Contributia fizicii la

dezvoltarea societatii
FIZICA ESTE O STIINTA CARE SE OCUPA DE STUDIUL FENOMENELOR NATURII. DE LA INCEPUTUL LUMII , OAMENII
INCEARCA SA CREEZE LUCRURI NOI CARE SA II AJUTE SA DUCA O VIATA MAI BUNA.
PRIMA MARE INVENTIE, ROATA, A FOST UN PAS MARE AL OMENIRII IN EVOLUTIE. URMATOARELE INVENTII SI
DESCOPERIRI AU INFLUENTAT HOTARATOR EVOLUTIA UMANA: APRINDEREA CONTROLATA A FOCULUI,
PRELUCRAREA METALELOR(CUPRU, SI MAI TARZIU FONTA), NAVIGATIA, BUSOLA, LUNETA (SISTEMUL DE LENTILE
CONCAVE), FORTA ABURILOR, AUTOMOBILUL, AERONAUTICA, TELEFONUL, UNDELE RADIO SI MICROUNDELE, CEA
DE-A PATRA STARE DE AGREGARE-PLASMA, RAZELE X (ROENTGEN), SI SUNT PROBABIL NISTE ELEMENTE CHEIE
PENTRU ALTE NOI APLICATII CARE, DESI ASTAZI NE PAR IMPOSIBILE, SE VOR PUTEA INTAMPLA IN VIITOR,
(TELEPORTAREA, CALATORIA IN ALT SPATIU SAU ALT TIMP).
APRINDEREA FOCULUI PENTRU PRIMA DATA IN MOD CONTROLAT A FOST FACUTA PRIN FRECAREA SAU LOVIREA A
DOUA CORPURI, OBSERVANDU-SE O CRESTERE A TEMPERATURII LA SUPRAFATA DE CONTACT.
PRELUCRAREA BRONZULUI, UN ALIAJ DUR AL CUPRULUI CU STANIUL, A FOST DE ASEMENEA UN PAS MARE IN
EVOLUTIA OMULUI SI A SOCIETATII. ACEST FAPT A AVUT UN MARE IMPACT IN PRODUCEREA UNELTELOR, IN
TRECEREA DE LA CELE DE LEMN SI PIATRA LA CELE MAI REZISTENTE, DE METAL.
 Fizica nucleara
Alte descoperiri, cum ar fi reacţiile nucleare, izotopii radioactivi, fuziunea
termonucleară, au avut şi utilizări negative, unii folosindu-se de aceste proprietăţi
ale atomilor pentru a produce bombe nucleare, extrem de destructive si de
nocive, atat pentru planetă cât şi pentru organismele vii. Insa fizica nucleara se
foloseste si cu scop pozitiv in biologie, agricultura si medicina.

Busola
Busola a fost o descoperire mare pentru navigatorii vremii, inventatorii acestei s-au
folosit proprietatea magnetitei pentru a se îndrepta spre polul de valoare opusă
lui(+- şi –+), ajutându-i să se orienteze in călătoriile comerciale.

Telefonul mobil
Telefonul mobil, inventat de Alexander Bell, este consir un progres al societatii destul
de semnificativ, intrucit se pot transmite date şi informaţii in timp real.
Anii 1930–1960: calculatoarele de
birou
 Pane in secolul al XX-lea, calculatoarele mecanice, casele de marcat,
mașinile contabile, au fost reproiectate in sensul utilizării motoarelor electrice,
poziția roților dințate reprezentând starea unei variabile. În preajma anilor 1920,
interesul lui Lewis Fry Richardson pentru prognozarea vremii l-a făcut să
propună utilizarea analizei numerice de către calculatori pentru modelarea
fenomenelor meteorologice; la începutul secolului al XXI-lea, sunt necesare
cele mai puternice calculatoare de pe Pământ pentru o modelare adecvată
a atmosferei cu ajutorul ecuațiilor Navier-Stokes.[24] Începând cu anii 1930, mai
multe companii, precum Friden, Marchant Calculator și Monroe au realizat
calculatoare de birou capabile să efectueze adunări, scăderi, înmulțiri și
împărțiri. În timpul proiectului Manhattan, viitorul laureat al premiului
Nobel Richard Feynman a supervizat o echipă de matematicieni calculatori,
printre care multe femei, care înțelegeau ecuațiile diferențiale ce trebuiau
rezolvate. Chiar și renumitul Stanisław Ulam a fost forțat muncească la
transformarea formulelor matematice in aproximații calculabile pentru bomba
cu hidrogen,[25] după război.
 In anul 1820, André Ampère demonstreaza ca doua fire paralele,
strabatute de curent electric, exercita unul asupra celuilalt
fenomene de atractie sau de respingere, in functie de sensul
reciproc al curentului care trece prin fiecare. J.C. Maxwell a aratat
ca deplasarea electricitatii se efectueaza prin unde.
 Forta aburilor a fost pusa in aplicatie pentru prima oara la un motor
care antrena un fierastrau de taiat lemne, deci un motor static.
Abia mai tarziu a fost inventata locomotiva. Scepticii spuneau ca
trenurile nu trebuiau lasate sa prinda viteza de frica sa nu se faca
vid in interiorul trenului si sa se sufoce calatorii.
Fizica
 Fizica (din cuvântul grec antic: care înseamnă cunoașterea naturii,
din ce înseamnă natură) este știința care studiază proprietățile și
structura materiei, formele de mișcare ale acesteia, precum și
transformările lor reciproce.
 Oricum se pune problema, fizica este una dintre cele mai vechi
discipline academice; prin intermediul unei subramuri ale sale,
astronomia, ar putea fi cea mai veche.[1] Uneori sinonimă cu
filozofia, chimia și chiar unele ramuri ale matematicii și biologiei,de-a
lungul ultimelor două milenii, fizica a devenit știință modernă
începând cu secolul al XVII-lea, iar toate aceste discipline sunt
considerate acum distincte, deși frontierele rămân greu de definit.[2