Numele și prenumele elevului: Ostafi Vladislav

Lucrare de laborator nr. 4

Tema lucrării: Studiul urmelor particulelor elementare încărcate
Scopul lucrării: Determinarea razei de curbură a traiectoriei particulelor elementare înregistrate
în camera Wilson și calculul energiei lor cinetice și sarcinii specifice.
Aparate și material necesare: fotografia urmelor, lăsate de particulele încărcate în camera
Wilson, riglă milimetrică, hărtie de calc.
Considerații teoretice
O particulă încărcată, ce intră într-un camp magnetic perpendicular pe liniile de lui de inducție, se
mișcă în acest câmp pe o traiectorie circulară. Raza acestei traiectorii este dată de relația:
mv
r= ,
qB
unde m, q și v sunt, respectiv, masa, sarcina electrică și viteza particulei încărcate, iar B este inducția
câmpului magnetic.
La introducerea camerei Wilson într-un câmp magnetic orientat perpendicular pe direcția de
mișcare a particulelor, urmele înregistrate vor prezenta niște porțiuni de circumferințe. Având fotografia
acestor urme, raza de curbură a traiectoriei se poate măsura direct de pe ea.
În figura de mai jos este prezentată fotografia urmelor nucleului de heliu și a nucleelor izotopilor
de hidrogen înregistrate în camera Wilson, situată într-un câmp magnetic de inducție B=2 , 2T . Este
cunoscut că toate particulele intră în acest câmp cu una și aceeași viteză, orientată perpendicular pe liniile
de inducție, și traiectoria 1 aparține izotopului de hydrogen 11 H , adică protonului.

L1i,H1

L1f,h1
Mod de lucru:
1. Analizați urmele înregistrate în camera Wilson de două particule: a protonului cu numărul 1 și
a doua la alegere dintre 2,3 sau 4.
2. Trasați câte o coardă la capetele traiectoriei protonului – 1. Măsurați lungimea acestor coarde
și înălțimile h respective.
l 1 ,i=0.035 m l 1 ,f =0.03 m
h1 , i=0.005 m h1 ,f =0.005 m

3. Calculați raza de curbură a traiectoriei protonului la începutul r 1 ,i și sfîrșitul r 1 , f traiectoriei.

2 2
l 1 ,i + 4 h1 , i 2 2
0.035 +4∗0.005 0.001325
r 1 ,i = =¿ = =0.033125 m
8 h1 ,i 8∗0.005 0.04
2 2
l 1 ,f +4 h1 ,f 0.03 2+ 4∗0.0052 0.001
r1 , f = = = =0.025 m
8 h 1, f 8∗0.005 0.04
4. Calculați energia cinetică a protonului în cele două poziții și determinați cu cât s-a micșorat
energia lui în timpul parcurgerii acestei traiectorii.
2
(q p B r 1 , i)
Ec = =¿ ¿ ¿
i
2 mp
2
(q p B r 1 , f )
Ec = =¿ ¿ ¿0.4953827703324¿ 108
f
2 mp
∆ E c =Ec −E c =¿ 0.4953827703324¿ 108 −0.8387425440430∗10 8=-0.343359773710
f i

Știind că q p=1,60217733∗10−19 C , B=2 , 2T , m p=1,6726231∗10−27 kg .

5. Trasați o coardă la începutul traiectoriei particulei necunoscute (2, 3 sau 4). Măsurați lungimea
ei l și înălțimea h. Calculați raza de curbură r x (ca în punctul 3).

2 2
l 4 +4 h4 0.04 2+ 4∗0.0052 0.0017
r 4= = = =0.0425 m
8 h4 8∗0.005 0.04

6. Determinați sarcina specifică (q /m) x a particulei necunoscute. Stabiliți ce nucleu reprezintă

această particulă.

( ) ( ) ( ) ( )
r qp r qp
( )
−19
q q 0.025 m 1,60217733∗10
= = = =
m x r x m p p m 6 r 4 m p p 0.0425 m 1,6726231∗10−27 p

7. Concluzii.
În lucrarea respectivă, am determinat raza de curbură a traiectoriilor particulelor elementare
înregistrate în camera Wilson, și am calculat de asemenea energia lor cinetică și sarcina specifică.
Am observat că atunci când camera Wilson este introdusă într-un câmp magnetic orientat
perpendicular pe direcția de mișcare a particulelor, traseele înregistrate prezintă porțiuni de
circumferințe.