Sunteți pe pagina 1din 4

1. Definiţi câmpul electromagnetic şi unda electromagnetică.

Cu ce viteză se
propagă ele?
 Ansamblul celor două câmpuri cu proprietăţile de mai sus a fost
denumit câmp electromagnetic iar fenomenul de propagare a
câmpului electromagnetic în spaţiu a fost denumit undă
electromagnetică. Valoarea vitezei de propagare a undelor
electromagnetice în vid a fost calculată pe baza teoriei elaborată de
Maxwell, rezultând valoarea de 3  108 m / s
 
2. Care este poziţia relativă a vectorilor E  t  şi B  t  faţă de viteza ( direcţia) de
propagare a undei electromagnetice? 
 În plus, vectorii intensitate a câmpului electric E  t  şi inducţie a

câmpului magnetic, B  t  , care descriu comportarea celor două
câmpuri, sunt reciproc perpendiculari şi sunt perpendiculari  
şi pe
direcţia de propagare a celor două câmpuri. Vectorii E  t  , B t  şi
versorul direcţiei de propagare a celor două câmpuri formează un
triedru drept, precum versorii axelor de coordonate, Fig.1.

3. Ce este spectrul vizibil al undelor electromagnetice şi în ce domeniu de lungimi


de undă se găseşte el?
4. Menţionaţi minim 3 probleme ale fizicii în care intervine radiaţia
electromagnetică dar care nu pot fi explicate luând în consideraţie caracterul
ondulatoriu al acesteia.
 radiaţia emisă de corpurile solide aflate la temperaturi mai mari de 0 K,
sau, altfel spus de radiaţia termică;
 spectrele de linii (discrete), emise de atomii diferitelor elemente chimice;
 stabilitatea atomilor;
 efectul fotoelectric;
 radiaţia X;

5. Definiţi radiaţia termică, precizaţi natura ei şi daţi exemple de corpuri care emit o
astfel de radiaţie.
 Radiaţia termică este radiaţia emisă de corpurile solide cu
temperatură mai mare de zero grade Kelvin.
Evident, radiaţia termică este de natură electromagnetică
Ex: Oţelul topit , Soarele, Filamentul unui bec
6. Enunţaţi postulatele lui Planck pentru explicarea radiaţiei termice.
a) Energia oscilatorilor microscopici este cuantificată, ea nu poate lua decât
anumite valori, multipli întregi ai unei cantităţi bine determinate:
E  nh ,
b) Oscilatorii nu pot absorbi şi nici nu pot emite energie în mod continuu, ci
doar în "porţii", în "cuante", în cantităţi bine determinate, de forma:
  h .

7. Când a fost descoperit efectul fotoelectric şi de către cine?


 Efectul fotoelectric a fost descoperit experimental de Heinrich Hertz
în anul 1887
8. Definiţi efectul fotoelectric.
 Efectul constă în emisia de electroni de către diverse materiale, metale
sau nu, aflate în stare solidă, lichidă sau gazoasă, ca urmare a
absorbţiei de energie de la o radiaţie electromagnetică de frecvenţă
mare (cel mai adesea din domeniul ultraviolet).
9. Enunţaţi legile efectului fotoelectric.
 Intensitatea curentului fotoelectric de saturaţie este direct
proporţională cu fluxul radiaţiilor electromagnetice incidente, când
frecvenţa acestora este constantă.
 Energia cinetică a fotoelectronilor emişi creşte liniar cu frecvenţa
radiaţiilor electromagnetice şi nu depinde de fluxul acestora.
 Efectul fotoelectric extern se poate produce numai dacă frecvenţa
radiaţiei incidente este mai mare sau cel putin egală cu o valoare
minimă 0 , specifică fiecărei substanţe.
 Efectul fotoelectric extern se produce practic instantaneu.

10. Care sunt cele trei aspecte privitoare la efectul fotoelectric care nu se pot explica
pe baza teoriei ondulatorii a radiaţiei electromagnetice.
 Dacă radiaţia electromagnetică ar fi o undă, energia electronilor emişi ar
trebui să crească odată cu intensitatea undelor electromagnetice trimise
spre catod.

 Conform teoriei ondulatorii, efectul fotoelectric ar trebui să se producă


pentru orice frecvenţă, cu condiţia ca lumina să fie suficient de intensă.

 Conform teoriei ondulatorii, ar trebui să existe un decalaj de timp între


momentul iluminării catodului şi momentul emisiei electronilor, însă nu s-
a putut măsura nici un decalaj.

11. Când au fost explicate legile efectului fotoelectric şi de către cine?


 Albert Einstein, în anul 1905
12. Formulaţi ipoteza lui Einstein pentru efectul fotoelectric.
 El afirmă că lumina care cade pe catod este un flux de cuante de energie
13. Scrieţi formula lui Einstein pentru efectul fotoelectric şi explicaţi semnificaţia
fizică a mărimilor şi a grupurilor de mărimi care intervin.
h  Lex   Ecin  max .

14. Definiţi frecvenţa de prag a efectului fotoelectric şi arătaţi legătura ei cu lucrul de


extracţie.
 Dacă însă energia fotonului nu este cel puţin egală cu lucrul mecanic de
extracţie, Lex , efectul nu se produce, între foton şi electron având loc
doar o ciocnire elastică. Aşa se explică existenţa pragului de frecvenţă
specific fiecărui material în parte, sub care efectul nu mai apare.

15. În ce constă importanţa teoretică şi practică a efectului fotoelectric?


 importanţa sa deosebită derivă din faptul că demonstrează caracterul
discret al radiaţiei electromagnetice şi că oferă unul dintre puţinele
experimente utilizabile pentru determinarea valorii constantei lui Planck
16. Ce se înţelege prin caracterul dual al radiaţiei electromagnetice?
17. Enumeraţi principalele rezultate ale experienţei lui Rutherford.
18. Descrieţi modelul atomic al lui Rutherford.
 Modelul lui Rutherford a introdus ideea unei structuri a atomului şi a
existenţei unor particule componente, precum şi posibilitatea separării
acestora

19. Enunţaţi postulatele lui Bohr pentru modelul atomic cu acelaşi nume.

 Atomii pot exista numai în anumite stări, numite stări staţionare.


Fiecărei stări staţionare îi corespunde o anumită energie, bine
determinată. Atomul aflat într-o stare staţionară nici nu emite şi nici nu
absoarbe energie
 Trecerea dintr-o stare staţionară în altă stare staţionară se face cu emisie
sau absorbţie de energie
 Momentul cinetic orbital al electronului este cuantificat, adică nu poate
lua decât anumite valori, egale cu multipli întregi ai cantităţii h
2 .

20. Căror atomi (ioni) li se aplică cu succes modelul atomic al lui Bohr?
21. Cum se obţin liniile spectrale ale seriei Balmer pentru atomul de Hidrogen şi în ce
domeniu spectral se găsesc acestea?
22. Dar pentru seria Lyman?
23. Dar pentru seria Pashen?
24. Ce îmbunătăţiri au fost aduse modelului Bohr în legătură cu mişcarea sistemului
nucleu-electron?
25. Ce demonstrează experienţa Franck şi Hertz?
 Experimentul Franck-Hertz a fost un experiment fizic care a
demonstrat corectitudinea ipotezei lui Bohr cu privire la existenţa
nivelelor energetice discrete în atom
26. De ce este bun şi de ce nu este bun modelul Bohr?
27. Definiţi electron-voltul, 1 eV şi precizaţi legătura dintre el şi unitatea din SI
pentru energie, 1 J.
28. Enunţaţi ipoteza lui Louis de Broglie cu privire la dualitatea corpuscul-undă.
29. Descrieţi experimentul Davisson-Germer pentru validarea ipotezei lui de Broglie.

Probleme
1. Problema 1. Lucrul de extracţie al electronului pentru zinc este L=3,74 eV.
Determinaţi pragul radiaţiei efectului fotoelectric pentru zinc. Calculaţi viteza
electronilor emişi de zinc iradiat cu lumină ultravioletă cu lungimea de undă
  200nm . Viteza luminii în vid este c  3  10 8 m / s , constanta lui Plack este
h  6,62  10 34 J  s , masa electronului este me  9,108  10 31 kg ,
1eV  1,6  10 19 J .
2. Problema 2. Pragul efectului fotoelectric pentru tungsten corespunde unei
lungimi de undă th  405nm . Determinaţi lucrul de extracţie pentru tungsten.
3. Problema 3. Lucrul de extracţie pentru cesium este L  1,9eV . Determinaţi
lungimea de undă maximă a luminii la care efectul fotoelectric este observat.
4. Problema 4. Determinaţi lungimea de undă maximă a radiaţiei care poate cauza
efectul fotoelectric pentru nichel, dacă lucrul de extracţie pentru nichel este
L=4,5eV.
5. Problema 5. Lucrul de extracţie pentru platină este L=6,3eV. Va fi observat
efectul fotoelectric pentru o radiaţie de lungime de undă   10 7 m ?
6. Problema 6. Energia necesară pentru a scoate un electron dintr-o placă de sodiu
este de 2,3 eV. Prezintă sodiul efect fotoelectric dacă este iluminat cu lumină
portocalie cu λ=6800 Å? Găsiţi lungimea de undă de prag pentru sodiu.
7. Problema 7. O placă plană de zinc este iluminată cu o radiaţie având lungimea de
undă λ=30mμ. Ştiind că lucrul de extracţie pentru zinc este L=3,74 eV,
demonstraţi dacă se produce sau nu efectul fotoelectric în acest caz.
8. Problema 1. Cărei serii spectrale a hidrogenului îi aparţine linia a cărei număr de
undă este egal cu diferenţa dintre numerele de undă ale următoarelor două linii
din seria Balmer: 486.1 nm şi 410.2 nm. Care este lungimea de undă a acestei
linii?
9. Problema 2. Un foton emis de ionul de He  la trecerea sa din prima stare
excitată în starea fundamentală, ionizează un atom de hidrogen aflat în starea
fundamentală. Găsiţi viteza electronului smuls din atomul de hidrogen.
10. Problema 3. Care element hidrogenoid are un spectru ale cărui linii au lungimile
de undă de 4 ori mai mici decât ale atomului de hidrogen.
11. Problema 4. Găsiţi energia de legătură a unui electron aflat în starea
fundamentală, într-un atom hidrogenoid, în al cărui spectru, a treia linie a seriei
Balmer are lungimea de undă egală cu 1085Ả.
12. Problema 5. Calculaţi pentru atomul de hidrogen:
a) lungimile de undă ale primelor trei linii ale seriei Balmer
b) puterea de rezoluţie minimă  /  a unui spectroscop capabil să vizualizeze în
mod distinct primele 20 linii ale seriei Balmer.

S-ar putea să vă placă și