Numele și prenumele elevului:

Lucrare de laborator nr. 4

Tema lucrării: Studiul urmelor particulelor elementare încărcate
Scopul lucrării: Determinarea razei de curbură a traiectoriei particulelor elementare înregistrate
în camera Wilson și calculul energiei lor cinetice și sarcinii specifice.
Aparate și material necesare: fotografia urmelor, lăsate de particulele încărcate în camera
Wilson, riglă milimetrică, hărtie de calc.

Considerații teoretice
O particulă încărcată, ce intră într-un camp magnetic perpendicular pe liniile de lui de inducție, se
mișcă în acest câmp pe o traiectorie circulară. Raza acestei traiectorii este dată de relația:
= ,

unde m, q și v sunt, respectiv, masa, sarcina electrică și viteza particulei încărcate, iar B este inducția
câmpului magnetic.
La introducerea camerei Wilson într-un câmp magnetic orientat perpendicular pe direcția de
mișcare a particulelor, urmele înregistrate vor prezenta niște porțiuni de circumferințe. Având fotografia
acestor urme, raza de curbură a traiectoriei se poate măsura direct de pe ea.
În figura de mai jos este prezentată fotografia urmelor nucleului de heliu și a nucleelor izotopilor de hidrogen înregistrate în camera Wilson, situată într-un câmp magnetic de inducție
1
= , . Este cunoscut că toate particulele intră în acest câmp cu una și aceeași viteză, orientată perpendicular pe liniile de inducție, și traiectoria 1 aparține izotopului de hydrogen 1H, adică
protonului.
Mod de lucru:
1. Analizați urmele înregistrate în camera Wilson de două particule: a protonului cu numărul 1 și
a doua la alegere dintre 2,3 sau 4.
2. Trasați câte o coardă la capetele traiectoriei protonului – 1. Măsurați lungimea acestor coarde
și înălțimile h respective.
, = , =
, = , =
3. Calculați raza de curbură a traiectoriei protonului la începutul , și sfîrșitul , traiectoriei.

, + ,

, = =

, + ,

, = =

4. Calculați energia cinetică a protonului în cele două poziții și determinați cu cât s-a
micșorat energia lui în timpul parcurgerii acestei traiectorii.
( )
,

= =

( )

= =

∆ = − =

Știind că = , ∗
−
, = , , = , ∗
−
.

5. Trasați o coardă la începutul traiectoriei particulei necunoscute (2, 3 sau 4). Măsurați lungimea
ei l și înălțimea h. Calculați raza de curbură (ca în punctul 3).

6. Determinați sarcina specifică ( / ) a particulei necunoscute. Stabiliți ce nucleu reprezintă această particulă.

( ) = ( )=

7. Concluzii.