. Ele se
gasesc în tot organismul, iar un om
normal deține între 30 çi 35 de
miliarde de astfel de celule.
Atenție! O persoanǎ obezǎ poate
avea pânǎ la 275 de miliarde de
adipocite!
Când slǎbim, adipocitele nu dispar.
Ele îçi micçoreazǎ volumul, dar se
pot mǎri dacǎ cantitatea de calorii
este depǎçitǎ. Singura modalitate
de a scǎpa de ele este liposucția.
Când faci exerciții, adipocitele
elibereazǎ grǎsimea în sânge? Din
pǎcate, nu poți ordona adipocitelor
din ce zonǎ exact sǎ elibereze
grǎsimea. Când faci exerciții çi
poate vrei sǎ scapi de grǎsimea de
pe çolduri, adipocitele pot elibera
doar grǎsimea de pe fața sau de pe
mâini. Este un proces care nu
poate fi controlat.
Concluzi
i:
• Astfel, putem concluziona că
lipidele nu sunt doar
componente esențiale ale dietei
noastre, ci și ale funcționării
normale a organismului uman.
Înțelegerea importanței lor și
menținerea unui echilibru în
consumul de grăsimi sănătoase
este crucială pentru menținerea
sănătății și bunăstării noastre.
Surse bibliografice: Academie.edu Curs de igienă;Aprecierea
cantitativă și calitativă a rației alimentare - Gheorghe
Ostrofeț GHID DE BUNE PRACTICI: Alimentațierațională,
siguranța alimentelor și schimbarea comportamentului
alimentar - Autori