1.INTRODUCERE IN SPECTROSCOPIE ATOMICA.

CE SE INTELEGE
PRINTR-UN SPECTRU?SPECTRE DE EMISIE SI ABSORBTIE.
Spectru-ansamblul imaginilor obtinute,prin descompunerea cu un
instrument optic, a radiatiei electromag. complexe
Spectru atomic-spectru creat prin tranzitii elecronice in atomii elementelor
-spectre mixte
-spectre de linii
-spectre de banda
Linia spectrala-reprez tranzitia cuantica a unui electron dintre diferitele
nivele energetice din atomi sau molecule.
Fiecare element prezinta un spectru de linii propriu, ce se poate obtine prin
excitarea atomilor elementului respective intr-o descarcare electrica in
gaz(descarcare in arc).
Excitarea se face prin-introd. in flacara a unui compus volatil ce contine
elem. respectiv
-daca e solid,trecerea unui arc sau a unei scantei intre 2
electroni din elem. respectiv
Spectre de emisie-toate undele monocromatice (cu aceeasi lungime de
unda) emise de o sursa oarecare si inregistrate a.i. intre sursa si mediul
spectral utilizat se afla un mediu transparent
Spectre de absorbtie-ansamblul lungimilor de unda ale radiatiilor
monocromatice incidente, absorbite total sau partial de catre mediul
considerat.
OBS:
-spectrele de emisie si absorbtie caracterizeaza in mod univoc o specie de
atomi sau molecule
-nu e posibil ca substantele constituite din atomi sau molecule diferite sa
prezinte spectre indentice de emisie si radiatie
2.FORMULA LUI BALMER
-in 1885,fizicianul Johann Iakov Balmer a reusit sa stabileasca o formula
empirica de calcul a lungimilor de unda ale spectrului de emisie a
hidrogenului (H) din domeniul vizibil(3800-7600Armstrong)
n24 A

3645,6n2
=

Rydberg a propus scrierea formulei:

1
1
4
4
1 1
= =
1 2 =
( 2 2)
3645,6
3645,6
n
2 n

,-reprezinta de cate ori

se cuprinde lungimea de unda in unitatea de lungime=nr. de unda

Const. lui Rydberg
R=

4
=10967758,1 m1
A
3645,6

Formula lui Balmer:

1
1 1
= =R( 2 2 )

2 n

3.SPECRUL DE EMISIE AL ATOMULUI DE H.LARGIMEA SERIILOR

SPECTRALE.

Serie spectrala-ansamblul liniilor spectrale ale caror lungimi de unda pot fi

calculate cu ajutorul unei formule adecvate.
-s-a stabilit ca toate liniile spectrale ale seriilor spectrale ale atomului de H
pot fi scrise sub forma:
1
1
1
= =R 2 2 m=nr intreg specific fiecarei serii

m n

min
Rezulta ca exista
, max in cadrul fiecarei serii.
Largimea seriilor spectrale are formula
= max min
Ex: Seria Balmer:

-m=2dc. n=3 rezulta

min

36
= 5R

dc. n=infinit rezulta

max

= R

16

Rezulta = 5 R

Exemple de serii:
seria Lyman: situata in UV:m=1;n>=2
seria Balmer: situata in VIS:m=2,n>=3
seria Paschen: situata in IRA:m=3,n>=4
seria Bracket:situata in IRA mediu:m=4,n>=5
seria Pfund:situata in IRA indepartat:m=5,n>=6
seria Humphrey:situata in IRA f indepartat:m=6,n>=7
alte serii:m=7,n>=8

4.Enumerati postulatele lui Bohr privind miscarea electronilor in

atomul de H.
Postulatul 1.-afirma ca nu pot exista ecat acele 2 orbite electronice pentru
care momentul cinetic orbital al electronilor , in miscarea sa circular in jurul
h

nucleului e un multiplu intreg de = 2 ,

h=6,626176*10^(-3)J*s.
m0
* v n * r n =n n-nr cuantic principal;

mo=masa de repaus a

electronului; vn-viteza electronilor pe orbita circular de raza rn

-orbitele electronice pentru care e satisfacuta relatia=orbite stationare
-electronii care se deplaseaza pe orbitele stationare nu pierd energie prin
radiatie
Postulatul2.-stabileste ca in procesul de trecere a atomului dintr-o stare
stationara de enrgie En intr-o alta stare stationara de energie En :
se emite un foton de enrgie daca n>m
se absoarbe un foton de enrgie daca n<m
2

m z e 1
1
h nm=EnE m= 0 2 2
2
2
emitere:
8 oh
m n

h mn=Em En=

absorbtie:
c
= =c

m0z 2e4 1 1

8 20h2
n 2 m2

pt H z=1 rezulta mn

1
1 1
=R 2 2
=
m n

)
)

m0e 4
1
1 1
= mn = 8 0ch3 m2 n2

rezulta

R=

m0e
=10973730 m1
2
3
8 0ch

5.TEORIA LUI BOHR PENTRU H CU LUAREA IN CONSIDERARE A

MISCARII NUCLEULUI.
Desen miscarea reala a nucleului si electronului in nucleu
In primul postulat a lui Bohr va aparea momentul cinetic total al sistemului:
m0v nr ' n + M oV nRn=m0r ' 2n + M 0R2n=n

mo-masa de repaus a electronului

Mo-masa de rapau a nucleului
-viteza unghiulara
m0r ' n=M 0Rn
r n=r ' n+ R n

sistemului
r n=

Mo
rn
Mo+mo

Rn=

mo
rn
Mo+mo

'

aceste doua indica poz centrului de masa al

'

mor n + MoR n =n

2
moM o 2
2 Mom o
2
r
n
+
r n =n
2
2
( Mo +mo )
( Mo+ mo )

moM o 2+ mo 2 Mo
n2m0 Mo
r n
=n r
=n
mo+ Mo
( mo+ Mo )2
2

Conditii de echilibru:

ze2
2Mo
ze 2
mor n=
mo
rn=
Mo+ mo
4 or n2
4 or n 2
'

mr=

moMo
z 2e4
2
mr rn=n=
mo+ Mo
8 or n2

moM 2 4
z e
mrz e
mo+ M
1
1
8 o 2h2
8 o 2h 2
En=
=
n2
n2
2

rezulta

moMo
2
4
z e
mo+ Mo
Rt
8 o2ch3

Inconveniente:
teoria propune o cuantificare a momentului cinetic orbital, iar legile de
miscare ale electronului in atom raman cele din mecanica clasica
cu ajutorul teoriei lui Bohr se pot obtine informatii referitoare la
lungimile de unda ale diferitelor serii spectrale , nu insa si despre
intensitatile acestor linii
teoria lui Bohr nu este adecvata in cazul atomilor cu mai multi
electroni

6.TEORIA LUI BOHR PENTRU H FARA A SE LUA IN CONSIDERARE

MISCAREA NUCLEULUI
Atomii sunt formati dintr-un nucleu plasat in centrul atomului.Nucleul(+)
electronii (-)

Miscarea electronilor in jurul nucleului conduce la aparitia unei acceleratii

fata de nucleupurtatorii de sarcina q care se deplaseaza cu acceleratia a
constituie o sursa de radiatii electromagnetice care au puterea:
2

dWr oq a
P=
=
dt
6 c

rezulta
a=

oz 2e6
P=
96 3 02 m2 c r 4

v2
ze2
=
r 4 omr 2

Cond de echilibru a electronului pe orbita circular de raza

Energia cinetica necesara ca electronul sa se deplaseze:

mv 2
z e2
R: r = 4 0 r 4

Ec=

m v2
z e2
=
2
4 or

Energia electronului ar trebui sa scada datorita undelor electromagnetice de

putere P in :
2

ze
3
2 2
2
96 o m c r
2
2
3
Ec 8 or
12 o m c r
= =
=
2 6
4
P
0 z e
oz e

Contradictie: -dupa ce isi pierde energia, electronul va fi in repaus fata de

nucleu.
-electronul va cade ape nucleu->atomul nu mai exista

7.MERITELE SI DEFICIENTELE TEORIEI LUI BOHR PENTRU H.

Merite:
teoria lui Bohr a permis exprimarea constantei empirice a lui Rydberg
prin ct. fundamentale cunoscute in fizica teoretica.
mre 4
mo e 4
Rn=
=0,99945 A
=109676,94 A
2
3
2
3
8 o c h
8 o c h

seriile spectrale ale atomului de H capata in teoria lui Bohr o

interpretare deosebit de intuitive
Deficiente:
teoria are un character semiclasic,propune o cuantificare a momentului
cinetic orbital,insa legile de miscare ale electronului in atom raman
cele din fizica clasica
cu ajutorul teoriei lui Bohr se pot obtine informatii referitoare la lungimi
de unda, nu insa si despre intensitatile liniilor spectrale

 teoria lui Bohr nu este adecvata in cazul atomilor cu mai multi electroni

8.EXPERIMENTELE LUI FRANK SI HERTZ PENTRU PUNEREA IN

EVIDENTA A TEORIEI LUI BOHR.
Premiul Nobel:Descoperirea legilor ce guverneaza interactia dntre electron
si nucleu au incercat sa puna in evidenta nivelele energetice ale
atomului.
Ideea experimentelor:
la bombardarea cu electroni lenti a meloculelor unui gaz rarefiat,
distributia electronilor dupa energii nu trebuie sa se modifice in cazul
unor ciocniri elastic
in cazul ciocnirilor neelastice apar modificari importante, electronul
cedand energia atomilor
pentru electroni cu v>v critica, ciocnirile sunt perfect elastic, singurele
modificari fiind de directie si miscare
pentru electroni cu v=v critica rezulta ciocniri neelastice
energia primita de atom=diferenta energiilor a 2 stari stationare sau
=0
Instalatia:
catodul produce foarte multi electroni prin efect termoelectric, avand o
distributie a vitezelor cunoscuta
electronii pot fi accelerate de un potential exterior V variind continuu,
ajungand la
v=

2 eV
m
=5,93105 V
m
s

electronii accelerati sufera apoi ciocniri cu atomii(moleculele) gazului

Stabilirea ciocnirilor: se foloseste metoda potentiaului de intarziere
se plaseaza o grila in fata colectorului si se aplica un potential (+) pe
grila, mai mare cu 0,5V fata de placa
astfel electronii se vor deplasaintre placa si grila, impotriva fortelor
Coulombiene si vor ajunge la placa doar electronii cu energie suficient
de mare pentru a invinge campul se intarziere, indicand un current prin
ampermetru
electronii care isi pierd energia vor fi captati de grila
pt V=0 curentul nu este nul,mentinandu-se la o valoare aproape de cea
de saturatie
9.CINE A GASIT PRIMA DATA O EXPLICATIE PENTRU PRIMUL
POSTULAT A LUI BOHR SI IN CE CONSTA ACEASTA?

Postulatul 1 a lui Bohr afirma ca un atom poate avea doar energii discrete,
iar prima explicatie pentru acest postulat a fost gasita prin intermediul
experimentului lui Frank si Hertz din care reiese ca energia de 4,9eV
caracterizeaza atomul de Hg.
Datele experimentului Frank si Hertz pt Hg: Grafic
se oberva aparitia unor maxime pronuntate, distantate din 4,9V
aceste maxime se explica prin faptul ca electronii sufera numai ciocniri
elastice pana cand energia lor atinge 4,9eV
pentru valoare 4,9eV ciocnirea e neelastica cedand energia
daca energia e mai mare de 4,9eV electronilor care au pierdut energie
prin ciocniri neelastice le ramane suficienta energie de a ajunge la
collector curentul creste din nou
Daca energia in stare neexcitata ar fi E, urmatoarea energie permisa
trebuie sa fie E+4,9eV(potentialul de 4,9eV este primul potential critic al
Hg)
10.DESCOPERIREA RADIATIEI X CU SPECTRU CONTINUU.
Fizicianul german Wilhelm Conrad Rontgen a descoperit in 1885 ca in
urma ciocnirii unor electroni rapizi cu peretele de sticla a unui tub sau
anticatod plasat special in acest scopa pare o radiatie caracterizata de o
putere de patrundere foarte mare.Fiind necunoscuta, a fost numita
radiatie X.
Conform teoriei electromagnetice,e care se deplaseaza accelerat,
oprindu-se practice instantaneu in materialul anticatodului, sufera o
acceleratie de franare devenind surse de unde electromagnetice.Radiatia
X emisa electronilor care, patrunzand in anticatod sunt franati are un
spectru continuu si se numeste radiatie de franare.(desen tub de raze
X)
Cand un electron cu sarcina electrica e si de masa m se apropie de un
mediu cu sarcina +Ze ia nastere o forta Coulombiana :
2

Ze
Fc=
4 r 2

Z e
care imprima electronul cu acceleratia: a= 4 mr 2

Intensitatea radiatiei electromagnetice este proportionala cu a^2 :

2

I a

Z2 e4
( 4 r 2 ) m2 r 4

Z mare al anticatodului favorizeaza emisia de radiatii

X cu spectru continuu
energia electronilor se
transfera in calduramasuri speciale de disipare a caldurii
-grafice spectre continue de raze X functie de si
Energia cinetica acumulata de electron pana atinge anticatodul
2

Ec=

mv
=eUa Ua [ 10,100 ] kV
2

h ( max )=h

c
=eUa
( min )
( 6 )

( min )=

hc 1,2410
=
eUa
Ua (V )

22. DEDUCEREA ECUATIEI SCHRODINGER TEMPORALA

Consideram miscarea libera a unei microparticule in directia si in sensul
pozitiv al axei OX, care poate fi descrisa de functia de unda: ( x , t )= A .e

( Et Px )

i
h

.
Derivam o data in raport cu x si o data in raport cu t:
2

x2

E=

=-

P x
2

P x2
+Ep
2 m0

E
=i
t

=> E=

Inlocuind E si

p2

P x2
+Ep
2 m0

obtinem:

2
2
t
=
=
2 Ep =
Ep =
c t 2 m0 x
2 m0
i t

Ecuatia schrodinger temporala

11.PROPRIETATILE SPECTRULUI DE RAZE X.

Radiatia X
se propaga linear in campuri electonice si magnetice
trece usor prin substante netransparente
produce innegrirea placilor fotografice
se mai nmesc raze de franare
S-a aratat ca intensitatea radiatiei electromagnetice generate de un
purtator de sarcina electrica ce se deplaseaza cu acceleratia a e
2
proportionala cu a^2 : I a
Cand un electron cu sarcina electrica e si de masa m m se apropie de un
mediu cu sarcina +Ze ia nastere o forta Coulombiana :
Fc=

Z e2
2
4 r

Z2 e4
a=
2
care imprima electronul cu acceleratia:
4 mr .

I a

Z2 e4
( 4 r 2 ) m2 r 4

Z mare al anticatodului favorizeaza emisia de radiatii X

cu spectru continuu
energia electronilor se transfera in
calduramasuri speciale de disipare a caldurii
Energia pierduta de electron intr-un singur act de franare determina aparitia
radiatiei X de franare czre reprezinta inversul efectului fotoelectric.
12.SPECTRU CHARACTERISTIC DE RAZE X.LEGEA LUI MOSELEY.
Experimental s-a constatat ca spectrul de radiatii X e insotit de un spectru
discret, cu linii separate intre ele si nete.
Grafic spectru discret de raze X in functie de :
spectrul de linii e characteristic pentru elemental din care e
confectionat anticatodul si se numeste spectru characteristic de raze X
particularitatea spectrelor caracteristice consta in faptul ca atomii
fiecarui element chimic,indifferent de combinatia chimica prezinta un
spectru discret de raze X perfect determinat
radiatia X caracteristica apare in urma unor procese are au loc in
paturile interioare ale atomilor
Moseley a stabilit in 1913 o relatie intre

ale liniilor spectrale de raze

X caracteristice si numarul Z al elementului anticatodului:

1
1 1
= =R ( Z )2 ( 2 2 )

m n

-ct de ecranare
( K )

2
1
3
2
pt. K, m=1, n=2, =1 ( K )=R ( Z1 ) 1 4 R = 4 ( Z1 )

( )

( K )
3
= (Z 1)
R
4

=a ( Z1 ) Legealui Moseley
R

13.SPECTROSCOPIE DE RAZE X.
[]=1X=10^(-3)A=10^(-13)m-unitatea de masura a lung de unda in
spectroscopie X
Desen spectometru de raze X.
Procesul de difuzie a razelor X consta in absorbtia de catre atomii cristalului
a undelor incidente plane si in emisia de unde sferice de frecventa , de
catre fiecare atom sau centru difuzant.
Desen conditii de maxim

 CB=BD=dsinse conduce la intesitatea maxima a radiatiei numai

pentru radiatiile difuzate paralel. Pentru care diferenta de drum optic
CB+BD=m, m=1..n
2 dsin=m formula lui Bragg
14.IPOTEZA LUI DE BROGLIE PRIVIND ASOCIEREA DE PROPRIETATI
ONDULATORII PARTICULELOR.LUNGIMEA DE UNDA A UNDEI
ASSOCIATE.
h
c
h c
h
p= =
= impulsul unui foton de frecventa
c

de Broglie afirma ca fiecarui microparticule I se poate asocial o unda cu

=

h
p

h
2
h 2
p= =
=k

p
k=

, p= k

Pentru a intelege mai bine notiunea de unda asociata sa urmarim

dependent a undei associate unei microparticule de masa m la variatia
unui parametru al particulei, mentionand parametrii constant:
h h
= = =
p mv

h 1

v2
2
c

mv

h 1
=

v2
2
c

mcv
c

h 1
mc

-pt m=ct scade cand v creste

-pt v=fix este invers proportionala cu masa de repaus
h
hc
= = 2
=
p E m2 c 4

hc
E

m2 c 4
1 2
E

hc
E

mc 2
E

( )

p=0

p2 =

E
E m c
E m c
m2 c 2=
p=
2
2
c
c
c
2

E=mc 2()2 E 2=m2 c 4

E2
=m2 c 2
2
c

Pt E=fix creste odata cu masa de repaus

Pt m=ct scade cand E creste

hc
Pt m=0 si mc^2<<E(min)= E
h
hc
2
2
2
2
2 4
= = 2
Ec=em c E =E c +2 mc Ec+m c
p E m2 c 4
h
1
hc
h
2mEc

=
=
=
E c 2 +2 mc 2 Ec 2 mEc(1+ Ec ) 1+ Ec
2m c 2
2 mc 2

c 2 =

Daca Ec<<m

h
2 mEc

23. DEDUCEREA ECUATIEI SCHRODINGER ATEMPORALA

In cazul in care Ep a microparticulei nu depinde de timp:
(x,y,z,t)= (x,y,z) (t ).
2

Ep=
2 m0
i t =>
2

2
(t) 2 m0 ( x , y , z )Ep (x , y , z)

(t)= i

(x,y,z)d

(t).
dt

1
2
i ( t )
( x , y , z ) Ep ( x , y , z ) =
d
( x , y , z ) 2 m0
( t ) dt

Intr-un camp de forte care deriva dintr-o energie potential Ep(x,y,z) energia
totala a microparticulei se conserva, fapt care ne sugereaza sa luam
constanta de separare a variabilelor drept energie totala a microparticulei E.
d

(t) .
dt

( t )=c e

+ E ( t )=0
i
E ( t )

2 2 (
x , y , z ) + Ep ( x , y , z )=E ( x , y , z )
2 m0

, c=ct

La miscarea unei microparticule intr-un camp conservative de forte, functia

de unda are forma: (x,y,z,t)= (x,y,z) e
2

i
Et

=| (x , y , z , t)| =| ( x , y , z)| , densitateade probabilitate

Notam (x,y,z)= , Ecuatia lui schrodinger pt starile stationare:

2 +

2 m0

; E =i

;
E=i
;
=> Px=-i x
t

Py=- i y ; P=i

Pz=-i z ;

Operatorii asociati coordonatelor spatiale sunt chiar coordonatele

p2
2 2
Ec= 2 m0 = 2 m0

Ep(x,y,z)=Ep(x,y,z) => E=Ec+Ep

2 2
2 2
i =
+ Ep= it
=
+ Ep
t 2 m0
t 2m0
2

2
= Coperatorul Hamiltonian: = 2 m0 + Ep .

Ecuatia lui Schrodinger atemporala = .

24. DESCRIETI MISCAREA UNUI ELECTRON CAND ACESTA
INTALNESTE UN SALT DE POTENTIAL DE INTALTIME FINITE (E>E0)
Miscarea unei particule cuantice nerelativiste, de masa m si energie
mecanica E care se deplaseaza liber de-a lungul axei Ox in sensul pozitiv,
venind de la inf. Particula intalneste la un moment dat o variatie brusca de
energie potential pe axa OY, de intaltime E0 si X=0;
Aplicand ecuatia lui Schrodinger, vom determina miscarea particulei in
formalismul mecanicii cuantice in 2 cazuri:
1) E>E0 salt de energie partial de intalnime finite
2

1 ( x) 2m
+ 2 E 1 ( x )=0 ;
d t2

2 (x) 2m
+ 2 ( EE 0) 2 ( x )=0
d t2

1 ( A ) =A 1e ik 1 x + A 1 eik 1 x ;

K1=

2 mE
2 ;

K2=

2 ( A )=A 2 eik 2 x + A 2 eik 2 x ;

2 m( EE 0)
;
2

Impunem conditiile in x=0 1 ( 0 )= 2 ( 0 )

A 2 =>k1A1-k1 A 1 =k2A2-k2 A 2
A 1 k 1k 2 A 2
2k 1
=
;
=
;
A 1 k 1+k 2 A 1 k 1+ k 2

si

d 1 (x) d 2( x )
=
dx
dx

=> A1+ A 1 =A2+

A 2=0

A1
k 1k 2 A 2
2k 1
si
=
=
A1
k 1+ k 2 A 1 k 1+ k 2

R este coeficientul de reflexive

Probabilitatea ca microparticula care vien de la inf sa se intoarca in x=0
inapoi spre inf
Raportul dintre amplitudinea undei regressive si amplitudinea undei
progressive din regiunea 1.
R=

| |=(
A1
A1

k 1k 2
k 1+k 2

T este coeficientul de transmisie = probabilitatea ca microparticla care vine

de la inf sa treaca prin x=0 incidente spre +inf;

R=

E EE 0
E+ EE 0

| |

k1
R+T=1; T= k 2 ;

A 2
A1

1 1E 0 / E
1+ 1E 0/ E

4 k 1k2
2
(k 1+k 2)

pt E E 0 ; R 0 siT =1

pt E E 0 ; R 1 si T 0

cand energia particulei creste de la E 0 spre inf , R scade de la 1la 0 si

creste de la 0 la 1 2)Ecuatia schrodinger pentru cele doua zone sunt:

2 1 ( x) 2m
+ 2 E 1 ( x )=0 ;
d t2

K1=

2 mE
2 ;

1 ( A ) =A 1e

ik 1 x

q2=
ik 1 x

+A1 e

2 2 (x) 2m
+ 2 ( EE 0) 2 ( x )=0
d t2

2 m( EE 0)

2 ( A )=B 2 e

q2x

q 2 x

+B 2 e

Impunem conditiile de continuitate in x=0;

1 ( 0 )= 2 ( 0 )

si

d 1 ( x) d 2( x )
=
dx
dx

=> A1+ A 1 =B2+ B 2 =>k1A1-k1 A 1

=q2B2-q2 B 2
Conditia de marginire a functiei de unda 2 ( x ) impune B 2=0=
2

| |

A1
k 1iq2 B 2
2k1
A1
si
=
= R=
=1
A 1 = k 1+ iq 2 A 1 k 1+iq 2
A1

In cazul E0 -> inf;

q2-> inf

A1->- A 1 ;

B2->0

25. BARIERA DE POTENTIAL DE LARGIME SI INALTIME FINITE

1) Determinam coeficientul de reflexive si transmisie pentru o
microparticula nerelativista de masa m, care se deplaseaza in lungul axei
OX venind de la inf spre +inf;
Cazul E>E0;
In zona 1=>Ep=0;
In zona 2 => Ep=E0;
In zona 3 => Ep=0;
Solutia ecuatiei Schrodinger independente de timp pentru cele trei zone:
1 ( A ) =A 1e

K1=K3=

ik 1 x

ik 1 x

+A1 e

2m
2

K2=

2 m( EE 0)
2

Impunem conditiile de continuitate in x=0 si x=1:

1 ( 0 )= 2 ( 0 )
A1

si

d 1 (x)
d (x )
0= 2
0
dx
dx

A2

=A2+

=> k1A1-k1

ik 2 A 2e ik 2 l +ik 2 A 1 eik 2l

d 2 (x)
d (x )
l= 3
l
dx
dx

si
A1

=k2A2-k2

A2

si

2 ( l )= 3 ( l )

=>

A 3 eik 1 l+ A 3 eik 1 l

Luam A 3=0

A1=[cosk2l - i
2

A1

R=

=- i

k 12 + k 22
sink 2 l eik 1l A 3
2k 1k 2

k 2 +k1
=sin k 2 l eik 1l A 3
2k 1k 2

k1
2
( 2k 22) sin k 2l
2
2
2
2
2
4 k 1 k 2 +(k 1 k 2 )sin k 2 l
2

| |

A1
=
A1

T=

4 E( EE 0)
2
2 l
4 E ( EE 0 ) + E 0 sin [ 2 m ( EE 0 ) ]

=> A1+

26. BARIERA DE POTENTIAL DE LARGIME SI INALTIME FINITE (E<E0)

EFECTUL TUNEL
In zona 1, Ep=0

k1=k3=

In zona 2, Ep=E0

q2=

2 mE
2 ;

2 m( EE 0)
;
2

Solutiile ecuatiilor schodinger

1 ( x )= A 1 e ik 1 x + A 1 eik 1 x
q2 x

2 ( x )=B 2 e

q 2 x

+B2 e

3 ( x )= A 3 e ik 1 x + A 3 eik 1 x

Impunem conditiile de continuitate in x=0 si x=l si obtinem expresia

transmisiunii in efectul tunel:

T=

| |
A3
A1

4 E(EE 0)
2
2 l
4 E ( EE 0 ) + E 0 sin [ 2 m ( EE 0 ) ]

Pentru a calcula transmisia unei bariere de potential in cazul efectului tunel,

trebuie parcurse urmatoarele etape:
Se calculeaza puterea de patrundere a microparticulei in regiunea
barierei, dupa formula de definitie:

1
2
=
q2
2 m( EE 0)

Se compara largimea l a barierei cu puterea de patrundere daca l<

1
q 2 , se poate calcula transmisia barierei dupa formula:
2

m0 A 2
2

=> nh

=>

m0 A
2

=m

h
=n =En
2

In caz contrar, transmisia devine complet neglijabila din cauza

exponentialei positive din formula functiei sinus hyperbolic.
40.CE INSEAMNA FUNCTIE DE REPARTITIE?
Se pune problema modului de distributie a particulelor unui colectiv pe una
sau alta din starile posibile.
Pentru a indica:
starea colectivului-gaztrebuie cunoscuti parametrii termodinamici
starea unei microparticuletrebuie cunoscute coordonatele si
componentele impulsului

Legatura dintre parametrii microscopici de stare ai colectivului si parametrii

individuali de stare ai particulelor ce compun colectivul e data de functia
statistica de repartitiee o functie parametrica, ce are ca argumente
coordonatele si componentele impulsului particulelor, iar ca parametrii
marimile termodinamice de stare ce caracterizeaza sistemul in ansamblul
lui.

27. MISCAREA PURTATORILOR DE SARCINA INTR-UN CAMP ELECTRIC

OMOGEN, CAZUL GENERAL.
q=purt. De sarcina electrica
m0=masa purtatorului de sarcina
vo=viteza purtatorului de sarcina
Purtatorul de sarcina patrunde cu v0 intr-o zona din spatiu unde actioneaza
campul electric E.
qE
Particula va capata acceleratia a= mo

dx
=vocosx+at
dt
dy
Vy= =vosinx
dt
dz
vz = =0
dt

Vx=

Coordonatele particulei la momentul t:

qE 2
t
2 mo
y=vot sin x
z=0

x=vo t cos x+

Eliminand timpul din 1,2, obtinem ecuatia traiectoriei particulei

x=

y
tgx

qE
y2
2 mo vo 2 sin 2 x

Variatia energiei cinetice a purtatorului de sarcina:

mo v 2
2

mo vo2
2

=qEx=qU, U=dif de potential

28.MISCAREA PURTATORILOR DE SARCIAN INTR-UN CAMP EL.

OMOGEN CAZUL

V0

|| E

qE 2
t
2mo
y =0
z =0

x=Vot+

-> Daca = 0(Vo || E) =>

DESEN

Purtatorul de sarcina se deplaseaza pe o traiectorie rectilinie, dirijata de-a

lungul liniilor de forta a campului electric. Ec a purtatorului = L ef de
2

x:

camp electric asupra purtatorilor pe o distanta

Daca vo=0=> v=

2 qU
mo

mo v mo vo

=qEx=qU
2
2

, U=diferenta de potential parcursa de particular

in campul el
5
V=6* 10 m/s

39.DESCRIETI INTERACTIUNEA DE SCHIMB.

Daca microparticulel sint fermioni, avand nr cuantic de spin semiintreg(1/2)
atunci proiectiile momentului cinetic de spin s pe Oz sunt ms*, unde
ms=1/2 si ms=, =variabila de spin.
Functia de unda a unui system format din 2 microparticule poate fi scrisa
sub forma de produs:
( 1 , 2 )= (
r1 , 1,
r 2 , 2 )= (
r1 ,
r 2 ) ( 1 , 2)
Desen orientarile momentului cinetic de spin pentru doi fermioni
Orientarile momentului cinetic de spin pentru doi fermioni fiind cele
indicate in figurafunctia de unda de spin ( 1 , 2) poate fi scrisa ca o
combinatie liniara a 4 produse:
( 1 , 2 )=c 1 1

( 12 ) ( 12 )+c ( 12 ) ( 12 )+ c ( 12 ) ( 12 )+c ( 12 ) ( 12 )
2

s1 + s2 |S |= S(S+1)
S=

Daca S=1-momentul cinetic total de spin S poate avea 3 proiectii pe Oz:

S z = ; S z=0 ; S z=

Daca S=0-are o singura proiectie S z =0

functiile de unda care descriu starea S=1 sunt simetricenu schimba
semnul prin permutarea microprocesoarelor
functia de und ace descrie starea S=0 e antisimetricaschimbandu-si
semnul prin permutarea microprocesoarelor

daca cele 2 microparticule se pot afla in starile cuantice a si b, atunci

r 1 , r2)
pentru functia de unda dependenta de variabilele spatiale (
se pot
scrie combinatiile liniare:
s (
r 1 , r2 ) =

1
[ a (
r 1) b (
r 2 ) + a (
r2 ) b (
r1)]
2

A (
r 1 , r2) =

1
[ a (
r1 ) b (
r 2 ) a (
r 2 ) b ( r1 ) ]
2

Pentru sistemele formate din ferimoni, se impune ca functia de unda totala

sa fie asimetricase pot realiza doua stari:
( 1 , 2 )= A (
r1 ,
r 2 ) s=1 ( 1 , 2 )
( 1 , 2 )= s (
r1 ,
r 2 ) s=0 ( 1 , 2 )

in ambele relatii prin permutarea microparticulelor

intre ele functiile de unda schimba semnul.

Apare un tip specific de interactiune intre particulele cu spin, care depinde
de modul de orientare reciproca a spinilor particulelor din
sisteminteractiune de schimb.
29. MISCAREA PURTATORILOR DE SARCINA INTR-UN CAMP ELECTRIC
OMOGEN, CAZUL Vo E

-> Daca

Vo

=
2

E)=>

qE 2
t
2mo
y=Vot , z=0
x=

t2
qE 2
a=
t , Eliminand timpul t =>
2
2mo

X=

qE y
2 mo Vo2

=> micarea purtatorilor

de sarcina electrica intr-un camp electric transversal se face dupa un arc de

parabola, cu Ox, abscisa.
36.SEPARAREA DUPA SARCINA SPECIFICA A PARTICULELOR
INCARCATE DINTR-UN FASCICUL.
Metoda se bazeaza pe actiunea simultana a unui camp electric si a unui

camp magnetic a.i. vectorii B si E corespunzatori sa fie pe aceeasi directie,
perpendicular pe v 0 (viteza initiala)
In acest caz particulele vor fi deviate pe axa Oy datorita campului electric

de intensitate E si pe axa Oz datorita campului magnetic de inductie B .

qEl
y=

( ql + L) ; z = qBl ( ql + L )

m0 v 20

m0 v0

( ql + L) y= qEl ( ql + L) m Z y= m E Z
m z
l
l
m B l ( + L)
q B l ( + L)
q
q
2
0

qBl

-se elimina

v 0 v 0=

-particulel cu aceeasi sarcina specifica

q
m0 , dar cu viteze initiale diferite,

vor cade ape ecranul P in puncte care formeaza o parabola

-particulele cu sarcini specifice diferite se vor aseza pe parabole diferite
-daca s-a folosit o sursa activa( v 0 cuprinseintervale largi s-au observant
abateri de la parabolaasfel se dovedeste ca sarcina specifica depinde de
viteza initiala a electronului, dar sarcina elecrtica q nu depinde de v 0 (doar
m poate depinde de v 0 ).

m=

m0

v
1 2
c

-parabola corespunzatoare elecrtonilor se despica la varf

-masa variaza cu viteza
-in functie de nr parabolelor se poate determina ce particule sunt(pe fiecare
parabola se aseaza o singura specie de particule)
38.SA SE EXPLICE PE BAZA PRINCIPIULUI LUI PAULI, DE CE
SISTEMELE FORMATE DIN ASTFEL DE PARTICULE POT FI DESCRIE DE
FUNCTII DE UNDA ANTISIMETRICE.
Principiul lui Pauli: 2 electroni nu se pot afla simultan in aceeasi stare
cuantica caracterizata de numarul cuantic n, l, m sau ms. (
a b A ( 1 , 2 )=0
Are un character general, fiind volatile si pentru alte microparticule in
afara de electroni
Toate microparticulele cu un numar cuantic de spin s=1/2 sau
s=3/2,5/2,.. se supun principiului lui Paulisistemele formate din astfel
de microparticule pot fi descrise numai de functii de unda antisimetrice
Microparticulele cu un nr cuantic de spin semiintreg s=1/2,3/2,5/2 se
supun legii de repartitie Fermi-Diracse numesc fermioni
Microparticulele cu un nr cuantic de spin s=0,1,2,3,..,m nu se supun
principiului lui Pauli, iar sistemele formate din astfel de microparticule
sunt descrise de functii de unda simetricesisteme care se descriu in
cadrul statisticii Bose-Einsteinparticulele respective se numesc bosoni

37.EXPLICATI CE INSEAMNA DEGNERESCENTA DE SCHIMB.

-fiecare microparticula poate fi definita de doua tipuri de parametrii: de
definitie si stare.
Principiul indiscernabilitatii microparticulelor identice
-orice permutare a microparticulelor ale unui system cuantic este
nedetectabila experimental
Degnerescenta de schimb:
-aceasta inseamna ca un sistem format din N microparticule va fi
caracterizat de cate o functie de unda distincta pentru fiecare din cele N!
stari degenerate.
-se considera pentru simplificare un sistem de doua microparticule
caracterizat de functia de unda ( 1 , 2 ) unde 1 , 2 este ansamblul
coordonatelor spatiale x,y,z si de spin pentru fiecare din cele 2
microparticule
-din figura rezulta ca sistemul poate fi caracterizat de doua functii de unda:
1 ( 1 , 2 ) = a ( 1) b ( 2 ) si 2 ( 1 , 2 ) = a ( 2) b ( 1)
-starea cuantica a sistemului nu poate fi caracterizata nici de 1 nici de
2

, ci numai de o combinatie liniara a celor doua functii de unda:

1
-combinatie simetrica S ( 1 , 2 )= 2 [ a ( 1 ) b ( 2) + a ( 2 ) b ( 1 ) ]

-combinatie asimetrica

a ( 1) b a ( 2) b ( 1)
1
]
A ( 1 , 2 )=
2

-pentru un sistem format dintr-un nr arbitran N de microparticule identice,

nu se pot realiza decat cele doua clase de stari:
Clasa starilor simetrice
Clasa starilor antisimetrice
Daca sistemul-e descris de o functie de unda simetrica, atunci ambele
particule se pot afla simultan pe aceeasi stare cuantica ( a b S (1 , 2) 0
-e descries de o functie antisimetrica, cele 2 particule nu se
pot afla in aceeasi stare cuantica ( a b A ( 1 , 2 )=0
De asemenea, prin permutarea microparticulelor intre ele, semnul functiei
de unda S nu se schimba, in timp ce semnul lui A se schimba:
S ( 1 , 2 )= S ( 2 , 1 )
A ( 1 , 2 )= A ( 2 , 1)

30. MISCAREA PURTATORILOR DE SARCINA INTR-UN CAMP

MAGNETIC OMOGEN. CAZ GENERAL.
Cand nu exista camp electric (E=0) ecuatia de miscare:
dv
d2r
=mo 2 =q(VxB)
mo dt
dt

dv

=> mo dt = qv (VxB) =0

VxB

V = V (VxB )=0 ;

2
dv
mo d|v|
mo 2
2
mo dt = 2 dt =0 sau 2 |v| =ct si|v| =ct

Campul magnetic omogen nu efectueaza lucru mechanic asupra purtatorilui

de sarcina, reusind sa produca numai o deviere a directiei miscarii, fara sa
modifice modului viteza patratica.

15.EXPLICATI PRIN EXEMPLE CONCRETE MOTIVUL PENTRU

CARE FENOMENUL ONDULATORIU ASOCIAT UNEI PARTICULE
SUNT OBSERVABILE LA SCARA MACROSCOPICA:
Stiind formula lungimii de unda ca fiind

4
2 m0 Ec

si luand m0=10-

kg si v=10-3 m/s,valoarea constantei lui Plank fiind n=10-34x 6,6

Jxs,obtinem

=6,6 x 10 1028

din cauza valorii foarte mici a

constantei lui Plank nu se pot pune in evidenta efecte

cuantice(proprietati ondulatorii ale particulelor),la particule
macroscopice,aceste proprietati manifestandu-se in mod evident
numai la microparticule.
16.EXPERIMENTELE CU GLOANTE SI FOTONI PENTRU
EXPLICAREA COMPORTARII PARTICULELOR MICROSCOPICE:
Absenta interferentei la particule macroscopice DESEN.
Sursa S (o arma automata cu alice )emite particule
macroscopice .Ecranul (a) are 2 orificii sietrice (1 si 2) cu o
deschidere care permite trecerea alicelor prin ele.Pe al doilea
ecran(b) se afla un detector (D) de alice care culiseaza pe verticala
.Daca se acopera fanta 2

P1=probabilitatea 1

P2=probabilitatea ca alicele sa ajunga pe D prin D.Daca ambele

fante sunt deschise

curba P12=P1 +P2.

Interferenta particulelor microscopice DESEN.

Componenta pricipala a tunulei de e- e un filament metalic
care,prin incalzire emite e-.Tunul este astfel proiectat incat sa
emita e- aproape monoenergetici.E- ajung la detectorul D intregi(ca
si alicele la prima experienta) unul cate unul,cu o cadenta
constanta in timp atata vreme cat filamentul este
constant.Deplasand detectorul pe verticala numarul de e - variaza.
17.VITEZELE UNDELOR DE BROGLIE:
Viteza de faza a undei de Broglie este viteza de propagare a
suprafetei pentru care faza undei este constanta:
Et-pz=ct

vf=

dz
dt

E mc 2 c 2
=
=
p mv v

v=viteza microparticulei .
Conform TRR,pentru orice microparticula v<c citeza de faza a
undei de a Broglie fiind superioara vitezei luminii in vid ,nu poate fi
interpretata drept viteza microparticulei.
18.FUNCTIA DE UNDA ASOCIATA UNEI
MICOPARTICULE.PROPRIETATI SI SEMNIFICATIA FUNCTIEI DE
UNDA AUNDEI ASOCIATE:
Probabilitatea stabilirii experimentale a pozitiei microparticulei
descrise de functia de unda

( x , y , z)

intr-un punct de coordonate

(x,y,z) la un moment de timp t,este proportionala cu densitatea de

probabilitate |

x, y ,z

|2 la acel moment de timp si in acel punct .

Conform ipotezei lui de Broglie unei microparticule aflate in

miscare libera pe Oz i se asociaza unda armonica plana:
( z , t )= Ae

i (t kz)

Ae h

(Et pz )

relatia 1).

Daca microparticula ar fi descrisa de functia de unda 1).

desitatea de probabilitate ca particula sa se afle intr-un punct
oarecare al axei Oz ,la un moment t ar fi :
P(z,t)=

( z , t ) x ( z , t )= A2

Asta inseamna ca microparticula se poate afla ,cu aceeasi

probabilitate,in orice punct din spatiu.
19.EXPERIMENTUL LUI DAVISSON SI GERMER DE DIFRACTIE
AL E-:
In anul 1927 au efectuat experimente de difractie a e- pe retele
cristaline,confirmad valabilitatea ipotezei lui de Broglie.
Instalatia lui Davisson si Germer DESEN.
Se poate observa cum e- emisi de un filament F sunt accelerati in
tunul electronic T la o diferenta de potential U,iar fasciculul de e colimat in prealabil cade pe suprafata monocristalului C.Un
detector D inregistreaza e- deviati de cristal sub un unghi fata
de directia lor initiala de miscare.
S-a constatat ca pentru o energie a e- de 54 eV se obtine un
maxim pronuntat al numarului de e- difractati sub unghiul
=500.Rezultatele masuratorilor lui Davisson si Germer sub forma
unor diagrame polare.
Diagrama polara a lui Davisson si Germer DESEN.

20.PRINCIPIUL DE INCERTITUDINE AL LUI HEISENBERG:

In anul 1927 fizicianul geran Wermer Heisenberg a aratat ca exista
relatii de incertitudine pentru toate perechile de variabile canonic
conjugate:

i
E
c

x,px; y,py ; z,pz;

,ict.

Relatiile scrise astfel :

x p
; yp
;
x
y

z p

; Et

Aceste relatii reflecta o lege generala a naturii avad un caracter

universal in sensul ca se verifica la orice tip de obiect sau
interactiune .
Toata teoria macanicii cuantice se bazeaza pe corectitudiea
pricipiului de incertitudine rezulta ca acest pricipiu descrie o
caracteristica fundamentala a naturii.
Nu poate fi totusi exclusa posibilitatea eludarii in viitor a acestui
principiu ,insa pana atunci acesta ramane cea mai generala lege a
naturii .Heisenberg recunostea ca daca s-ar putea masura
simultan pozitia si impulsul oricarei particule cu o precizie
superioara principiului de incertitudine ,mecaniaca cuantica nu ar
mai fi necesara.
21.DEDUCETI ECUATIA SCHRODINGER TEMPORALA:
Se considera miscarea libera a unei microparticule in directia si in
sensul pozitiei a axei Ox,care poate fi descrisa de functia de unda :

(x,t)=

Ae n

(Et px X )

Se deriveaza de 2 ori in f de x si apoi in f de t

2 p x 2

= 2 ;
2
t
x

=-i

In cazul relativist energia toatala microparticulei e:

E=

p x2
p x2
+ E p E=
+ E p
2 m0
2 m0
2
=
t 2 m0

In caz 3D

2
E p .
x2

2 2 2
2

=
+ 2 + 2 E p
E P =
2
i t 2 m0 x y z
2 m0
C T

31.MISCAREA PURTATORILOR DE SARCINA IN CAMP

MAGNETIC OMOGEN(CAZUL GENERAL):

in cazul in care nu exista camp electric ( E=0 , ecuatia se scrie:

m0

d v
dt

m0 v

m0 v

d v
dt
d v
dt

m0

=q
d

d 2 r
=q ( v x
B ) v
t2
v

v x
B

v2
dt
m0

)=0

=0 sau

v =ct
m0

si

v 2

=ct

Concluzii :
Campul magnetic omogen nu efectueaza lucru mecanic asupra
purtatorilor de sarcina electrica;
E o consecinta a faptului ca forta exercitata de campul magnetic
asupra purtatorilor de sarcina electrica ,este permanent
perpendicular pe directia vitezei v ,reusind sa produca numai o
deviere a directiei de miscare ,fara sa modifice modulul vitezei
particulei.
33.DETERMINAREA SARCINII SPECIFICE A PURTATORILOR
DE SARCINA PRIN APLICAREA UNUI CAMP MAGNETIC SI
ELECTRONIC:
Desi multe particule elementare au aceeasi sarcina electrica (q),se
constata ca nu exista 2 specii fundamentale care sa aiba sarcina
specifica

q
m0

rezulta determinarea experimentala a sarcinii

specifice duce la determinarea speciei particulei

elementare.DESEN.Actioneaza perpendicular un camp electric de

intensitate

,si un camp magnetic de inductie

rezulta ca

fortele care deviaza un fascicul de particule de masa

m0

,si sarcina

q ,(q>0) in sensuri opuse.

ye

qE
l
m0
l
( + L)
2
2
v0

l
qBl ( + L)
2
y m=
m0 v 0

si

;Putem varia valoarea inductiei

campului magnetic pana cand fasciculul ajunge in 0:

y e = y m= v 0

E
B

;Deconectam campul magnetic si masuram

l
q B 2 l ( + L)
2
q
ye=

m0 E
m0

E ye
l
2
B l( + L)
2

ye

32.MISCAREA PURTATORILOR DE SARCINA INTR-UN CAMP

MAGNETIC OMOGEN (CAND VITEZA FACE UN UNGHI ALFA CU
VECTORUL DE INDUCTIE ):
consideram un domeniu din spatiu in care se manifesta un camp

magnetic de inductie

,omogen si ct in timp in care patrunde o

particula cu sarcina electrica q,masa

m0

si viteza

, sub un unghi

alfa.
DESEN.
v x
B

=(

d v11
=0
dt
B
v 1 x

d v1
m0
=q
dt

v 11 +

v1

v 11 +

v1

v 11 x

B+
v1 x
B

m0

v 11 =ct=

componenta vitezei in lungul liniilor de camp

magnetic ramane nechimbata

v 2=
v 112

v12=ct

=>

v 1=ct

Din :

m0

d v1
dt

=q(

v1 x

.singura miscare care satisface aceste

concepte e miscarea circulara neuniforma .

v 1=

qRB
m0

qRB
qB
v1
m0
( qB )2
= =

=
m0=
R
m 0 v1
m0 qRB

T=

2 2 m0
=

qB

1
qB
= =
T 2 m0

qB
m0

;R=

qB
m0
v 1 m0
v m
=
= 1 0

qB
qB

Sarcina electrica q=modulul a sarcinii electrice a particulei

incarcate;
Se constata ca marimile unghiulare sunt independente de viteza
paticulei;
Purtatorul de sarcina electrica pozitiva se va deplasa in campul
magnetic omogen pe o spirala ,in sensul indicat in figuraDESEN.

Axa spiralei coincide cu directia vectorului B ;

Pasul spiralei p=distanta parcursa de particula in lungul liniilor de
camp magnetic in timpul unei perioade:
p=

v 11T =

2 m0
qB

vcos

34.METODA BUSCH PENTRU DETERMINAREA SARCINII

SPECIFICE A PURTATORILOR DE SARCINA SPECIFICA:
In 1992 germanul Busch a propus o alta metoda de a detrmina
sarcina specifica a electronului.
Metoda:Dacaintr-un camp magnetic omogen patrunde un fascicul
slab divergent (

mic) de electroni ,avand aceeasi

v0

rezulta

caelectronii se vor deplasa pe spirale cu aceeasi perioada T:

T=

2 m0
=
eB

pasul spirelor este acelasi pentru toti electronii ,nu

:

depinde de
p=T

v 0cos=T v 0=

2 m0
v 0
eB

2eU a
2 m0 2 e U a
p=
m0
eB
m0

; Daca electronii au fost accelerati

Ua

=>

;DESEN

Electronii trec prin condensatorul C ,intre placile caruia se aplica o

tensiune variabila .Campul electric generat de tensiune deviaza
electronii din fascicul cu unghiuri
l=np=
e
m

2 n
B

2 m0 U a
;
e

8 2 Ua 2
n
B2 l 2

Lucrarea 1

Verificarea legilor reflexiei luminii

Scopul lucrarii:

Cu ajutorul unui disc optic prevazut cu o oglinda plana si al unui fascicul luminos
incident pe suprafata oglinzii, se pune in evidenta fenomenul de relexie a luminii pe oglinda
plana si se determina conditiile in care se produce fenomenul.

Teoria lucrarii:
Reflexia luminii reprezinta fenomenul de schimbare a directiei de propagare a luminii, cu
intoarcere in mediul din care a venit, la suprafata de separare a doua medii.

Legilereflexiei:
1 Raza incidenta, raza reflectata si normala in punctul de incidenta sunt in acelasi plan.
2 Unghiul de reflexie este egal cu unghiul de incidenta.
Materiale necesare experimentului avand ca sursa luminoasa radiatia unui laser:
Sina banc optic
1 buc.;
Minilaser
1buc.;
Disc gradat cu oglinda
1 buc.;
Suport prindere minilaser
1 buc.;
Suport prindere disc gradat cu oglinda 1 buc.;

Modul de lucru:
Experimentul se executaintr-o camera intunecoasa.
Pe sina bancului optic, se aseaza in ordine un minilaser, in suport minilaser, un disc optic
gradat cu oglinda care se aseaza la capatul sinei (900 mm), in suport disc gradat.
Se porneste laserul. Se regleaza discul optic pe orizontala si vertical astfel incat raza
incidenta vizibila pe suprafata discului sa cada la jumatatea oglinzii, la intersectia dintre oglinda
si normala. Se observa drumul razei incidente sub ununghi oarecare si drumul razei reflectate.
Citindu-se cu ajutorul gradatiilor de pe marginea discului numarul de grade corespunzatoare
unghiului de incidenta si de reflexie, se constata ca unghiul de incidenta I este egal cu unghiul
de reflexive r.
Daca unghiul de incidenta este nul, adica raza de incidenta este normal pe oglinda, raza
reflectata coincide cu raza incidenta (se reflecta pe aceeasi directie).

Lucrarea 2
Verificarea legilor refractiei luminii

Scopul lucrarii:

Cu ajutorul unui disc optic prevazut cu un bloc semicilindric de sticla optica avand
indicele de refractie n=1,5, se evidentiaza fenomenul de reftactie a luminii monocromatice,
la suprafata de separare dintre aer si sticla, si se determinaconditiile in care se produce
fenomenul.

Teoria lucrarii:
Refractia luminii reprezinta fenomenul de schimbare a directiei de propagare a luminii, la
suprafata de separare a doua medii cu indici de refractive diferiti.
Legile refractiei:
1 Raza incidenta, raza refarctata si normala in punctul de incidenta se afla in acelasi
plan.
2 Raportul dintre sinusul unghiului de refractive si sinusul unghiului de incidenta este
constant.
Materiale necesare experimentuluiavand ca sursa luminoasa radiatia unui laser:
Sina banc optic
1 buc.;
Minilaser
1 buc.;
Suport prindere minilaser
1 buc.;
Supor tprindere disc gradat
1 buc.;
Disc gradat cu semicilindru
1 buc.;

Modul de lucru:
Pesina banc optic, se ataseaza in ordine un minilaser, in suportul minilaserului, un disc
optic gradat cu semicilindrul care se ataseaza la capatul sinei(90mm), in suportu ldiscului
gradat.
Experimentul se executa intr-o camera intunecoasa.
Se porneste minilaserul. Se fixeaza discul optic cu semicilindru lpe orizontala si pe
vertical astfel incat raza incidenta sa cada la mijlocul semicilindrului.
Unghiul i, format de raza incidenta cu normala, este unghiul de incidenta iar r, format de
raza refletata cu normala, este unghiul de refractie.
Se trimite fasciculul luminos SI pe suprafata plana a semicilindrului de sticla, atasat solidar
discului optic.Observand planul discului, se constata ca raza incidenta SI, raza refrectata IR si
normala IN se afla in acelasi plan.Cu ajutorul discului optic se masoara unghiul de incidenta si
unghiul de refractie.Raportul sin i/ sin r se determina pentru mai multe unghiuri de incidenta si
se constata ca este constant.

REFLEXIA TOTAL

Scopul lucrrii:

Cu ajutorul unei piese de forma unei prisme cu seciunea un triunghi

dreptunghic isoscel, confecionat din sticl optic cu un indice de refracie
n=1,5 i care este fixat pe un disc optic, se evideniaz fenomenul de
reflexie total.
Teoria lucrrii:
La trecerea unei raze de lumin dintr-un mediu mai refringent ntr-un
mediu mai puin refringent, exist un unghi de inciden numit unghi
limit pentru care unghiul de refracie este egal cu 90 0.
Dac se mrete unghiul de inciden, peste valoarea unghiului limit
I, raza incident nu se mai refract, ci se reflect total n mediul din care a
venit.
Valoarea unghiului limit este dat de relaia:
sin I

n2
n1

Materialele necesare experimentului avnd ca surs radiaia luminoas

a unui laser:
in banc optic
1
Minilaser
1
Suport prindere minilaser
1
Suport prindere disc gradat
1
Disc gradat cu prism
1
Pe ina bancului optic se ataeaz n ordine un

buc.
buc.
buc.
buc.
buc.
minilaser, n suportul de

prindere minilaser, un disc optic gradat cu prism dreapt care se aeaz la

captul inei (900 mm), n suportul de prindere al discului gradat.
Modul de lucru:
Experimentul se execut ntr-o camer ntunecoas.
Se pornete minilaserul. Se regleaz discul optic gradat cu prisma
dreapt pe orizontal i pe vertical astfel nct raza incident vizibil pe
suprafaa discului s cad la mijlocul prismei drepte, la intersecia dintre
normal i cateta prismei. n acest moment se observ drumul razei
incidente sub un unghi oarecare i drumul razei reflectate.

Conform schemei de principiu a dispozitivului experimental, prezentat

n raza incident SI, normala din aer pe una din catete, trece nedeviat din
aer n sticl i este incident pe ipotenuza prismei sub unghiul de 45 o, care
este mai mare dect unghiul limit al suprafeei de separare sticl-aer:
l arcsin

1
1,5

42 o

Astfel, n punctul I are loc reflexia total i raza este reflectat total pe
direcia IR. Ipotenuza prismei se comport ca o oglind nclinat la 45o fa
de raza incident SI, care n acest caz este deviat cu 90o fa de direcia
iniial.
Fascicolul de lumin iese din prism prin cea de-a doua catet, dup o
direcie normal pe aceasta. Fascicolul emergent este perpendicular pe
direcia fascicolului incident pe prism.