Numele și prenumele elevului:

Lucrare de laborator nr. 4

Tema lucrării: Studiul urmelor particulelor elementare încărcate
Scopul lucrării: Determinarea razei de curbură a traiectoriei particulelor elementare înregistrate
în camera Wilson și calculul energiei lor cinetice și sarcinii specifice.
Aparate și material necesare: fotografia urmelor, lăsate de particulele încărcate în camera
Wilson, riglă milimetrică, hărtie de calc.

Considerații teoretice
O particulă încărcată, ce intră într-un camp magnetic perpendicular pe liniile de lui de inducție, se
mișcă în acest câmp pe o traiectorie circulară. Raza acestei traiectorii este dată de relația:
𝒎𝒗
𝒓= ,
𝒒𝑩
unde m, q și v sunt, respectiv, masa, sarcina electrică și viteza particulei încărcate, iar B este inducția
câmpului magnetic.
La introducerea camerei Wilson într-un câmp magnetic orientat perpendicular pe direcția de
mișcare a particulelor, urmele înregistrate vor prezenta niște porțiuni de circumferințe. Având fotografia
acestor urme, raza de curbură a traiectoriei se poate măsura direct de pe ea.
În figura de mai jos este prezentată fotografia urmelor nucleului de heliu și a nucleelor izotopilor
de hidrogen înregistrate în camera Wilson, situată într-un câmp magnetic de inducție 𝑩 = 𝟐, 𝟐 𝐓. Este
cunoscut că toate particulele intră în acest câmp cu una și aceeași viteză, orientată perpendicular pe liniile
de inducție, și traiectoria 1 aparține izotopului de hydrogen 11H, adică protonului.
Mod de lucru:
1. Analizați urmele înregistrate în camera Wilson de două particule: a protonului cu numărul 1 și
a doua la alegere dintre 2,3 sau 4.
2. Trasați câte o coardă la capetele traiectoriei protonului – 1. Măsurați lungimea acestor coarde
și înălțimile h respective.
𝒍𝟏,𝒊 = 𝒍𝟏,𝒇 =
𝒉𝟏,𝒊 = 𝒉𝟏,𝒇 =

3. Calculați raza de curbură a traiectoriei protonului la începutul 𝒓𝟏,𝒊 și sfîrșitul 𝒓𝟏,𝒇 traiectoriei.
𝒍𝟐𝟏,𝒊 + 𝟒𝒉𝟐𝟏,𝒊
𝒓𝟏,𝒊 = =
𝟖𝒉𝟏,𝒊
𝒍𝟐𝟏,𝒇 + 𝟒𝒉𝟐𝟏,𝒇
𝒓𝟏,𝒇 = =
𝟖𝒉𝟏,𝒇
4. Calculați energia cinetică a protonului în cele două poziții și determinați cu cât s-a micșorat
energia lui în timpul parcurgerii acestei traiectorii.
(𝒒𝒑 𝑩𝒓𝟏,𝒊 )𝟐
𝑬 𝒄𝒊 = =
𝟐𝒎𝒑
(𝒒𝒑 𝑩𝒓𝟏,𝒇 )𝟐
𝑬 𝒄𝒇 = =
𝟐𝒎𝒑
∆𝑬𝒄 = 𝑬𝒄𝒇 − 𝑬𝒄𝒊 =
Știind că 𝒒𝒑 = 𝟏, 𝟔𝟎𝟐𝟏𝟕𝟕𝟑𝟑 ∗ 𝟏𝟎−𝟏𝟗 𝑪, 𝑩 = 𝟐, 𝟐 𝑻, 𝒎𝒑 = 𝟏, 𝟔𝟕𝟐𝟔𝟐𝟑𝟏 ∗ 𝟏𝟎−𝟐𝟕 𝒌𝒈.

5. Trasați o coardă la începutul traiectoriei particulei necunoscute (2, 3 sau 4). Măsurați lungimea
ei l și înălțimea h. Calculați raza de curbură 𝒓𝒙 (ca în punctul 3).

6. Determinați sarcina specifică (𝒒/𝒎)𝒙 a particulei necunoscute. Stabiliți ce nucleu reprezintă

această particulă.
𝒒 𝒓 𝒒𝒑
( ) = ( ) =
𝒎 𝒙 𝒓𝒙 𝒎𝒑
𝒑

7. Concluzii.