Importanța grăsimilor

Cuprins
⮚ Ce sunt grăsimile?
⮚ Clasificare
⮚ Importanță fiziologică
⮚ De ce avem nevoie de grăsimi ?
⮚ Grăsimile sănătoase vs grăsimi nesănătoase
⮚ Atenţie!!! Fast-food-ul, o alegere greşită!!!
⮚ Alte acţiuni nocive ale grăsimilor
⮚ Bibliografie.
 Ce sunt Grasimile?
• Grăsimile sunt amestecuri naturale de
compoziție complexă, alcătuite în principal din
gliceride. Alături de acestea mai apar și alte
substanțe printre care: esteri ai alcoolilor
superiori, coloranți, vitamine, acizi grași liberi
 Clasificarea
• animale, de obicei solide, • vegetale, de obicei
saturate, conţinând lichide, conţinând şi leg.
numai legături simple duble între atomii de C,
între atomii de C; ex. ceea ce le conferă caracter
acidul palmitic (în nesaturat; ex. acidul oleic
majoritatea grăsimilor de (în ulei de floarea-
origine animală) soarelui, in, porumb etc.)
 Importanta fiziologica:
Grăsimile sunt componente indispensabile alimentaţiei umane;
unui adult îi sunt necesare aproximativ 100g de grăsimi zilnic.
Dacă această cantitate se depăşeşte, se pot produce depuneri de
grăsimi pe pereţii interiori ai vaselor sangvine, provocându-se
astfel apariţia unor boli cardiovasculare.
De ce avem nevoie de grasimi?
✔ Grăsimile oferă energie. Grăsimile ingerate gram cu gram
sunt cele mai eficiente surse de energie. Fiecare gram de
grăsime furnizează energie pentru corp (9 calorii), comparativ
cu 4 calorii/gram de carbohidraţi şi proteine.
✔ Grăsimile construiesc celule sănătoase. Grăsimile joacă un rol vital
în construirea membranei ce înveleşte fiecare celulă din corp. Fără o
membrană celulară sănătoasă, restul celulei nu ar mai putea
funcţiona.

Grăsimile formează un înveliş protector

pentru organe.  Ţesutul adipos alb are rol de
protecţie la nivelul unui număr mare de organe
pe care le înveleşte (rinichi, ganglioni limfatici,
ţesut adipos orbitar) şi rol de repartizare a
sarcinilor (perniţe pentru laba piciorului şi
palme, zone periferice ale articulaţiilor mari).
 ✔ Grăsimile ajută la dezvoltarea creierului.
Grăsimile furnizează componente
structurale nu doar pentru membranele
celulare ale creierului, dar şi pentru mielină,
stratul de fosfolipide, electroizolant, care
înconjoară axonii neuronilor şi care ajută la
transmiterea cu rapiditate a mesajelor.

✔Grăsimea oferă o piele mai

sănătoasă. Unul din semnele cele mai
eficiente a deficitului de grăsimi este
aspectul unei pieli uscate, solzoase.
Grăsimea subcutanată (cea aflată
imediat sub piele) acţionează că un fel
de izolator al corpului, reglând
temperatură acestuia.
✔ Grăsimile ajuta corpul să folosească
vitaminele.A, D, E şi K, vitamine
solubile în grăsime, ceea ce înseamnă că
grăsimea din alimente ajută intestinele
să absoarbă aceste vitamine în corp.

✔Grăsimile produc hormoni. Grăsimile

sunt componente structurale a unor
substanţe importante din corp, incluzând
prostaglandinele reglează multe din
funcţiile corpului. Grăsimile reglează
cantitatea de hormoni produsă în funcţie
de sex.

✔ Grăsimile au un gust bun. În afară de

faptul că sunt o sursă valoroasă de
energie, grăsimile adaugă un gust bun
mâncării, texturii şi aspectului general
al acesteia. Grăsimile dau aromă.
Grăsimea este responsabilă pentru
faptul că prăjiturile se topesc în gură, iar
cartofii prăjiţi sunt crocanţi.
 Grăsimi sănătoase…
Există trei feluri de grăsime naturală: grăsime saturată, grăsime mononesaturată
şi polinesaturată. Mai există un tip de grăsime care se găseşte în alimente dar nu
este naturală: grăsimea hidrogenată (se mai numeşte şi grăsimea trans).

Grăsimile “sănătoase” pentru organism

a) Grasimile mononesaturate
Grasimile mononesaturate micşorează colesterolul total şi colesterolul LDL
(colesterolul “rău”) şi măresc colesterolul HDL (colesterolul “bun”). A fost constatat
că grăsimile mononesaturate ajută la slăbit, în special la reducerea grăsimii din corp.
Aceste grăsimi se găsesc în : alune, nuci, migdale, fistic, avocado, unt de arahide şi
ulei de măsline.
b) Grăsimile polinesaturate
Grăsimile polinesaturate de asemenea
micşorează colesterolul total şi colesterolul
LDL. Acizii graşi Omega 3 se găsesc în
aceste grăsimi. Aceste grăsimi se găsesc în:
fructe de mare (ex. somonul), ulei de peste,
porumb, soia şi ulei de floarea soarelui.
 …grasimi nesănătoase!
Grăsimile saturate:
Grăsimile saturate măresc colesterolul total şi colesterolul LDL (colesterolul "rău”). Grăsimile saturate
se găsesc în produse de origine animală cum ar fi carnea, lactatele grase, ouă şi fructele de mare. Se mai
găsesc în ulei de palmier şi ulei de cocos. Corpul are nevoie de o cantitate mică (20g) zilnic, de aceste
grăsimi saturate.
Grăsimile hidrogenate (grăsimile trans):
Grăsimile hidrogenate au fost inventate de către oamenii de ştiinţă prin
"hidrogenarea” uleiului lichid, pentru a dezvolta varietatea produselor. Aceste
grăsimi se găsesc în produsele preambalate (snacksuri, chipsuri), produsele
prăjite (ex. cartofi prăjiţi de la fast food), popcorn preparat la microunde, etc.
La temperatura camerei aceste grăsimi se află stare solidă, fiind uşor de
depistat. Grăsimile trans sunt cele mai periculoase şi ar trebui evitate.
 ATENTIE🡪 Fast-food: o alegere gresita
Ştiai că un meniu fast-food poate conţine peste 1.500 de
calorii? Aceasta în condiţiile în care o femeie nu trebuie să
consume mai mult de 1.900-2.000 de calorii zilnic, iar un
bărbat, 2.200-2.500?
• Nu doar caloriile sunt problema, ci şi modul în care sunt
pregătite aceste alimente. Astfel, în procesul de prăjire,
frecvent în fast-food-uri, se generează radicali liberi, care
pot provoca boli de inimă, boli ale sistemului nervos,
tulburări gastrointestinale, chiar cancer. În timpul prăjirii se
produce de asemenea acrilamidă, o substanţă cancerigenă şi
neurotoxică.

Hamburgerii, pizza conţin cantităţi mari de grăsimi hidrogenate

şi parţial hidrogenate (margarină). Aceste grăsimi sunt chiar mai
periculoase decât (unt, slănină de porc). Produsele prăjite în ulei,
sosurile, maioneza sunt foarte bogate în grăsimi şi au un conţinut
ridicat de sodiu. O lingură de maioneză conţine 17 g grăsimi.
Potrivit nutriţioniştilor, problemele cu greutatea pe care le au
consumatorii de fast-food nu se datorează pâinii, prezentă în
sandvişuri, ci grăsimilor în exces. Să nu uităm că 1 gram de
grăsimi conţine 9 calorii!
 Alte acţiuni nocive ale grăsimilor
• Grăsimile de natură vegetală sau animală
conţinute de apele uzate, trebuiesc separate
înainte de evacuarea în sistemul de
canalizare ( maxim 20 mg/l la intrarea în
canalizare conform Normativului NTPA
002). Dacă acest lucru nu se realizează,
grăsimile se depun pe pereţii conductelor
diminuând secţiunea de scurgere cea ce
poate duce în timp la obturare totală. Pe
termen lung acizii graşi agresivi atacă
conductele sau părţi ale sistemului de
canalizare. Descompunerea rapidă a
acizilor graşi se soldează cu degajare
substanţială de mirosuri.
• În conductele de canalizare cu nivel liber,
prezenţa pe suprafaţa apei a grăsimilor
împiedică dizolvarea oxigenului pe cale Separator grăsimi
naturală.
• Ţinând cont de cele precizate conform
standardelor în vigoare apele uzate
încărcate cu uleiuri şi grăsimi vor fi trecute
prin separatoare de grăsimi înainte de
evacuarea în sistemul de canalizare.
 Bibliografie
1. Revista “Arborele Lumii”
2. www.infoaliment.ro
3. www.sfatulmedicului.ro
4. www.clicksanatate.ro
5. www.chimie-biologie.ubm.ro
 Bibliografie
1. Revista “Arborele Lumii”
2. www.infoaliment.ro
3. www.sfatulmedicului.ro
4. www.clicksanatate.ro
5. www.chimie-biologie.ubm.ro