1.

Definiti toxicologia ca stiinta,notiuni 2 Descrieti 3 Exemplificaţi extrapolarea

generale,problem contemporane in domeniu. diversitatea şi datelor obţinute în condiţii de
Nimic nu este fără otrava ,totul este otrava in funcție complexitatea laborator pe om.
de doza . Toxicologia (toxicon - toxic , logos - știință ) fenomenelor La baza toxicologiei generale sta
-compartimentul medicinii care se ocupa cu studiul toxice. știință despre deplasarea
legități interacțiunii organismului viu și toxicului. Clasificarea substanțelor toxice in
Toxicologia poate fi definite ca ştiinţa care studiază substanţelor toxice organism.Sarcina de baza a
efectele dăunătoare ale substanţelor chimice asupra se realizează după toxicologiei este depistarea și
organismelor, precum şi interacţiunile acestora mai multe criterii: caracterizarea proprietatilor toxice
cuorganismele vii. Într -un sens mai larg, ea a în funcţie de ale substantelor chimice, care pot
fostdefinite ca ştiinţa care se ocupă cu identificarea, efectele produse în provoca in organismului sau a
izolarea şi determinarea cantitativă a substanţelor organism: animalelor schimbări patologice ,
toxice, cu acţiunealor asupra organismului, precum şi Anoxie: prin de asemenea și studierea
cu mijloacele folosite pentrucombaterea efectelor combinarea cu conditiilor, in care aceste
toxice. Substanta care provoaca intoxicatie sau hemoglobina, cu proprietăți apar ,se manifesta mai
moartea la patrunderea in organism in cantitati mici se formare de derivaţi evident și dispar . Interacțiune
numeste toxic. Acțiunea toxica poseda frecvent incapabili să toxicului cu organismul se
substanțele străine organismului viu, care au primit transporte studiază din doua aspecte : Cum
denumirea de 'xenobiotic' din greaca xenos - străin . oxigenul (oxidul acționează substanța asupra
Unele substanțe aflându-se intr-o anumită cantitate sau de carbon, nitraţii, organismului(toxicodinamia) Și
stare in mediul habitatual sau mediul intern al nitriţii);prin ce se întîmplă cu substanța in
organismului uman sau animal sunt i condiție blocarea enzimelor organism(toxicocinetica) A doua
obligatorie pentru existența lor, de exemplu, respiratorii sarcina a toxicologiei este
microelementele ( argint, cadmiu,litiu, cobalt, erc.) celulare determinarea zonei acțiunii toxice
Astfel una și aceeași substanța chimica poate fi otrava , (cianurile);prin a subs chimice studiate
sau medicament vital necesar in dependentă de lezarea organelor (toxicometria) Parametrii de baza
anumite condiții cu care el se întâlnește și reacționează hematoformatoare ai toxicometriei sunt :
cu organismul. Starea patologica care de dezvolta in (substanţele radio- *Lim ac - pragul acțiunii unice
urma interacțiunii toxicului cu organismul, se numește active). (acute) a subs toxice - doza
intoxicația sau otrăvire. Conform terminologiei Corozive asupra eficace minima , care provoacă
aprobate otrăvire, de obicei, se considera numai acele zonelor de contact schimbarea indicilor activității
intoxicații, care sunt provocate de otrava 'exogena' , şi a organelor de vitale a organismului , care ies din
pătrunsă in organism din afara lui . La baza excreţie (toxicele limitele reacțiilor fiziologice de
toxicologiei generale sta știință despre deplasarea minerale); adaptare ;
substanțelor toxice in organism : Căile de pătrundere Toxice *DL 50 (DL100) - doza letala medie
Distribuția Transformarea protoplasmatice şi a subs administrata pe anumită
metabolica(biotransformarea) Eliminarea. De aceea , parenchimatoase cale ( intern , subcutanat ,etc,in
sarcina de baza a toxicologiei este depistarea și rezultatul fiind inhalație ) care provoacă moartea
caracterizarea proprietatilor toxice ale substantelor degenerescenţa a 50 % (100%) din animalele
chimice, care pot provoca in organismului sau a grasă, tendinţa experimentate care mai apoi au
animalelor schimbări patologice , de asemenea și spre hemoragie fost sub supraveghere timp de 2
studierea conditiilor, in care aceste proprietăți apar ,se (tetraclorura de săptămîni . Se exprima in
manifesta mai evident și dispar. carbon, fosforul). miligrame de substanța la 1 kg
în funcţie de masa corporală a animalului (
natura fizică sau mg/kg);
chimică: *CL50(CL 100 )- concentrația letala
anorganice , care provoacă moartea a 50%
(metalele, (100%) animale experimentate
metaloizii, alcalii, prin acțiunea inhalatorie , se
acizii) exprima in miligrame la 1m3 aer
organice: (mg/m3) *CMA- concentrație
hidrocarburile, maxima admisă a substanței in aer
derivaţii , se exprima in miligrame la
halogenaţi ai 1m3aer (mg/m3);
hidrocarburilor *NAAI - nivelul aproximativ al
(cloroformul, acțiunii inofensive a substanței ,
tetraclorura de se exprima in miligrame 1m3 aer
carbon), acizii (mg/m3). Zinaida actinium toxice
organici (ac. acute - exprima pericol toxic al
formic, ac. substanței chimice și se
salicilic, ac. caracterizează prin raportul : DL
oxalic, ac. fluoro- 50 /Lim ac.
acetic), esterii Cu Cit este mai mare aceasta
acidului fosforic valoare , cu atât este mai
(pesticidele inofensive. Substanța investigata .
organofosforice), Efectul toxic poate fi apreciat prin
fenolii, alcaloizii, determinarea schimbărilor
glicozizii, fucntionale sau structurale ale
saponinele; organelor și sistemelor .Din aceste
în funcţie de considerente a treia sarcina a
origine: toxicologiei se considera studierea
minerală; semnelor clinice și
vegetală; patomorfologice de intoxicație la
organică; pătrunderea prin diferite cai a
sintetică. toxicului in organism . In acest
în funcţie de aspect otrăvirea se poate
provenienţă şi considera ca o trauma chimica
domeniul de specifica a organismului și sarcina
utilizare: pesticide, toxicologilui este de a stabili
îngrăşăminte localizarea ei directa și reacția
chimice, poluanţi generală a organismului.
industriali, Importantă majora privativa și
medicamente, teoretica are și determinarea
furaje cu "toxicității selective " a toxicului ,
micotoxine, plante adică a proprietații lui de a
toxice, toxine de distruge major anumite celule sau
origine animală, țesuturi , neatingind altele , cu
aditivi furajeri. care se afla in contact direct.
Ele se impart in 2 Obținerea unei astfel de
grupe: Generale: informații este necesară pentru
Dupa proprietatile studierea antifonului efective și a
chimice. Dupa altor substanțe terapeutice , de
scopul asemenea și a metodelor de
utilizarii.Dupa prevenire a intoxicațiilor . Indicii
gradul de toxicității depind nu numai de
toxicitate. proprietățile toxicului , dar și de
Dupa modul de sensibilitatea (de specie , de gen ,
actiune de virsta și individuală )
toxica.Dupa organismului fata de el . Astefel ,
toxicitatea reiese , sarcina a Petra S
selective. toxicologiei , care consta in
Speciale:Dupa elaborarea bazelor explorării
modul dezvoltarii datelor obținute pe cale
hipoxiei.Dupa experimentala asupra omului .
mecanismul de Intoxicaţiile pot fi accidentale sau
interactiune cu provocate.
sistemele Intoxicaţiile accidentale se pot
enzimatice.Dupa produce în condiţii naturale sau în
caracterul condiţii create de om.
urmarilor Intoxicaţiile în condiţii naturale se
biologice.Dupa produc cu toxice care se găsesc în
gradul activitatii mod obişnuit în natură, cum ar fi
 cancerigene.Dupa toxicele minerale din apa de băut
principii (fluorurile, nitraţii, fierul) sau
chimice.Dupa acumulate în plante (molibden,
clasificarea seleniu, cadmiu), plantele toxice
igienica a toxicelor (mai ales în condiţii de secetă, la
începutul păşunatului, la
animalele tinere), insectele
veninoase (bondari, viespi,
păianjeni) şi şerpii veninoşi.
Intoxicaţiile în condiţii create de
om sunt cele mai frecvente.
Cauzele sunt: poluanţii industriali,
pesticidele, îngrăşămintele
chimice (azotate, fosfatice,
potasice), medicamentele, aditivii
furajeri, micotoxinele.
Intoxicaţiile provocate sunt cele
făcute în scop criminal sau
eutanasic.
5. 10. Roluri 6.Reproduceti clasificarea
4.Doza deosebit de substant toxice si a
“Nimic nu este otravă, nimic nu este fără otravă, totul importante in intoxicatiilor. Ele se impart in
depinde de doză” (Paracelsus). limitarea doua grupe :generale bazate pe
Doza este unul dintre factorii cei mai importanţi de influentei un anumit princiupiu de
toxicitate factorilor de apreciere characteristic tuturor
Caracterizarea toxicologică a unei substanţe mediu asupra subs chimice.Speciale- reflecta
administrate per os sau parenteral se stabileşte prin: stabilitatii si, legatura intre particularitatile
doza maximă tolerată (D.M.T.) – cantitatea cea mai implicit, asupra fizicco chimice aparte si
mare de substanţă care este suportată de organism fără eficacitatii/sigura manifestarea toxicitatii lor.
să apară fenomene toxice; ntei, il au: Principii de clasificare a
doza letală (D.L.) – cantitatea minimă de substanţă care indicatiile toxicelor:Generale ; -dupa
provoacă moartea unui animal adult; curpinse in proprietatile chimice –dupa
Datorită variaţiilor individuale s-au introdus şi valorile: prospect si pe scopul utilizarii; -dupa gradul de
doza letală zero (D.L.0) – cantitatea de substanţă care ambalajul toxicitate; - dupa modul de
determină fenomene toxice grave, dar nu letale; produsului, actiune toxica; - dupa toxicitatea
doza letală 50 (D.L.50) – cantitatea de substanţă care referitoare la selective. Speciale:Dupa modul
produce efecte letale la 50 din 100 animale de modul de dezvoltarii hepoxiei;- dupa
experienţă în 24-48 ore; pastrare a, prin mecanismul de actiune cu
doza letală 100 (D.L.100) – cantitatea de substanţă care consilierea sistemele enzimatice;-dupa
produce efecte letale la toate animalele folosite în pacientului cu caracterul urmarilor biologice a
experimentul acut de toxicitate; privire la modul intoxicatiilor ;-dupa gradul
dozele letale 75 şi 25 – sunt rar folosite; de pastrare activitivitatii cancerigene .
doza minimă letală (D.M.L.) – cantitatea minimă de produsului
substanţă care omoară un singur animal din lot; eliberat; daca
doza letală certă (D.L.C.) – cantitatea de substanţă care cosmeticelor
produce moarte animalelor în orice situaţie. industriale au
Substanţele toxice care pătrund pe cale respiratorie sunt inscrise
caracterizate prin: specificatii in
concentraţia letală a toxicului în atmosferă (C.L.) – acest sens,
corespunde aproximativ dozei letale şi se exprimă în pacientului
ppm, mg/m3; trebuie sa i se
concentraţia letală 50 (C.L.50) – cantitatea de toxic indice conditiile
(mg/m3 aer) care produce moartea a 50% din animalele speciale de
de experienţă în decurs de 4 ore; pastrare pentru
concentraţia letală 100 (C.L.100) – cantitatea minimă de prodsele
toxic (mg/m3 aer) din aerul respirat de animalele de oficinale sau
experienţă care provoacă 100% mortalitate. magistrale
În cazul medicamentelor se raportează DL50 la DE50 In cazul
(doza terapeutică efectivă 50) şi se obţine indicele produselor
terapeutic (I.T.). Dacă indicele terapeutic este mai mare pentru care se
sau egal cu 10, medicamentul respectiv nu prezintă recomanda
pericol la doze uzuale , iar dacă este mai mic de 10, pastrarea in
este necesar să fie folosit cu precauţie. conditii "ferite de
lumina",
pacientului i se
va atrage atentia
sa inchida bine
ambalajul.
Produsele care
contin solventi
inflamabili in
proportie mare
(alcool
concentrat, eter,
cloroform)
trebuie pastrate
ferit de foc.
De asemenea,
pacientul trebuie
sa fie informat cu
privire la
riscurile pe care
le antreneaza
utilizarea
produselor
expirate (aparitia
de fenomene
secundare –
reactii alergice,
intoxicatii) si sa
respecte
indicatiile de
pastrare inscrise
pe ambalajul
produsului
cosmetic.
7 Reproduceţi clasificarea chimico-patologică a 8 Reproduceţi
substanţelor toxice. clasificarea 9 Reproduceţi clasificarea
Toxicologia clinica - este un compartimentul substanţelor toxicologică a substanţelor
toxicologiei , care studiază bolile de etiologie chimica , toxice după toxice.
adică maladiile chimice ale omului , apărute in urma toxicitatea Toxicologia se clasifica in:
acțiunii toxice a compusilor chimici in mediul lui selectivă. Toxicologia analitica-
ambiant .Principalele compartimente ale toxicologiei Clasificarea studiaza proprietatile fizico-
clinice sunt : •Toxicologia bolilor chimice acute toxicelor dupa chimice, tehnici de
(intoxicațiilor), care se dezvolta in urma acțiunii "toxicitatea identificare, izolare,
unimomentane a compusilor chimici in doza toxica ; selectiva" 1. determinari cantitative.
•Toxicologia bolilor chimice cronice(intoxicațiilor Cardiotoxine - cu Toxicologia experimentala-
),apărute in urma acțiunii îndelungate și repetate a tulburări de ritm si studiaza caile de metabolizare
substantelor toxice ; •Toxicologia narcologica, care conductibilitate, a substantelor toxice si a
studiază mecanismele deprinderii patologice a omului distrofie toxica a mecanismelor prin care
fata de anumite substanțe toxice , numite narcotice , și miocardului. actioneaza.
metodele de combatere a lor ; •Toxicologia Reprezentanţi - Toxicologia clinica - studiaza
medicamentoasă (farmacotoxocologia ), sarcina căreia glicozidele simptomele intoxicatiilor si
este determinarea latitudinii indexului terapeutic a cardiace (digitalis, modul de tratament cu scopul
preparatelor medicamentoase , a acțiunii adverse sau digoxin, de a salva persoanele
nocive asupra organismului (,, boala medicamentoase lantozid,s.a. ), intoxicate.
“) , elaborarea procedeelor de prevenire și tratament a antidepresanti Toxicologia medico-legala -
intoxicațiilor medicamentoase. In prezent , la direcția triciclici studiaza tehnicile de
clinica a toxicologiei adera și știință despre acțiunea (imipramin, evidentiere a substantelor
biologica a meterialelor sintetice , implantate in amitriptilin); toxice toxice in cazul intoxicatiilor
organismul uman (proteze vasculare , calcule artificiale vegetale (aconit, letale
cardiace etc.). In afara de aceasta , se evidențiază veratrin, chinin, Ecotoxicologia - urmareste
ramuri speciale ale toxicologiei , care studiază s.a.); toxice contaminarea mediului cu
intoxicarea oamenilor și animalelor in condiții sau animale diferiti poluanti, distribuirea in
împrejurări specifice la acțiunea unui anumit fel de (tetrodotoxin); mediu, efectele nocive asupra
substanțe toxice : militară cosmica și de aviatie , legală săruri de bariu, sistemului.
și alte varietăți ale toxicologiei ,care de obicei includ in kaliu. 2. Clasificarea substantelor
sine elemente din toate direcțiile de baza - teoretica , Neurotoxine - cu toxice se face dupa mai multe
igienica și clinica . tulburări ale criterii:
activităţii psihice, din punct de vedre chimic: -
coma toxica, toxici gazosi, volatili,
hiperchineze si minerali, organici, speciali
paralizii toxice. d.p.d.v. biologic: - se tine
Reprezentanţi - seama de sistemul de organe
preparatele asupra carora actioneaza:
psihotrope simpatomimetici,
(narcotice simpatolitici,
analgetice, parasimpatomimetici,
tranchilizatori, parasimpatolitici.
somnifere); dupa organul tinta:
insecticidele toxici ai SNC
organofosforice; toxici ai sist. Neuromuscular
oxidul de carbon; toxici ai aparatului digestiv
derivaţii toxici ai tegumentelor
izoniazidei toxici ai ap. respirator
(tubazid, ftivazid); toxici ai ap. cardio – vascular
alcoolul si 4. dupa origine: naturali,
surogatele lui. 3. vegetali, animali, sinteza
Hepatotoxine - cu 5. dupa natura chimica:
distrofie toxica a toxici organici, anorganici
ficatului. 6. dupa provenienta:
Reprezentanţi - industriali, aditivi alimentari,
hidrocarburile medicamente, plante toxice,
aromatice clorate pesticide, detergenti
(dicloretan s.a.); 7. dupa nocivitate: ( DL 50
ciupercile - mg/Kg corp) :
otrăvitoare supertoxice - DL 50 sub 5mg
(ciuperca alba); / Kg corp
fenoli; aldehide. 4. extrem de toxice -
Nefrotoxine - cu DL50 intre 5 - 50 mg / Kg
nefropatie toxica. corp
Reprezentanţi - foarte toxice - DL 50 intre 50
compuşii metalelor - 500 mg / Kg corp
grele; moderat toxice - DL50 intre
etilenglicolul; 500 - 5000 mg / Kg corp
acidul oxalic. 5. slab toxice - DL 50 intre 5000
Hemotoxine - cu - 15000 mg / Kg corp
hemoliza, practic netoxice DL 50 peste
 methemoglobinemi 15000 mg / Kg corp
e. Reprezentanţi - Caracterizarea toxicologica a
anilina si derivatele substantei se stabileste prin
ei; nitritii; determinarea dozei letale (
hidrogenul DL) care reprezinta cantitatea
arsénicos. 6. minima de substanta care
Toxice gastro- provoaca moartea, DL0(
intestinale - cu zero)- cantitatea de substanta
gastroenterita care determina fenomene
toxica. toxice grave, dar nu letale,
Reprezentanţi - DML - doza minima letala,
preparate corozive; DL50, DL100.
compuşii metalelor în funcţie de efectele produse
grele si a în organism:
arseniului.

10. Roluri deosebit de importante in limitarea 11. Factorii care 12. Factorii biologici includ :
influentei factorilor de mediu asupra stabilitatii si, influenţează Specia
implicit, asupra eficacitatii/sigurantei, il au: toxicitatea Toxicitatea unei substante poate
indicatiile curpinse in prospect si pe ambalajul Factorii de fi diferita de la o specie la alta ,
produsului, referitoare la modul de pastrare a, prin toxicitate datorita in general diferentelor
consilierea pacientului cu privire la modul de pastrare reprezintă de toxicinetica sau de
produsului eliberat; daca cosmeticelor industriale au totalitatea metabolizare . Uneori ,
inscrise specificatii in acest sens, pacientului trebuie sa condiţiilor de toxicitatea diferita este
i se indice conditiile speciale de pastrare pentru care depinde determinate de factori
prodsele oficinale sau magistrale toxicitatea unei fiziologici . Astfel , alcaloizii
In cazul produselor pentru care se recomanda pastrarea substanţe sau din Scilla maritima sunt utilizati
in conditii "ferite de lumina", pacientului i se va atrage gradul său de ca rodenticide , pentru ca
atentia sa inchida bine ambalajul. Produsele care contin nocivitate.Factori sobolanul nu are capacitatea de
solventi inflamabili in proportie mare (alcool i de toxicitate pot a voma si de a elimina in acest
concentrat, eter, cloroform) trebuie pastrate ferit de foc. fi grupaţi în două mod toxicul ingerat Rasa
De asemenea, pacientul trebuie sa fie informat cu grupe: factori de Asiaticii si indienii din America
privire la riscurile pe care le antreneaza utilizarea toxicitate sunt mai putin sensibili la
produselor expirate (aparitia de fenomene secundare – dependenţi de actiunea izoniazidei , deoarece o
reactii alergice, intoxicatii) si sa respecte indicatiile de substanţă şi detoxifica prin acetilare sub
pastrare inscrise pe ambalajul produsului cosmetic. factori de actiunea acetiltransferazei mai
Factorii de mediu influenţează activitatea enzimatică, toxicitate rapid si mai intens decat alibi si
rezultând astfel diferenţe de metabolism. dependenţi de negrii .
Temperatura. Frigul, fiind un factor de stres prin axul animal. Sexul , starea hormonala si
hipofizo-suprarenalian, determină creşterea activităţii Factorii de gestatia
enzimelor microzomale hepatice. De exemplu, în toxicitate Toxicitatea difera in functie de
condiţii de temperatură scăzută hidroxilarea dependenţi de sex datorita influentei
acetanilidei se produce de două ori mai intens. substanţă hormonilor si a factorilor
Presiunea atmosferică scăzută reduce capacitatea factori de genetici . Astfel , sobolanii
organismului de metabolizare a substanţelor xenotice. toxicitate din masculi metabolizeaza
Zgomotul, factor de stres, creşte capacitatea de această categorie xenobioticele mult mai rapid
metabolizare. Astfel, este intensificată evident sunt reprezentaţi decat femelele , fiind mai
hidroxilarea 2-naftilaminei. de: proprietăţile rezistenti la actiunea
Radiaţiile ionizante exercită o acţiune complexă, de fizico-chimice substantelor toxice care urmeaza
activare în general a metabolismului substanţelor ale substanţei, cai de detoxifiere .
xenobiotice, dar de diminuare a oxidării microzomale tipul de asociere Dezechilibrele hormonale (
prin inhibarea formării NADPH. şi doza. hipertiroidismul ,
Condiţiile de confort habitual: disconfortul influenţează Proprietăţile hipersulinemia , stimularea
negativ activitatea citocromului P450, a hidroxilazelor fizico-chimice axului hipofizo-
(de exemplu, cea care metabolizează anilina) etc.. Natura chimică corticosuprerenalian etc. ) pot
tipul modifica raspunsul la actiunea
combinaţiei: substantei toxice .
organică sau Starea de gestatie creste in
anorganică (ex. general sensibilitatea la
compuşii substantele toxice .
anorganici ai Varsta
arsenului sunt Nou- nascutii , copiii si
mai toxici decât varstnicii sunt mai sensibili
compuşii decat adultii la actiunea
organici); substantelor toxice datorita unor
valenţa (ex. diferente de toxicocinetica . La
derivaţii persoanele in varsta , toxicitatea
arsenului poate fi modificata si de unii
trivalent sunt mai factori farmacodinamici , cum
toxici decât ar fi diminuarea afinitatii pentru
derivaţii unii receptori ( ex. Propanolul )
arsenului sau cresterea sensibilitatii SNC
pentavalent; la unele medicamente ( ex.
clorura Barbiturice , benzodiazepine ) .
mercurică este Starea patologica
mai toxică decât Existenta unor leziuni sau
clorura deficiente organice poate
mercuroasă); modifica considerabil cinetica si
greutatea metabolismul compusilor
atomică şi exogeni , influentand toxicitatea
moleculară acestora . Cele mai importante
(toxicitatea sunt : afectiunile hepatice (
creşte în paralel modifica metabolismul ) ,
cu greutatea afectiunile renale ( modifica
atomică şi excretia ) , maladiile cardiace (
moleculară, ex. afecteaza circulatia hepatica si
alcoolul amilic renala ) si afectiunile aparatului
cu GM 88 este respirator ( cresc sensibilitatea
mai toxic decât la actiunea unor poluanti
alcoolii butiric – atmosferici ) .
GM 74, propilic Efortul fizic si starea de
– GM 60, etilic – oboseala
GM 46, metilic – In efort fizic , volumul
GM 32); respirator creste , iar substantele
structura care patrund in organism pe cale
chimică: respiratorie sunt inhalate in
substituirea unor cantitate mai mare .
atomi sau Starea de oboseala mareste
grupuri de atomi sensibilitatea la toxice .
într-o moleculă ca un fator mai este abuzul de
modifică uneori unele substane daunatoare ca
toxicitatea – ex. exemplu alcoolul.
introducerea
halogenilor în
molecula
hidrocarburilor
determină
creşterea
toxicităţii:
metanul (CH4)
este inert, pe
când clorura de
metilen (CH2Cl2)
şi tetraclorura de
carbon (CCl4)
sunt foarte
toxice; fixarea
unui atom de
oxigen pe
gruparea aminică
scade toxicitatea,
formându-se
aminooxizi.
izomeria:
izomerii levogiri
sunt mai toxici
decât cei
dextrogiri;
izomerii para
sunt mai toxici
decât cei meta şi
decât cei orto;
izomerul gamma
al
hexaclorciclohex
anului este mai
toxic decât
ceilalţi.
Starea de
agregare şi
mărimea
particulelor
Starea lichidă
favorizează
absorţia,
crescând gradul
de toxicitate.
Substanţele
gazoase, datorită
absorţiei rapide,
în special pe cale
respiratorie, au
un grad crescut
de toxicitate. La
toxicele solide,
toxicitatea
depinde de forma
sub care se
găsesc, amorfă
sau cristalină
(cele amorfe,
fiind mai
solubile, sunt
mai uşor
absorbabile şi, ca
urmare, mai
toxice).
Pesticidele fine,
datorită
dispersiei
avansate sunt
mai toxice.
Solubilitatea
Substanţele
solide care nu se
solubilizează în
apă sau lipide
sunt lipsite de
toxicitate.
Absorbţia şi
difuziunea
toxicelor este
influenţată de
coeficientul de
partaj –
coeficientul de
repartiţie
lipide/apă.
Cel mai bine se
absorb
moleculele care
au coeficient de
partaj mediu.
Pentru
substanţele
hidrosolubile
toxicitatea este
proporţională cu
gradul de
solubilitate:
arseniţii, mai
solubili, sunt mai
toxici decât
anhidrida
arsenioasă;
sărurile de bariu
solubile sunt mai
toxice decât
sulfatul de bariu
insolubil.
Pentru toxicele
care pătrund pe
cale cutanată
toxicitatea
depinde atât de
liposolubilitate,
cât şi de
hidrosolubilitate.
Concentraţia
Influenţa acestui
factor este
vizibilă la
substanţele
gazoase. Prezintă
o deosebită
importanţă
produsul C x t,
care constituie
constanta lui
d`Haber (C =
concentraţia; t =
durata de
acţiune).
Concentraţia
influenţează şi
toxicitatea
substanţelor care
se prezintă sub
formă de soluţie
(ex. acidul
sulfuric
concentrat este
corosiv, iar cel
diluat 2 –3% este
o limonadă acidă
cu utilizare
terapeutică).
Starea de
ionizare
Forma ionizată a
substanţelor nu
se absoarbe decât
în foarte mică
măsură sau
deloc.
Starea de
ionizare depinde
de pH-ul şi pK-ul
substanţei.
Pentru
barbiturice,
creşterea pH-ului
determină
trecerea de la
forma
liposolubilă la
cea hidrosolubilă
(ionizată) şi
scade gradul de
absorbţie. pH-ul
scăzut, din
stomac,
favorizează
existenţa formei
liposolubile
(neionizată) şi
astfel
absorbţia.Pentru
alcaloizi,
creşterea pH-ului
determină
trecerea din
forma
hidrosolubilă
(ionizată) în
forma
liposolubilă
(neionizată).
Absorbţia se face
bine în condiţiile
de pH din
duoden.
Solventul
Solventul
influenţează
toxicitatea fie
prin acţiunea
toxică proprie
(ex. solvenţii
pesticidelor), fie
prin favorizarea
absorbţiei
(situaţie care se
întâlneşte atunci
când nu se
administrează
antidoturi
nespecifice sau
purgative
adecvate, de
exemplu: lapte,
purgative
uleioase în
intoxicaţia cu
pesticide
organoclorurate,
organofosforice,
fosfor etc.).
Originea
În funcţie de
originea
toxicelor
(vegetală,
animală,
minerală,
industrială) se
pot întâlni
situaţii specifice
care influenţează
toxicitatea.
Astfel, la
toxicele vegetale,
toxicitatea este
influenţată de
părţile plantei
care sunt
consumate (de
obicei toxicul se
concentrează în
rădăcini,
seminţe), de
stadiul vegetaţiei
(principii toxici
se găsesc în
cantităţi mai
mari în anumite
faze ale
vegetaţiei, de
exemplu
glicozizi
cianogenetici, în
porumb, în faza
de lapte ceară),
de factorii
pedoclimatici şi
meteorologici (în
condiţii de
secetă, în
regiunile de
stepă, în Glyceria
aquatica – mana
de apă, se
concentrează
glicozizi
cianogenetici;
Flores cinae
conţine cantităţi
mai mari de
santonină în luna
mai şi mai mici
în luna august).
La toxicele
minerale,
toxicitatea poate
scădea prin
învechire (ex.
cianura de
potasiu).
Tipul de asociere
Asocierile de
substanţe pot
modifica
activitatea
acestora în
sensul creşterii
sau reducerii
toxicităţii.
Asocierile pot fi
sinergice (cresc
toxicitatea) sau
antagonice
(reduc
toxicitatea).
Asocierile
sinergice sunt de
mai multe tipuri:
-prin însumare
(ex. cocaina şi
adrenalina);-prin
potenţare (ex.
compuşii
organofosforici
cu substanţele
parasimpaticomi
metice);-prin
favorizarea
absorbţiei (ex.
toxicitatea
compuşilor pe
bază de fosfor
creşte dacă raţia
este bogată în
lipide).
Asocierile
antagonice
diminuă
toxicitatea prin
efectele de ordin
fizic, chimic sau
farmacodinamic
care se produc.
Antagonismul
poate fi
reversibil sau
ireversibil. Un
caz particular îl
constituie
antidotismul. De
exemplu:
taninurile
precipită
alcaloizii;
compuşii
colinergici sunt
antagonizaţi de
atropină;
intoxicaţia cu
cupru poate fi
prevenită prin
administrarea de
molibden şi
invers; cianura
de potasiu în
combinaţie cu
glucoza este
transformată în
cianhidrină,
produs netoxic.
 Doza
“Nimic nu este
otravă, nimic nu
este fără otravă,
totul depinde de
doză”
(Paracelsus).Doz
a este unul dintre
factorii cei mai
importanţi de
toxicitate
Caracterizarea
toxicologică a
unei substanţe
administrate per
os sau parenteral
se stabileşte prin:
doza maximă
tolerată (D.M.T.)
– cantitatea cea
mai mare de
substanţă care
este suportată de
organism fără să
apară fenomene
toxice;
doza letală
(D.L.) –
cantitatea
minimă de
substanţă care
provoacă
moartea unui
animal adult;
Datorită
variaţiilor
individuale s-au
introdus şi
valorile:
doza letală zero
(D.L.0) –
cantitatea de
substanţă care
determină
fenomene toxice
grave, dar nu
letale;
doza letală 50
(D.L.50) –
cantitatea de
substanţă care
produce efecte
letale la 50 din
100 animale de
experienţă în 24-
48 ore;
doza letală 100
(D.L.100) –
cantitatea de
substanţă care
produce efecte
letale la toate
animalele
folosite în
experimentul
acut de
toxicitate;
dozele letale 75
şi 25 – sunt rar
folosite;
doza minimă
letală (D.M.L.) –
cantitatea
minimă de
substanţă care
omoară un singur
animal din lot;
doza letală certă
(D.L.C.) –
cantitatea de
substanţă care
produce moarte
animalelor în orice
situaţie.
Substanţele toxice
care pătrund pe
cale respiratorie
sunt caracterizate
prin:
concentraţia letală a
toxicului în atmosferă
(C.L.) – corespunde
aproximativ dozei
letale şi se exprimă în
ppm, mg/m3;
concentraţia letală 50
(C.L.50) – cantitatea de
toxic (mg/m3 aer) care
produce moartea a
50% din animalele de
experienţă în decurs de
4 ore;
concentraţia letală 100
(C.L.100) – cantitatea
minimă de toxic
(mg/m3 aer) din aerul
respirat de animalele
de experienţă care
provoacă 100%
mortalitate.
În cazul
medicamentelor se
 raportează DL50 la
DE50 (doza terapeutică
efectivă 50) şi se
obţine indicele
terapeutic (I.T.). Dacă
indicele terapeutic este
mai mare sau egal cu
10, medicamentul
respectiv nu prezintă
pericol la doze uzuale ,
iar dacă este mai mic
de 10, este necesar să
fie folosit cu precauţie.

13. Toxicocinetica studiază absorbţia, distribuţia, 14. Absorbţia 15.Absorbtia toxinelor pe

metabolizarea şi excreţia xenobioticelor în condiţii în substanţelor calea respiratorie
care se poate produce toxicitate sau în caz de expunere toxice în tubul Calea respiratorie este o cale
excesivă. digestiv. severă de intoxicaţie, deoarece
Absorbţia reprezintă procesul prin care xenobioticele Absorbţia absorbţia toxicelor se face rapid,
pătrund în organism, respectiv trec din mediul extern în substanţelor toxice detoxificarea este diminuată,
lichidele biologice (sânge, limfă, lichidcefalorahidian). se face diferenţiat, toxicele ocolind bariera
O substanţă toxică poate pătrunde în organism pe în funcţie de hepatică. Excepţie fac toxicele
diferite căi, care pot fi clasificate în segmentul tubului activate hepatic (ex. parationul).
a) căi naturale:digestivă, respiratorie,cutanată, prin digestiv. Pe cale respiratorie se absorb
mucoase sau seroase. Mucoasa orală are toxicele volatile (cloroformul,
b) căi artificiale rol limitat în eterul), toxicele gazoase (oxidul
(parenterale),intraperitoneală(i.p.),intravenoasă(i.v.),su absorbţie datorită de carbon, acidul cianhidric,
bcutană,intramusculară. tranzitului rapid. bioxidul de sulf, hidrogenul
Căile principale de absorbţie pentru substanţele toxice suntPrin contact mai sulfurat, amoniacul), produşii
calea digestivă,calea respiratory şi calea cutanată. Căile îndelungat prin care sublimează, particulele fine
parenterale se folosesc de obiceipentru administrarea gargarisme, de aerosoli (mai mici de 5 μ),
substanţelor medicamentoase şi sunt utilizate badijonări, s-ar pulberile metalice încărcate
înexperimentele toxicologice putea produce electric.
intoxicaţii. Mucoasele căilor respiratorii
Mucoasa anterioare (nazală, traheală,
sublinguală este bronhică) au importanţă redusă
cea mai propice pentru absorbţie. În general,
absorbţiei. toxicele sunt expulzate prin
Substanţele care se tuse, strănut. Totuşi, contactul
absorb pe această repetat poate duce la intoxicaţie
cale (de exemplu, (de exemplu, se pot absorbi
cocaina, nicotina, sărurile alcaline ca iodura de
cianura de potasiu) sodiu, salicilatul de sodiu).
evită bariera Pulmonul are o mare capacitate
hepatică şi de absorbţie datorită suprafeţei
detoxificarea lor mari, structurii şi
este limitată. vascularizaţiei.
Mucoasa Este o cale de absorbţie
esofagiană nu importantă pentru pătrunderea
prezintă importanţă substaţelor toxicecare se găsesc
pentru absorbţia în aerul din mediul industrial
toxicelor. Doar la sau comunal sub formă de gaze,
păsări, dacă este vapori ai lichidelor volatile sau
lezionată mucoasa particule fine, lichide sau solide.
ingluvială, este Sistemul respirator este prevăzut
posibilă absorbţia cu unele mecanisme de
şi, ca urmare, protective împotriva
intoxicaţia. substanţelor toxice, în speciala
Mucoasa celor sub formăde particule.
prestomacelor este Totuşi, el este vulnerabil din
propice absorbţiei. mai multe motive: -Schimbul de
Absorbţia este gaze la nivelul alveolelor
dependentă de pH- capilare se produce la o distanţă
ul mediului şi de foarte mică de sistemul circula
pK-ul substanţei. tor, ceea ce permite nu numai
Relaţia dintre pH şi schimbul de oxygen şi dioxid de
pK este favorabilă carbon, ci şi schimbul de
absorbţiei atunci substanţe toxice gazoase. -
când predomină Pereţii alveolari sunt umectaţi
componenta de un film apos subţire, care
neionizată. facilitează absorbţia initiala a
Mucoasa gastrică substanţelor toxice din aerul
permite absorbţia alveolar. Totuşi,în unele cazuri,
anumitor toxice. componenta fosfolipidică de la
Absorbţia este suprafaţa stratului mono
posibilă pentru molecular interacţioneză cu
componentele compuşii cu liposolubilitate
neionizate şi este, mareşi le întârzie absorbţia.
ca şi în cazul Suprafaţa alveolelor pulmonare
absorbţiei din este foarte mare (între 50şi 100
prestomace, de m2), de aproximativ 50 de
dependentă de pH ori mai mare decât suprafaţa
şi pK. La un pH pielii.
puternic acid se
absorb acizii slabi,
dar nu se absorb
bazele tari.
Absorbţia în
stomac este
influenţată şi de
conţinutul gastric.
Astfel, acidul
clorhidric precipită
sărurile metalelor
grele, transformă
parţial cianurile în
acid cianhidric,
neutralizează unele
substanţe bazice,
precipită unele
emulsii etc..
Conţinutul gastric
diluează toxicul. În
cazul în care
stomacul este lipsit
de furaje, unele
toxice, datorită
efectului lor iritant,
provoacă voma şi
astfel se produce
expulzarea
toxicului.
Mucoasa
intestinală, datorită
suprafeţei mari şi a
vascularizaţiei
bogate, are mare
capacitate de
absorbţie. Cea mai
eficientă este
mucoasa
intestinului subţire,
dar la ierbivorele
monogastrice se
realizează
absorbţia şi în
intestinul gros.
Mucoasa rectală
este propice pentru
substanţele
biologic active,
absorbţia se face pe
cale sanguină şi pe
cale limfatică,
evitându-se bariera
hepatică.Absorbţia
prin mucoasa
intestinală este
influenţată de pH şi
pK (se absorb bine
componentele
neionizate), de
motilitatea
intestinală (diareea
reduce absorbţia,
constipaţia o
favorizează), de
componentele
conţinutului
intestinal (mucina
reduce absorbţia;
sărurile biliare
cresc absorbţia
substanţelor
hidrosolubile prin
formarea de micelii
şi scad absorbţia
dacă dau produşi
insolubili cu
substanţele,
alimentele; prin
prezenţa în
cantităţi mari,
sărurile biliare scad
gradul de
absorbţie,
influenţează pH-ul,
motilitatea
 intestinală, fluxul
sanguin), de starea
fiziologică şi
morfologică a
mucoasei digestive
(substanţele
chelatante,
mobilizând calciul
şi magneziul
membranar, cresc
permeabilitatea
mucoasei digestive
şi scad
selectivitatea faţă
de moleculele
mari; modificările
congestive sau
trofice accelerează
absorbţia).
16. Absorbtia substantelor tooxice prin cutanat 17. Absorbţia 18.Dereglarile respiratiei.
Absorbţia toxicelor prin pielea intactă este dificilă toxicelor după Sindromul de insuficienţă
datorită structurii acesteia şi datorită stratului administrările respiratorie acută de natură toxică
hidrolipidic. pe căi se instalează ca urmare a mai
Pielea este considerată o barieră fiziologică faţă de parenterale multor cauze:
particulele şi moleculele chimice străine. Există, totuşi, Calea hipoventilaţia centrală prin
două posibilităţi pentru pătrunderea toxicelor în intravenoasă depresia centrilor respiratori
capilarele din derm şi de aici în circulaţia generală şi permite absorbţia bulbari în intoxicaţia cu
anume transepidermic (pentru substanţele liposolubile cu rapidă a deprimante ale SNC (barbiturice,
coeficient de partaj mare) şi transfolicular (din sebum în toxicelor, opiacee, alcool, tranchilizante),
glandele sebacee sau foliculul pilos şi de aici în derm). substanţele compuşi organofosforici,
Absorbţia transcutanată este favorizată de masaj (prin evitând barierele alcaloizi, atropină, veratrină etc.;
comprimarea foliculilor), de transpiraţie (prin dizolvarea gastrice şi paralizia musculaturii respiratorii
toxicelor de pe tegument), de eroziuni (prin descoperirea intestinale. în intoxicaţiile cu cucută (Conium
circulaţiei limfatice a corionului), de solvenţii organici, Calea maculatum), curarizante, compuşi
substanţele keratolitice, detergenţi. subcutanată. organofosforici;
Transcutanat se pot absorbi substanţele gazoase şi Substanţa fiind tulburări de mecanică ventilatorie
volatile (hidrogenul sulfurat, oxidul de carbon, bioxidul introdusă în – în cursul convulsiilor de origine
de carbon, aldehida formică, acidul cianhidric), o serie ţesutul toxică;
de substanţe organice (hidrocarburile alifatice lichide de hipodermic, prin obstrucţia căilor aeriene prin
la C6 la C10; hidrocarburile aromatice, ciclice, terpenice; difuziune, ajunge edem laringian – în intoxicaţiile
alcoolii, esterii: acetaţii, butiraţii; fenolii; solvenţii în circulaţie şi îşi cu acizi şi baze corozive, toxine
cloruraţi; insecticidele organofosforice, insecticidele exercită efectul sau toxice care provoacă şoc
organoclorurate; alcaloizii lichizi: nicotina etc.), toxic. anafilactic;
substanţele minerale (direct sau după transformarea în Calea obstrucţia căilor aeriene prin
contact cu acizii graşi din sebum – sărurile de taliu, intramusculară hipersecreţie – în intoxicaţiile cu
unele săruri de mercur, de plumb, bismut, iodurile asigură absorbţia substanţe parasimpaticomimetice,
alcaline). mai rapidă a compuşi organofosforici – prin
În general, substanţele cu greutate moleculară mai mare substanţelor edem pulmonar acut – în
de 300 kDa traversează greu pielea, pe când toxicele cu decât cea intoxicaţia cu ANTU, compuşi
greutate moleculară mică, liposolubile, neionice şi subcutanată. Din organofosforici, clor, oxid de
nepolare străbat pielea mai uşor (GLENDENNING şi muşchi, datorită carbon, amoniac, hidrogen
STOUGHTEN, 1962). vascularizaţiei sulfurat etc.;
Pielea este un ţesut multistratificat complex, care bogate, prin scăderea „capacităţii de oxigen” a
constituie o barieră fiziologică relativ eficientă împotriva difuziune, sângelui determinată de hemoliză
pătrunderii xenobioticelor. Ea este relative impermeabilă substanţele ajung – în intoxicaţia cu plante ce conţin
faţă de majoritatea ionilor şi faţă de soluţiile apoase, dar în circulaţie. Cel saponine – de
este permeabilă pentru multe substanţe toxice în stare de mai rapid se methemoglobinemie – în
agregare solidă, lichidă sau gazoasă. Pielea este absorb intoxicaţii cu azotaţi, azotiţi,
alcătuitădin trei straturi: epidermă, derm şi hipoderm, în substanţele cloraţi, sulfamide – de
acesta din urmă găsindu-se aparatul pilosebaceu şi hidrosolubile. carboxihemoglobinemie – în
glandele sudoripare.Absorbţia substanţelor toxice se Calea intoxicaţii cu oxid de carbon;
poate face prin: intrarahidiană. alterarea metabolismului tisular
Foliculii pilo şi, sau celulele glandelor sebacee şi Pentru realizarea oxidativ prin inhibarea unor
sudoripare; este o cale minoră, deoarece suprafaţa lor absorbţiei, sisteme enzimatice oxidative
raportat la suprafaţa totalăa pielii este doarde 0,1-1%. substanţele (citocromi, citocromoxidaza) – în
Difuzie prin celulele epidermei care constituie porţiunea trebuie să intoxicaţia cu cianuri, hidrogen
majoritară asupra feţei pielii. străbată bariera sulfurat, opiacee, fluoruri.
Absorbţia cutanată poate fi influenţată de: hematoencefalică Clinic, sindromul de insuficienţă
proprietăţile fizico-chimice ale substanţei, în special , aceasta respiratorie acută se traduce prin
gradul de ionizare,mărimea moleculei, solubilitatea în depinzând de bradipnee sau tahipnee, dispnee,
apăşi lipide- pH-ul pielii -temperatura ambiantă-masajul coeficientul de asfixie, modificarea culorii
local. disociere mucoaselor şi pielii.
(substanţele În intoxicaţii, aerul expirat poate
puţin ionizate avea un miros specific: aliaceu în
sau neionizate o intoxicaţii cu fosfor, arsen; de
străbat mai uşor) fenol, în intoxicaţia cu creolină,
şi de fenoli; de migdale amare, în
liposolubilitate intoxicaţia cu acid cianhidric,
(substanţele glicozizi cianogenetici; de urină
liposolubile sunt de şoarece, în intoxicaţia cu
avantajate). cucută; de amoniac, în intoxicaţia
cu uree.
Se instalează în stările de comă,
când esteafectat centrul respirator.
Dereglarea actului de respiraţie
apare ca rezultat al paraliziei
musculaturii respiratorii, care
complică considerabil evoluţia
afecţiunii
19. Sindromul afectarii singelui. 20. Sindromul 21. Biotransformarea
Acţiunea asupra sângelui se manifestă fie prin scăderea dereglarii substantelor toxice
coagulabilităţii (warfarina, oxalaţii, hirudina), fie prin circulatiei -sediul si bazele bio-
creşterea coagulabilităţii (veninul de viperă). sanguine. transformare
Elementele sangvine pot suferi o serie de modificări De obicei, acest -totalitatea transformarii pe care
sub acţiunea toxicelor. sindrom însoţeşte le sufera compusii
Eritrocitele pot suferi modificări morfologice intoxicaţiile acute. exogeni,toxici,reprezinta bio-
(anizocitoză, poichilocitoză sau apariţia de granulaţii Cauzele dereglării transformarea sau metodolizarea
bazofile, în intoxicaţia cu plumb), numerice funcţionării acestora.
(poliglobulie reală – oxidul de carbon, arsenul; sistemului Notiunea de compus exogen
hemoconcentraţie – fosgenul; hipoglobulie prin cardiovascular defineste aceeasi subect care
blocarea hematopoezei – fosforul, plumbul; sunt:inhibarea patrude in organ pe diferite
hipoglobulie prin hemoliză – saponinele, veninurile; centrului cai,nu este folosita pentru
prin hemaglutinare – ricinul, crotonul), modificări ale vasomotor, biosinteza componentilor
hemoglobinei (transformarea hemoglobinei în dereglarea celulari si tisulari.
carboxihemoglobină – oxidul de carbon; în funcţiilor glandelor Organul in care se
methemoglobină – nitraţi, nitriţi; în cianhemoglobină – suprarenale,creşter metadolizeaza de ex. din toxic
acidul cianhidric; în hematoporfirină – benzenul, ea permiabilităţii nu reprezinta intotdeauna sediul
plumbul). pereţilor vaselor principal al actiunii lui toxice.
Leucocitele suferă modificări numerice şi anume, sanguine. Astfel aliodul metalic se
leucopenie – în intoxicaţiile cu benzen, iperită, albastru Acţiunea asupra metabolizeazaa in ficat,dar
de toluidină, uretan; agranulocitoză – în intoxicaţiile cu vaselor sanguine altiunea toxica o exercita pin
acid arsenios, dinitrofenoli, piramidon, cloramfenicol. se manifestă prin metadolitii sai,indeosebi asupra
În intoxicaţiile cu benzen sau toxicoza cu vasodilataţie sistemultui nervos central si
stahibotriotoxină se întâlneşte trombocitopenia asociată (nitraţii) sau vaso- renichilor.
cu purpură. constricţie Bio-transparenta subst. toxice
Aceasta afectiune este caracteristic pentru intoxicaţiile (alcaloizi din comporta dupa in, doua faze.
cumonoxid de carbon (CO). În aşa caz se inactivează secara cornută, In prima faza,un compus(A)
hemoglobina, se micşorează volumul de oxigen în butenolidul). activ sau inaetiv de vedere
sânge. Aceasta se intampla, deoarece moleculele de biologic,este transformat prin
monoxid de carbon se ataseaza de celulele rosii din relatii de oxido-reducere sau
sange de 250 de ori mai puternic decat cele de oxigen. hidroliza intr-un alt compus
In timp ce oxigenul din sange este inlocuit de activ(B) sau inaetiv(B1)
monoxidul de carbon, tesuturile si organele din In faza a doua ,compusii
organism care depind de acest oxigen, nu mai pot A,B,B1 se transforma intr-un
functiona normal. Simptomele intoxicatiei cu monoxid compus C,care este in general
de carbon variaza de la simptome usoare, rezultatul unor relatii de sinteza
pseudogripale (cum ar fi durerile de capsau de stomac fiind inactiv din (.) de vedere
urmate de febra) pana la tulburari severe ale inimii si biologic.
creierului. Expunerea prelungita la cantitati reduse de Bio-trans toxinelor in prima
monoxid de carbon, pe parcursul mai multor zile poate faza se realizeaza pentru relatii
determina moartea. Oamenii reactioneaza in mod de oxidare reducerea si hidroliza
diferit la expunerea la cantitati identice de monoxid de in rezultatul carora in molecula
carbon. De aceea intoxicatia cu monoxid de carbon toxicului apar unele grupe
poate avea urmari usoare pana la cele grave, asupra reactive si cu polaritatea
diverselor persoane cu acelasi grad de expunere. crescuta -OH,-SH,-COOH,NH2
Simptomele intoxicatiei cu monoxid de carbon se Toate acestea relatii sunt
schimba in functie de concentratia din sange a controlate de enzime specifice
carboxihemoglobinei (hemoglobina de care se ataseaza din grupul oxidarilor
monoxidul de carbon, in locul oxigenului). reductazele si hidrolazele.
Procesul de bio-trans. a
toxicelor in faza a 2 consta intr-
o relatie de conjugare sau
sinteza pe parcursul careia
gruparile reactive introduse in
molecula toxicului in prima faza
se combina cu diferiti compusi
printre care acidul
glucuronic,sulfuric,glicolul,glut
omina,cisteina. De mentionat
ca nu toate subst toxice exogene
se metab. in 2 etape:Astfel bio-
transf. alcoolului etilic se face in
intregime in 1 faza,iar cea a
fenolului in cea de a 2
faza,deoarece acesteasubstante
poseda grupari reactive.-
Principalele relatii ale bio-trans
care in 1 faza a bio-trans. subst
toxice au loc relatii de
oxidare,reducere si hidroliza iar
in cea de a 2 faza:relatii de
conjugare sau sinteza .
Relatiile de oxidare intervin
mai frecvent in procesul de bio-
trans a subst toxice exogene.
Exista insa subst.ai carora
produsi de oxidare sunt mai
toxici dechit compusii initiali.
 Asa de ex. aldehida termica este
mai toxica dechit alcoolul
metalic,paraxonul-mai toxic
dechit atilenglecolul.
Relatiile de reducere
influenteaza mai putin procesul
de bio-trans a toxicilor dechit
relatiile de oxidare,dar dupa
cum stim fenomenul de
reducere este cuplat cu cel de
oxidare,in cadrul relatiilor de
oxido-reducere ca rezultat al
reactiilor de
reducere,aldehidelor se
transforma in alcooli
primari.Cetoanele -in alcooli
secundari iar enzimele care
reduc acesti compusi se gasesc
in microsimii din ficat.
Este o cale esenţiala de
detoxicare naturala a
organismului. In practica clinica
se utilizează preparate-inductori
ori inhibitori ai fermenţilor, care
influenţează asupra
biotransformarii xenobioticelor
in scop de a deminua efectul lor
toxic. Metabolizarea
substanţelor toxice, precum şi a
unor substanţe xenobiotice este
influenţată de numeroşi factori
endogeni şi exogeni.
Factorii endogeni sunt diverşi:
genetici, fiziologici (vârsta,
sexul, alimentaţia), starea de
sănătate, ritmul circadian.
Factorii exogeni cuprind factorii
farmacodinamici şi de mediu.
22. Estimati factorii exogeni care influenteaza 23.Estimati 24.Estimati mecanismele
actiunea substantelor toxice asupra organismului. factorii exogeni eliminarii substantelor toxice din
Metabolizarea substanţelor toxice, precum şi a unor care influenteaza organism.
substanţe xenobiotice este influenţată de numeroşi actiunea Din organism se elimină produşii
factori endogeni şi exogeni.Factorii endogeni sunt substantelor toxice metabolizaţi şi fracţiunile
diverşi: genetici, fiziologici (vârsta, sexul, alimentaţia), asupra netransformate.
starea de sănătate, ritmul circadian. organismului. Substanţele toxice prezintă, în
Factorii genetici. Diferenţele de metabolizare, care Metabolizarea general, electivitate pentru o cale
apar frecvent între specii şi chiar în cadrul speciei, se substanţelor toxice, de eliminare, dar se pot elimina şi
datorează factorului genetic.Studiul polimorfismelor precum şi a unor simultan pe mai multe căi. Nu se
genetice a permis elucidarea a numeroase aspecte substanţe poate stabili o legătură între calea
legate de absorbţia, metabolizarea substanţelor xenobiotice este de pătrundere a toxicului şi
xenobiotice. De exemplu, biotransformarea compuşilor influenţată de organul de eliminare (de exemplu,
cumarinici, respectiv hidroxilarea aromatică, se numeroşi factori atropina administrată subcutanat
realizează sub acţiunea enzimei 7-cumarin hidroxilaza. endogeni şi poate fi găsită în stomac;
Bolile ereditare metabolice pot determina accidente exogeni.Factorii mercurul aplicat pe piele se
terapeutice. exogeni cuprind regăseşte în intestin).
Factorii fiziologici. Capacitatea de metabolizare este factorii Viteza de eliminare a toxicelor
dependentă de vârstă (animalele tinere au o capacitate farmacodinamici şi depinde de calea de administrare,
mai scăzută de metabolizare datorită dezvoltării de mediu. de proprietăţile fizico-chimice, de
incomplete a echipamentului enzimatic Factorii fixarea pe proteinele plasmatice şi
parametabolic), sex (la masculi, metabolizarea prin farmacodinamici tisulare, de metabolizările
intermediul enzimelor microzomale hepatice este mai interferează suferite, de calea de eliminare, de
rapidă; la femele biotransformarea microzomală competitiv cu starea funcţională a căii de
hepatică este mai redusă, iar la cele gestante substanţele administrare.
glucuronoconjugarea este redusă la jumătate), xenobiotice în Căile de eliminare a toxicelor
alimentaţie (carenţele proteice, vitaminice, procesul de Calea digestivă prezintă
influenţează negativ posibilităţile de detoxifiere). metabolizare prin importanţă redusă. Trebuie să se
Starea de sănătate, în special integritatea funcţională a utilizarea aceloraşi facă diferenţă între expulzarea
ficatului şi rinichilor, are o influenţă marcantă asupra enzime. Ca urmare, prin vomă şi fecale a substanţelor
metabolizării toxicelor. metabolizarea insolubile sau mai puţin solubile,
Ritmul circadian. Există diferenţe individuale de la o zi substanţelor toxice sau a celor care nu au fost
la alta şi chiar de la o oră la alta în cursul aceleiaşi zile. este întârziată sau absorbite şi eliminarea
Metabolizarea substanţelor xenobiotice este influenţată chiar inhibată. substanţelor care au pătruns în
de ritmul circadian al funcţiei nervoase, al excreţiei Fenomenul de circulaţia generală.
urinare, al concentraţiei plasmatice de hormoni. inhibiţie Eliminarea se poate face prin
enzimatică este salivă (alcaloizi: chinina,
complex, el stricnina; metale: mercurul,
datorându-se plumbul, bismutul; iodul), suc
inhibiţiei gastric (morfina, halogenii), bilă
competitive a (numai produşii cu greutate
aceloraşi enzime moleculară peste 400 kDa,
sau a cofactorilor, sărurile metalelor grele: plumb,
inhibiţiei sintezei mercur, crom, nichel; arsenul;
enzimelor, alcaloizii).
încetinirii Calea renală este calea majoră
activităţii pentru majoritatea toxicelor. Pe
enzimelor. această cale se elimină substanţele
Inhibiţia duce la toxice cu greutate moleculară mai
intensificarea mică de 150 kDa.
efectelor toxice. Eliminarea se realizează prin
Dintre substanţele filtrare glomerulară, resorbţie
inhibitoare se pot tubulară sau secreţie tubulară.
cita: medicamente Filtrarea glomerulară este un
(cloramfenicolul, proces de ultrafiltrare pasivă a
morfina, acidul unei cantităţi de apă şi substanţe
paraaminosalicilic) solvite, cu greutate moleculară
, poluanţi mică, polare, nelegate la proteine.
(insecticide Depinde de presiunea hidrostatică
organofosforice, a sângelui şi de presiunea
tetraclorura de oncotică a proteinelor sanguine.
carbon etc.). Resorbţia tubulară reprezintă
În faza reîntoarcerea în tubii renali din
metabolizării pot circulaţie, prin proces pasiv, a
surveni interacţiuni unor cantităţi mari de apă,
ale substanţelor substanţe anorganice ionizate,
exogene unele substanţe neionizate
(medicamente, liposolubile, acizi şi baze slabe
poluanţi) care nedisociate.
determină Secreţia tubulară constă din
stimularea transportul activ din capilarele
activităţii sangvine în tubi împotriva
enzimelor, adică gradientului de concentraţie.
inducţia Prezintă specificitate şi se face cu
enzimatică. consum de energie.
Inducţia enzimatică Prin rinichi se elimină majoritatea
este un proces sărurilor metalice, iodurile,
adaptativ temporar. nitraţii, nitriţii, alcaloizii,
Activitate pesticidele. Determinarea
inductoare prezintă concentraţiilor din urină are
substanţe cu pentru unele toxice valoare de
structură chimică şi diagnostic.
acţiune Calea pulmonară este cea mai
farmacologică sau rapidă cale de eliminare.
toxică foarte Eliminarea se face prin epiteliul
diferită. alveolar, prin secreţie bronhică
Factorii de mediu sau nazală. Viteza de eliminare
influenţează depinde de gradul de volatilitate.
activitatea Pe această cale se elimină:
enzimatică, substanţe gazoase (hidrogenul
rezultând astfel sulfurat, oxidul de carbon),
diferenţe de metaboliţii gazoşi, substanţele
metabolism. volatile (alcoolul, eterul,
Temperatura. cloroformul, esenţele vegetale).
Frigul, fiind un Pielea constituie o cale de
factor de stres prin eliminare pentru toxicele gazoase,
axul hipofizo- volatile şi pentru unele substanţe
suprarenalian, solide. Astfel, pe această cale se
determină creşterea elimină alcaloizii, compuşii de
activităţii arsen, metalele grele, iodurile,
enzimelor bromurile, camforul.
microzomale Glanda mamară reprezintă o cale
hepatice. De de eliminare pentru compuşi
exemplu, în volatili (alcool, eter), baze
condiţii de organice (alcaloizi: cafeină,
temperatură morfină, chinină, antipirină), acizi
scăzută (acid acetil salicilic, acid
hidroxilarea barbituric), pesticide, aflatoxine,
acetanilidei se ioni minerali (plumb, mercur,
produce de două arsen, iod, brom), cloralhidrat.
ori mai intens. Căile secundare de eliminare:
Presiunea păr, unghii
atmosferică scăzută glande salivare
reduce capacitatea glande sebacee
organismului de placentă (pentru unele substanţe
metabolizare a toxice cu repercursiuni asupra
substanţelor fătului sau embrionului). Este
xenotice. important să ştim căile de
Zgomotul, factor eliminare ale Substantelor toxice
de stres, creşte pentru: diagnostic: pentru a
capacitatea de determina concentraţia STP în
metabolizare. urină, aerul expirat, păr;
Astfel, este profilaxie: -pentru a menţine într-
intensificată o bună stare de funcţionare căile
evident de eliminare şi urmărirea
hidroxilarea 2- periodică a a stării de fucţionare
naftilaminei. acestor căi (funcţia renală).
Radiaţiile ionizante pentru a interzice femeilor
exercită o acţiune gravide sau care alăptează lucrul
complexă, de în mediu toxic.
 activare în general
a metabolismului
substanţelor
xenobiotice, dar de
diminuare a
oxidării
microzomale prin
inhibarea formării
NADPH.
Condiţiile de
confort habitual:
disconfortul
influenţează
negativ activitatea
citocromului P450, a
hidroxilazelor (de
exemplu, cea care
metabolizează
anilina) etc.

25.Estimati mecanisme actiunei toxice asupra organismului(Toxicodinamica). 26. 27.Acţ

Substanţele toxice acţionează în momentul pătrunderii, în timpul difuziunii, în timpul eliminării Acţi iunea
sau la distanţă, prin intermediul sistemului nervos vegetativ (sindromul de iritaţie Reilly). unea toxicel
Deşi acţiunea toxicelor, în general, se repercutează asupra întregului organism, toxicele prezintă toxic or
electivitate pentru anumite ţesuturi sau organe (de exemplu, toxice renale: mercurul; toxice elor asupr
hepatice: fosforul, tetraclorura de carbon; toxice nervoase: alcaloizii; toxice cardiace: glicozizii asup a
cardiotonici etc.. ra compo
Acţiunea toxicelor asupra sistemului nervos pielii nentel
Sistemul nervos este afectat, în general, de orice toxic. şi or
Substanţele toxice acţionează asupra sistemului nervos central (stricnina, brucina etc.), asupra prod celula
sistemului nervos periferic (curarizantele) sau asupra sistemului nervos vegetativ (pesticidele ucţii re şi
organofosforice, atropina etc.). Chiar în cadrul aceleiaşi componente ale sistemului nervos există lor subcel
predilecţie pentru diferite etaje, de exemplu: amfetamina pentru scoarţa cerebrală; pentetrazolul, pielii ulare
lobelina pentru bulb; stricnina pentru neuronii Renshaw din măduvă; curarizantele pentru filetele Toxi Acţiun
motorii ale terminaţiunilor nervoase, iar cocaina pentru filetele senzitive. De asemenea, simţurile cele ea
pot fi afectate selectiv (alcoolul metilic afectează acuitatea vizuală, streptomicina acuitatea prov toxicel
auditivă). oacă or
Acţiunea asupra sistemului nervos poate fi excitantă (stricnina, brucina) sau deprimantă (eterul, cong asupra
cloroformul, barbituricele). estie nucleu
Acţiunea toxicelor asupra aparatului cardiovascular prin lui
Substanţele toxice îşi exercită acţiunea asupra sângelui, vaselor şi /sau cordului. elibe Unele
Acţiunea asupra sângelui se manifestă fie prin scăderea coagulabilităţii (warfarina, oxalaţii, rare toxice,
hirudina), fie prin creşterea coagulabilităţii (veninul de viperă). de precu
Elementele sangvine pot suferi o serie de modificări sub acţiunea toxicelor. hista m
Eritrocitele pot suferi modificări morfologice (anizocitoză, poichilocitoză sau apariţia de mină benzid
granulaţii bazofile, în intoxicaţia cu plumb), numerice (poliglobulie reală – oxidul de carbon, , ina,
arsenul; hemoconcentraţie – fosgenul; hipoglobulie prin blocarea hematopoezei – fosforul, vezic alfa-
plumbul; hipoglobulie prin hemoliză – saponinele, veninurile; prin hemaglutinare – ricinul, aţii naftila
crotonul), modificări ale hemoglobinei (transformarea hemoglobinei în carboxihemoglobină – dator mina,
oxidul de carbon; în methemoglobină – nitraţi, nitriţi; în cianhemoglobină – acidul cianhidric; în ită cromul
hematoporfirină – benzenul, plumbul). creşt ,
Leucocitele suferă modificări numerice şi anume, leucopenie – în intoxicaţiile cu benzen, iperită, erii determ
albastru de toluidină, uretan; agranulocitoză – în intoxicaţiile cu acid arsenios, dinitrofenoli, perm ină
piramidon, cloramfenicol. eabil codific
În intoxicaţiile cu benzen sau toxicoza cu stahibotriotoxină se întâlneşte trombocitopenia asociată ităţii area
cu purpură. local anorm
Acţiunea asupra vaselor sanguine se manifestă prin vasodilataţie (nitraţii) sau vaso-constricţie e. ală a
(alcaloizi din secara cornută, butenolidul). Clini ADN-
Funcţia cordului poate fi stimulată sau deprimată. Stopul cardiac este în sistolă (intoxicaţiile cu c, ului,
glicozizi) sau în diastolă (intoxicaţii cu nicotină, muscarină). acţiu fapt
Acţiunea toxicelor asupra aparatului respirator nea care
Toxicele acţionează asupra aparatului respirator local, central sau reflex. asup condu
Substanţele iritante, prin excitarea terminaţiunilor nervoase, determină reflexe motorii (strănut, ra ce la
tuse, bronhoconstricţie), reflexe secretorii (hipersecreţie, congestie, edeme), fenomene pielii formar
astmatiforme. Acţiunea centrală se exercită asupra centrilor respiratori din bulb (acţiune excitantă şi ea
sau deprimantă).În marea majoritate a cazurilor, acţiunea asupra aparatului respirator se prod unui
manifestă clinic prin asfixie. Se întâlneşte asfixia prin lipsă de aer (edemul glotei, bronhospasm, ucţiil ARN
astmă bronhic – veninurile, gazele iritante; contracţia tetanică a muşchilor respiratori – stricnina; or mesag
paralizia muşchilor respiratori – Conium maculatum), prin paralizia centrilor bulbari (atropina, acest er
Colchicum autumnale, barbituricele etc.). Indirect, unele toxice determină asfixie prin eia modifi
incapacitatea de fixare a oxigenului pe hemoglobină (nitraţii, nitriţii, oxidul de carbon, cloraţii) se cat şi,
prin anoxie tisulara datorită inhibiţiei sistemului de respiraţie celulară (cianurile). mani respect
Acţiunea toxicelor asupra aparatului digestiv festă iv, la
Aparatul digestiv cu anexele sale se resimte atunci când toxicul a pătruns pe cale orală. ca sinteză
Prin contactul direct se produc: catar, congestie, ulcere, necroze. Cu implicaţii grave asupra fotod proteic
organismului este acţiunea unor toxice asupra ficatului, cu producerea degenerescenţei granulare erma ă
sau a cirozei (fosforul, plumbul, tetraclorura de carbon, aflatoxinele etc.). toze anorm
Acţiunea toxicelor asupra aparatului uro-genital (feno ală.
Cel mai afectat organ este rinichiul, deoarece este organ de eliminare şi parţial de metabolizare. tiazi Acţiun
Toxicele acţionează diferenţiat asupra segmentelor nefronului: cantarida asupra glomerulului, na, ea
cromul asupra porţiunii anterioare, mercurul şi uraniul asupra porţiunii intermediare. unel toxicel
Substanţele toxice produc congestie renală (nitraţii, nitriţii), hemoragie (cantarida, terebentina), e or
degenerescenţă (mercurul, ochratoxina, aflatoxinele). plant asupra
Aparatul genital este uneori afectat de substanţele toxice, de exemplu, sulfochinoxalina e nucleu
determină degenerescenţa ovarului, toxina F2-zearalenona produce sindromul estrogenic la toxic lui şi
femele şi degenerescenţa testiculelor la masculi, nitraţii şi nitriţii provoacă edem placentar. e, citopla
Acţiunea toxicelor asupra pielii şi producţiilor pielii rubra smei
Toxicele provoacă congestie prin eliberare de histamină, vezicaţii datorită creşterii toxin Halog
permeabilităţii locale. Clinic, acţiunea asupra pielii şi producţiilor acesteia se manifestă ca ele), enii
fotodermatoze (fenotiazina, unele plante toxice, rubratoxinele), alopecie (acetatul de taliu). alop acţion
Acţiunea toxicelor asupra termoreglării ecie ează
Termoreglarea este rezultanta activităţii centrilor termoreglatori cefalici şi medulari, a (acet atât
musculaturii cardiace şi scheletice şi a intensităţii depurării cutanate. atul asupra
Perturbarea termoreglării determină hipotermie (marea majoritate a toxicelor) sau hipertermie de sinteze
(prin travaliu muscular sau modificarea fosforilării oxidative: toxicele convulsivante – erbicidele taliu) i
dinitrofenolice). . ADN-
ului,
cât şi
inhiba
nt
asupra
matură
rii
celulei
.
Neurol
epticel
e
produc
leziuni
nuclea
 re
irevers
29. ibile şi
Sind modifi
rom cări
ul ale
dere compo
glari nentel
i or
meca citopla
nism smatic
ului e.
de Acţiun
term ea
oregl toxicel
are. or
se asupra
înreg citopla
istre smei
ază Prin
încaz acţiun
ul ea
intox asupra
icaţii compo
lor nentel
diver or
se, citopla
se smatic
mani e,
festă toxicel
prin e
scăd produc
erea pertur
temp bări
eratu ale
rii proces
corp elor
ului( metab
laacţ olice.
iune Metab
a olismu
alco l
olulu glucidi
i, c este
som frecve
nifer nt
ilor) afectat
sau .
ridic Astfel,
area unele
ei (la substa
acţiu nţe
nea (albast
CO, rul de
acizi metile
lor, n,
bazel naftali
or,su na,
bstan nitrofu
ţelor ranul,
orga fenace
nofo tina,
sfori sulfam
ce). idele)
Aces acţion
te ează
devi asupra
eri glucoz
de o-6-
temp fosfat-
eratu dehidr
ră ogenaz
sunt ei
ca necesa
urma ră
re oxidări
ască i
derii glucoz
proc o-6-
eselo fosfatu
r lui în
meta prezen
bolic ţa
e şi a coenzi
inten mei
sific NADP
ării ,
term aceast
olize a fiind
i, iar o cale
pe pentru
de produc
altă erea
parte anemi
suntc ei
auzat hemoli
e de tice.În
abso hialopl
rbţia asma
de celulel
sâng or
ea muscu
subst lare,
anţel toxicel
or e pot
toxic suprim
e, de a
dere activit
glare atea
a ATP-
alim azică,
entăr împied
iicrei icând
erulu transfo
i cu rmarea
oxig energi
en. ei
Ter chimic
more e în
glare energi
a e
este mecan
rezul ică (de
tanta exemp
activ lu,
ităţii halota
centr nul are
ilor acţiun
term e
oregl inotro
atori p
cefal negati
ici şi vă).
med Acţiun
ulari, ea
a toxicel
musc or
ulatu asupra
rii mitoco
cardi ndriilo
ace r
şi Toxice
schel le din
etice aceast
şi a ă
inten catego
sităţi rie
i interfe
depu rează
rării cu
cuta proces
nate. ele
Pertu metab
rbare olice
a din
term ciclul
oregl Krebs
ării şi din
deter lanţul
mină respira
hipot tor, cu
ermi formar
e ea
(mar ATP-
ea ului,
majo cu
ritate schim
a barea
toxic de
elor) membr
sau ană.
hiper Forma
termi rea
e ATP-
(prin ului
trava este
liu pertur
musc bată de
ular tetracl
sau orura
modi de
ficar carbon
ea ,
fosfo glucoz
rilări izii
i digitali
oxid ci,
ative tetraci
: cline.
toxic În
ele consec
conv inţă,
ulsiv impiet
ante ează
– asupra
erbic fosfori
idele lării
dinit oxidati
rofen ve. De
olice aseme
). nea,
prin
reduce
rea
sinteze
i de
ATP,
toxicel
e pot
determ
ina
tulbură
ri de
sinteză
,
modifi
cări
ale
perme
abilităţ
ii
membr
anelor
şi, ca
urmare
,
umflar
ea
mitoco
ndriei
(de
exemp
lu,
diureti
cele
mercur
iale,
barbitu
ricele,
clorof
ormul)
.
Alte
substa
nţe cu
potenţi
al
toxic
(barbit
uricele
,
haloge
nii,
nitrofe
nolii),
prin
formar
ea de
legătur
i
bogate
în
energi
e, duc
la
blocar
ea
funcţio
nală a
mitoco
ndriilo
r.
Acţiun
ea
toxicel
or
asupra
lizozo
milor
Acţiun
ea
asupra
lizozo
milor
este
drastic
ă,
irevers
ibilă.
Tulbur
ările
determ
inate
de
acţiun
ea
toxicel
or
asupra
lizozo
milor
sunt
gradua
te, de
la
modifi
carea
perme
abilităţ
ii
pentru
apă şi
electro
liţi,
până la
elibera
rea de
enzim
e
hidroli
tice cu
degrad
are
celular
ă sau
necroz
ă
celular
ă.
Eliber
area
enzim
elor
litice
se
produc
e în
condiţi
i de
anoxie
şi
acidoz
ă
celular
ă. Din
aceast
ă
catego
rie de
toxice
fac
parte
toxicel
e
hepati
ce
(tetracl
orura
de
carbon
),
sulfatu
l de
strepto
micină
, 2-4
dinitro
fenolul
,
digitali
na.
Acţiun
ea
toxicel
or
asupra
reticul
ului
endopl
asmati
c
Acţiun
ea
asupra
reticul
ului
endopl
asmati
c se
traduc
e prin
vacuol
izare
(tetraci
clinele
), prin
hipertr
ofie,
care
nu este
patolo
gică
până la
un
punct
(fosfor
ul,
DDT-
ul,
fenoba
rbitalu
l,
alcool
ul
etilic),
prin
acţiun
e
inhiba
ntă
asupra
unor
enzim
e,
precu
m
glucur
oniltra
nsfera
za
(novob
iecina)
, fapt
ce
duce la
hepatit
ă
toxică
cu
elibera
re de
bilirub
ină.
Acţiun
ea
toxicel
or
asupra
membr
anelor
celular
e şi
intra-
celular
e
Toxice
le
acţion
ează
asupra
fosfoli
pidelor
,
grupăr
ilor
SH,
care
sunt de
cea
mai
mare
import
anţă
pentru
structu
ra
membr
anelor
celular
e,
rezultâ
nd
modifi
carea
perme
abilităţ
ii şi, ca
urmare
,
intoxic
aţia
celulei
.
Datorit
ă
rolului
lor în
control
ul
schim
burilor
, în
transp
ortul
 activ şi
pasiv,
acţiun
ea
malefi
că a
toxicel
or
asupra
membr
anelor
este
deoseb
it de
gravă.
28.Numeroase mecanisme de acţiune se bazează pe inhibiţia unor sisteme enzimatice. Inhibiţia 30.in 31.Int
se realizează (după BOCQ, 1961, citat de COTRAU, 1978) prin: denaturarea apoproteinei, toxic oxicati
fixarea pe grupările active ale apoenzimei, pe grupările specifice sau nespecifice activităţii atii ile cu
enzimei, fixarea pe centrul activ al enzimei, fixarea în locul grupării prostetice, inhibarea funcţiei cu Plumb
de donor sau acceptor a coenzimei, imobilizarea ionilor activatori. Inhibiţia, în funcţie de mer ătrun
cantitatea inhibitorului, se clasifică în inhibiţie reversibilă, atunci când există un echilibru între cur de
enzimă şi inhibitor, după înlăturarea inhibitorului, inhibiţia fiind oprită sau ireversibilă, când Merc
inhibitorul este în exces şi enzima nu îşi poate relua activitatea nici după îndepărtarea urul Plumb
inhibitorului.În funcţie de specificitatea pentru activitatea enzimei, a grupărilor blocate, inhibiţia poat ul
poate fi specifică (dacă substanţa reacţionează cu o grupare activă, esenţială funcţiei enzimei) sau e patrun
nespecifică (dacă substanţa precipită sau denaturează proteinele sau se fixează pe grupări pătru de prin
comune mai multor enzime, dar care nu constituie centri activi: NH 2, OH, SH). nde piele,
Inhibiţia nespecifică prin denaturarea şi blocarea enzimelor este mecanismul de acţiune a în sau
fenolului, o unor metale grele, a acizilor şi bazelor tari. Prin blocarea unor grupări reactive (de orga prin
exemplu SH) acţionează substanţele oxidante: ferocianura, arsenul, unele metale grele (mercurul, nism inhalar
plumbul), agenţii alchilaţi (iodoacetat, bromacetat). prin e,
Inhibiţia specifică căi transp
Se realizează prin competiţia inhibitorului cu substratul, pe care îl împiedică să se unească cu multi ortat
enzima, prin blocarea substratului, prin competiţia cu gruparea prostetică, blocarea activatorilor. ple, de
Competiţia inhibitorului cu substratul:compuşii organofosforici intră în competiţie cu acetilcolina fiind eritroc
pentru centrul activ al colinesterazei şi anume pentru centrul esterazic (electropozitiv), blocându- folos ite in
l. Ca urmare, acetilcolina nu este hidrolizată şi se acumulează;carbamaţii au efect competitiv it toate
asupra acetilcolinei tot prin competiţie pentru centrul esterazic, dar complexul în in organe
carbamatacetilcolin-esterază este mai labil; dustr le, cu
Blocarea substratului ia depun
Sistemele enzimatice funcţionează numai dacă substratul trece succesiv de la o enzimă la alta, chim ere in
sustragerea dintr-o etapă dereglând lanţul metabolic. De exemplu, acidul arsenios împiedică ică: oase
formarea acidului difosfogliceric datorită combinării sale cu fosfogliceroaldehida sub acţiunea lafab (90%).
enzimei dehidrogenazei triozofosfaţilor; acidul fosfoarsenogliceric care rezultă se descompune ricar Absor
spontan, privând de substratul lor enzimele următoare din lanţul glicolizei. ea bit
Blocarea activatorilor vops prin
Pentru activare, enzimele necesită ioni metalici, care fac parte din structura enzimei (de exemplu, elelo tractul
fierul din citocromoxidază) sau care acţionează ca simpli catalizatori (de exemplu, cobaltul r, a gastroi
pentru arginază, manganul şi zincul pentru fosfataza alcalină, fierul pentru peptidază, manganul hîrtie ntestin
pentru carboxilază, zincul pentru aldehidoxidaze etc.). i, al,
a un plumb
or ul
pesti pătrun
cide de în
şi circula
fungi ţia
cide, genera
a lă.
prod Elimin
uselo area
r plumb
farm ului
aceut din
ice, a organi
dezi sm are
nfect loc pe
anţil cale
or, a renală
prod şi
uselo digesti
r vă.
cosm Toxici
etice tatea
.Acţi plumb
unea ului
toxic este
ăa condiţi
merc onată
urulu de
i se diferit
mani e
festă acţiuni
prin la
intox nivel
icaţii molec
acute ular,
şi subcel
croni ular şi
ce. celular
Merc .
urul Plumb
este ul în
un concen
meta traţii
l mici
greu, inhibă
toxic câteva
si se enzim
gase e cu
ste rol
in import
cea ant în
mai biosint
mare eza
canti hemul
tate ui.Exc
in esul de
rimel plumb
. din
Piele sânge
a determ
abso ină
arbe fenom
merc enele
urul toxice
si-l prin
depo următo
zitea arele
za in mecan
corp, isme:
duca inhibar
nd la ea
iritat hemog
ii, lobino
react sinteze
ii i,
alerg alterar
ice si ea
probl materi
eme alului
neur geneti
otoxi c,
ce. acţiun
Merc e
urul nefrot
din oxică,
săpu neurot
nuri, oxică
crem şi
e şi vascul
alte otoxic
prod ă.Dintr
use e
cosm compu
etice şii
, este organi
în ci ai
cele plumb
din ului,
urmă tetraeti
evac lul de
uat plumb
în prezint
apele ăo
rezid import
uale. anţă
Aces toxicol
ta ogică
intră deoseb
apoi ită.
în Absor
lanţu bţia
l acestui
alim compu
entar s se
, face pe
fiind cale
extre respira
m de torie,
toxic cutana
. De tă şi
exe digesti
mplu vă.
, Intoxic
peşte aţiiel
le cu produs
conţi e pe
nut cale
ridic digesti
at de vă sunt
merc de
ur: obicei
feme volunt
ile are
gravi (sinuci
de deri,
care crime).
cons Atât
umă sub
peşte formă
intox lichidă
icat , cât şi
îşi de
expu vapori,
n tetraeti
riscu lul de
lui plumb
fetuş străbat
ii, e
care pielea
pot intactă
dezv ,
olta datorit
după ă
naşte liposol
re ubilităţ
defic ii
ienţe lui.Du
neur pă
ologi absorb
ce. ţie,
O difuze
Dire ază
ctivă rapid
a UE în
prev organi
ede sm,
că fixând
sunt u-se,
inter în
zişi special
com , în
puşii creier,f
de icat,
merc muşch
ur ca i, ţesut
ingre adipos.
dient
e în Plumb
prod ul este
usele conţin
cosm ut în
etice mai
, mult
inclu de
siv jumăta
săpu te din
nuri, rujuri,
loţiu confor
ni, m unui
şamp studiu
oane realiza
şi t de
prod Coaliţi
usele a
pentr pentru
u Cosme
albir tice
ea Sigure
pielii din
. SUA.
Food O
and treime
Drug din
Adm rujuril
inistr e
ation testate
din conţin
SUA o
perm concen
ite traţie
com de
puşi plumb
de care
merc depăşe
ur la şte
conc limita
entra permis
ţii de ă de
la 65 Admin
mg/k istraţia
g în Ameri
prod cană
usele de
de Alime
mac ntaţie
hiaj şi
pentr Medic
u ament
zona e
ochil (FDA)
or. . 39%
Toat din
e rujuril
celel e
alte testate
prod nu au
use prezen
cosm tat
etice urme
trebu de
ie să plumb.
conţi Coaliţi
n aa
merc confir
ur mat
într- faptul
o că
conc produs
entra ele
ţie unor
mai firme
mică mai
de 1 puţin
mg/k scump
g. e, ca
Revlo
n, nu
prezint
ă urme
de
plumb
în timp
ce
mărci
scump
e ca
L’Ore
al,
Cover
Girl, şi
Christi
an
Dior
au
printre
cele
mai
ridicat
e
nivele.
„Plum
bul se
depozi
tează
în corp
de-a
lungul
timpul
ui, iar
rujuril
e care
conţin
plumb,
aplicat
e de
câteva
ori pe
zi, în
fiecare
zi, pot
duce la
nivele
pericul
oase
de
expun
ere.
Cele
mai
recent
e
studii
arată
că nu
există
un
prag
sigur
al
expun
erii”, a
declar
at
doctor
ul
Mark
Mitche
ll,
preşed
intele
Coaliţi
ei
pentru
un
Mediu
Echita
bil din
Conne
cticut.
Plumb
ul este
un
cancer
igen
bine
cunosc
ut care
afectea
ză
sistem
ul
hormo
nal.
Este
uşor
absorb
it prin
piele şi
se
depozi
tează
în
oase.
Mai
poate
provoc
a
proble
me
compo
rtamen
tale,
de
memor
ie şi de
limbaj,
dar
poate
condu
ce şi la
o
creşter
ea
agresi
vităţii.
Cei
mai
vulner
abili
sunt
copiii
şi
femeil
e
însărci
nate.U
nele
vopsel
e de
păr cu
efect
lent
conţin,
de
aseme
nea,
plumb.
Univer
sitatea
Xavier
din
Louisi
ana a
făcut
cercetă
ri pe
aceast
ă temă
şi a
descop
erit că
unele
mărci
de
vopsea
de păr
conţin
de 10
ori mai
mult
plumb
decât
cantita
tea
admisă
în
vopsea
ua
pentru
locuinţ
e!
Oricin
e
lucrea
ză cu
vopsea
de
locuinţ
e sau
locuieş
te într-
o
încăpe
 re
proasp
ăt
vopsit
ă ştie
ce
reacţii
poate
să
declan
şeze
aceast
a:
dureri
de cap,
strănut
şi
greaţă,
pentru
a numi
doar
câteva
dintre
ele.

32. Parabenii sunt substanţe chimice care sunt folosite drept conservanţi, deoarece inhibă 33. 34.Alu
proliferarea bacteriilor şi astfel prelungesc perioada de valabilitate a produselor.Parabenii se Sodi miniul
găsesc sub mai multe forme (isobutilparaben, metilparaben, propilparaben, etilparaben, um Este
butilparaben ), înnenumărate produse de îngrijire personală, cosmetice,medicamente, etc. Lau preze
iarcercetările demonstrează că cea mai semnificativă formă de expunere la acţiunea parabenilor reth nt în
este calea de absorbţie prin piele.Estrogenii, fie ei sintetici sau naturali, sunt un factor de risc Sulf mod
major în apariţia cancerului mamar. Peste 20 de studii diferite au arătat că parabenii au o acţiune ate natural
estrogenică şi produc tulburări endocrine. Astfel,parabenii au fost descoperiţi în ţesuturile (SLE oriund
tumorale în cazul cancerului de sân studiu publicat în Jurnalul de Toxicologie Aplicată în martie S) , e în
2012 s-a focalizat pe studiul zonelor unde apăreau tumorile canceroase la sân şi a descoperit subst mediul
concentraţii ridicate de parabeni în zonele laterale ale sânilor , înspre zona de sub braţ, dar şi în anta înconj
zona axilară, acolo unde sunt aplicate antiperspirantele. În acest studiu, doctorul Barr şi echipa sa chim urător:
au descoperit parabeni esteri în 99% din cele 160 de mostre de ţesut prelevat în urma ica în apă,
mastectomiilor. În 60% din cazuri, erau prezente simultan toate cele 5 tipuri de parabeni. Datorită ieftin în aer
riscului crescut al folosirii parabenilor, în ultimii ani folosirea anumitor categorii de parabeni a a, (sub
fost interzisă.Aceste îngrijorări multiple legate de parabeni au făcut unele companiile cosmetice aflat formă
să excludă parabenii din produsele lor, înlocuindu-le cu alte alternative mai puţin nocive.În a la de
prezent, multe produse cosmetice (creme, loţiuni, etc.) menţionează pe etichetă: "FĂRĂ inde pulberi
parabeni". man fine)
Pe lista celor mai periculoase produse conduc detaşat parabenii, conservanţi utilizaţi în aproape a dar şi
toate produsele pentru piele şi păr, inclusiv săpun, şampon, deodorant şi chiar loţiuni pentru com în
bebeluşi. Parabenii sunt extrem de utili în stoparea dezvoltării bacteriilor, dar specialiştii au panii corpul
descoperit şi că mimează efectele estrogenului, hormonul sexual feminin, care, printre alte lor uman
acţiuni ale sale, poate contribui şi la dezvoltarea tumorilor canceroase maligne. prod (care
ucat conţin
oare e
de aproxi
cosm mativ
etice 35 mg
, de
care alumin
o iu pur,
utiliz majori
eaza tatea
pe fiind
scara stocat
larga în
de plămâ
peste ni şi în
50 oase)
de precu
ani.. m şi în
Sodi vegeta
um le într-
Laur o
eth propor
Sulfa ţie
te variabi
(SLE lă de
S) 0,01 -
este 0,8%.
un Alumi
ingre niul
dient pătrun
pe de în
care organi
il sm pe
gasi cale
m in digesti
mult vă (din
e alimen
tipur te şi
i de apă),
prod pe cale
use respira
cosm torie
etice sau în
: cazul
sapu tratam
n entului
lichi pentru
d, insufic
spu ienţă
mant renală
de prin
baie, hemod
samp ializă,
on, ajunge
pasta în
de circula
dinti, tia
sapu sangui
n de na
vase, într- o
deter cantita
gent te de
de până la
rufe, 1
subst μgr/10
ante 0 ml.
de Unele
inde alimen
parta te pot
t conţin
petel e
e, aditivi
after alimen
shav tari pe
e, bază
apa de
de alumin
gura, iu.
crem Hrana
a de gătită
plaje în vase
sau de
crem alumin
a iu sau
hidra cu
tanta ustensi
. le de
Este alumin
un iu
agen poate
t prelua
efici ioni de
ent metal,
de care
curat pot
ire si avea
are astfel
prop efecte
rietat nocive
ea de pentru
a starea
prod de
use sănătat
spu e.
ma. Un
De efect
acee similar
a se , de
folos favoriz
este are a
si in apariţi
subst ei
antel tumori
e de lor, are
curat şi
at alumin
vehi iul
culel care
e. In intră în
acela compo
si ziţia
mod deodor
in antelor
care şi
curat antiper
a spirant
uleiu elor.
rile Săruril
de e de
pe alumin
supr iu şi
afata zirconi
masi u din
nii,la compo
fel ziţia
curat deodor
a si antelor
grasi bloche
mea ază
de glande
pe le
corp, sudori
puta pare şi
nd reduc
cauz pentru
a câteva
uscar ore
ea cantita
pielii tea de
. transpi
Efect raţie
ele de la
toxic nivelul
e:Pro pielii.
dusu Totuşi,
l din
chim cauza
ic alumin
Sodi iului
um care se
Laur absoar
eth be prin
Sulfa piele,
te deodor
(SLE antele
S)po şi
ate antiper
irita spirant
ochii ele
si care
piele conţin
a acest
capu eleme
lui si nt pot
prod contrib
uce ui la
efect apariţi
ul de a
par tumori
despi lor
cat mamar
.SLE e.
S Clorhi
irita drat de
ochii alumin
fragi iu,
li ai clorura
copii de
lor. alumin
Cine iu,
are saruri
copii de
, stie alumin
ca iu si
acest zirconi
ia au u) se
tendi gasesc
nta cel
atun mai
ci frecve
cand nt in
fac deodor
baie ante,
de a fiind
duce printre
main primel
ile la e
gura ingredi
si la ente
fata, din
astfe lista
l ca produs
subst ului.
anta Alumi
ajun niul si
ge in saruril
mod e de
cert alumin
si in iu sunt
ochii folosit
lor, e cu
cei scopul
mai de a
expu inhiba
si transpi
efect ratia,
elor blocan
nega d,
tive. practic
Majo ,
ritate canalel
a e
studi sudori
ilor pare.
care Transp
au iratia
evid se
entia produs
t e insa
acest in
e contin
efect uare in
e au interio
utiliz rul
at glande
subst i care,
anta fiind
SLE "infun
S in data",
stare formea
pura, za
nu gangli
ca oni
ingre limfati
dient ci la
din axila.
cosm De-a
etice lungul
.In anilor,
anu cerceta
mite torii au
prod efectu
use at
cosm nenum
etice arate
,Sodi teste
um prin
Laur care s-
eth a
Sulfa demon
te strat
poat toxicit
e fi atea
cont alumin
amin iului si
at cu bolile
un pe care
com le
pus favoriz
chim eaza,
ic pe
consi termen
derat lung.
peric Printre
ulos: ele, se
1,4 numar
diox a
ane. Alzhei
Potri mer,
vit cancer
mai de
mult piele si
or cancer
studi de sa.
i De
(toat preciz
e at ca
surse nu a
le fost
sunt demon
ment strata
ionat o
e la legatur
sfars a clara
itul intre
artic alumin
olulu iu si
i),co aceste
mpu boli,
sul chiar
chim daca
ic aceste
1,4 substa
diox nte au
ane fost
are gasite
pote in
ntial concen
canc tratie
erige mare
n. In in
Cana tesutur
da, ile
acest bolnav
ingre e.
dient
este
pe
lista
subst
antel
or
inter
zise
in
cosm
etice
,
potri
vit
unui
instit
ut
local
.
Com
pusu
l
chim
ic
1,4
diox
ane
nu
apar
e pe
lista
de
ingre
dient
e,
dar
poat
e fi
conti
nut
de
Sodi
um
Laur
eth
Sulfa
te si
de
alte
ingre
dient
e
chim
ice.
Laur
il
sulfa
tul
de
sodi
u
(SLS
),
utiliz
at,
dator
ită
capa
cităţi
i sale
de a
prod
uce
spu
mă,
la
fabri
carea
săpu
nului
,
şamp
onul
ui,
spu
mei
de
ras,
paste
i de
dinţi,
a
spu
mei
de
baie
şi în
apro
ape
orice
soluţ
ie
pers
onal
ă de
curăţ
are,
este
consi
derat
resp
onsa
bil
pentr
u
iritaţ
iile
pielii
.
Acea
stă
subst
anţă
este
un
deter
gent
puter
nic,
agres
iv,
folos
it la
scară
largă
ca
degr
esant
pentr
u
moto
are!
Săpu
nul,
pasta
de
ras
cu
lauril
sulfa
t de
sodi
u pot
irita
piele
a,
pot
prod
uce
urtic
arie,
şamp
onul
poat
e
deter
mina
căde
rea
părul
ui,
alte
prod
use
pot
prov
oca
ulcer
aţii
ale
gurii
, pot
prov
oca
iritaţ
ii ale
ochil
or,
pot
afect
a
chiar
defin
itiv
ochii
, mai
ales
la
copii
.
Pătru
nde
foart
e
uşor
prin
piele
şi
poat
e
ajun
ge la
inim
ă,
plăm
âni,
ficat
sau
creie
r.
Une
ori,
pe
etich
ete,
lauril
sulfa
tul
de
sodi
u
este
ascu
ns
sub
denu
mire
a de
subst
anţă
pseu
 do-
natur
ală,
prin
form
ula
“pro
vine
din
nucă
de
coco
s”.
Inter
acţio
nând
cu
nitriţ
ii din
apa
de la
robin
et,
lauril
sulfa
tul
de
sodi
u
poat
e
prod
uce
nitro
zami
ne
canc
erige
ne.
Profi
laxia
:
Evita
rea
prod
uselo
r ce
conti
n
Laur
il
sulfa
t de
sodi
um.
35.Ftalatii 37.Eta
Ftalaţii sunt plastifianţii cei mai utilizaţi în întreaga lume. Aceştia sunt o familie de substanţe 36.F nolam
chimice utilizate de aproximativ 50 de ani, în principal pentru a face clorura de polivinil(PVC) orm inele
moale şi flexibilă.Ftalaţii,produşi într-o cantitate anuală de 3 milioane de tone la nivel global, aeld Etanol
sunt prezenţi peste tot în mediul nostru zilnic, la niveluri diferite. Expunerea este de cele mai ehid aminel
multe ori destul de dificil de evaluat, din cauza multitudinii de posibile surse şi situaţii care se pot a e (deri
produce prin inhalare, ingerare sau contact.În ultimul deceniu, oamenii de ştiinţă au testat şi Este vaţi ai
dovedit proprietăţile toxice şi natura cancerigenă a anumitor ftalaţi pe rozătoare, rezultate care au o amoni
ridicat multe semne de întrebare. DEHP, ftalatul cel mai des folosit, este în principal utilizat în subst acului)
producerea de plastic de PVC. Este o componentă a produselor de vinil, cum ar fi pardoseli şi anta sunt su
multe plasticuri utilizate în medicină, cum ar fi pungile şi tubulatura pentru perfuziile toxic bstanţe
intravenoase. Nou-născuţii şi copiii foarte bolnavi, care sunt supuşi anumitor intervenţii sunt cei a si a care
mai predispuşi să fie expuşi la DEHP. În mâncare: Concentraţii mici de ftalaţi în mâncare pot fost pot
proveni din utilizarea unor plasticuri în prepararea şi ambalarea alimentelor.De preferat ar fi inclu afecta
alegerea recipientelor din sticlă sau din plastic dur, realizat din polietilenă cu densitate ridicată sa de grav
(HDPE).În cosmetice şi produse de îngrijire personală, cum ar fi fixativ de păr, machiaj,pastă de catre sănătat
dinţi şi loţiune de corp.Este necesară etichetarea completă a ingredientelor, pentru a putea oam ea
verifica prezenţa ftalaţilor în cosmetice.Folosiţi ca solvenţi în cosmetice (cum ar fi parabenii), enii noastr
aceştia sunt perturbatori endocrini şi apar pe etichetele produselor sub denumirea de ă şi a
de“parfumuri”.Există mai multe tipuri de ftalaţi, fiecare dintre ei având un scop anume şi stiint celor
afectând sănătatea umană în mai multe moduri. In lacurile de unghii, în fixativul şi spuma pentru a in dragi.
păr, în unele parfumuri se găsesc ftalaţii. Aceştia afectează plămânii şi pot produce malformaţii clasa Săpun
congenitale dacă în timpul sarcinii sunt utilizate cosmeticele cu ftalaţi. Aceştia afectează celulele subst urile,
spermatice şi pot provoca feminizarea bărbaţilor. Sistemul hormonal al ambelor sexe este antel şampo
tulburat şi de moscul sintetic, o substanţă care se regăseşte în compoziţia parfumurilor, a or anele,
săpunurilor sau cremelor. prob geluril
abil e de
canc duş,
erige spuma
ne. ntele
Totu de
si o baie,
pute chiar
m şi
gasi produs
chiar ele
in pentru
casel copii
e conţin
noast acest
re, ameste
fiind c fatal
ca ea de
intra substa
in nţe
com (dietan
pone olamin
nta ă DEA
dezi ,
nfect trietan
antil olamin
or, ă TEA
adezi şi mon
vilor oetano
pentr lami
u nă -
tapet MEA)
, care în
vops contac
elelo t cu
r, nitriţii
mate care se
rialel găsesc
or în apă,
textil produc
e nitroz
rezis amine
tente precu
, m
spu NDEA
melo (N-
r nitroz
folos odieta
ite nolami
pentr nă), o
u substa
izola nţă
re si, foarte
cel cancer
mai igenă,
impo care
rtant, afectea
in ză în
mobi special
lierul rinichi
facut i şi
semi care
fabri este
cate absorb
din ită
lemn foarte
: pal uşor
, de
PFL, piele,
placa mai
j. ales de
Fum pielea
ul de fraged
tigar ăa
a copiilo
conti r.
ne, Aceste
de substa
asem nţe
enea, sunt
canti iritante
tati pentru
mari ochi,
de afectea
form ză
alde folicul
hida. ul
Prez pilos şi
enta cauzea
unei ză
sing uscare
ure a şi
piese cădere
de a
mobi părului
lier .
nu
este
de
obic
ei
sufic
ienta
pentr
ua
reliz
a
conc
entra
tii
noci
ve
de
form
alde
hida,
insa
com
binar
ea
mai
mult
or
surse
de
form
alde
hida
poat
e fi
peric
uloas
a.
Efect
e
asup
ra
sanat
atii
In
cazul
in
care
va
expu
neti
la o
canti
tate
mare
de
form
alde
hida
in
timp
scurt
,
adica
atun
ci
cand
lucra
ti
sau
dorm
iti in
came
re
slab
venti
late
in
care
exist
a
surse
care
emit
acea
sta
subst
anta,
putet
i sa
sufer
iti de
iritat
ii ale
ochil
or,
nasul
ui,
gatul
ui,
sau
pielii
, de
durer
i de
cap
sau
tulbu
rari
de
som
n.
Daca
va
expu
neti
timp
indel
unga
t la o
sursa
de
form
alde
hida,
putet
i sa
sufer
iti de
react
ii
alerg
ice,
crize
de
astm
bron
sic,
la
pers
oane
le
sensi
bile.
In
cel
mai
grav
caz
pot
apar
ea
canc
ere
pulm
onar
e,
dar
riscu
l este
mic.
Foart
e
sensi
bili
sunt
copii
i.
Daca
la
catev
a
zile
dupa
ce
ati
cum
parat
mobi
lier
nou,
copil
ul
dum
neav
oastr
a are
semn
e
simil
are
cu
cele
intal
nite
in
racea
la,
gripa
sau
da
semn
e de
alerg
ie,
nu il
mai
lasati
sa
stea
in
came
ra in
care
ati
pus
mobi
la,
pana
miro
sul
nepl
acut
al
acest
eia
nu
dispa
re.
Fum
ul de
tigar
a
conti
ne
form
alde
hida,
asad
ar nu
fuma
ti in
came
ra
copii
lor.O
subst
anţă
iritan
tă,
canc
erige
nă,
folos
ită în
indu
stria
mobi
lei.
La
un
mom
ent
dat,
form
alde
hida
a
fost
elimi
nată
din
prod
ucţia
mobi
lei,
însă
se
folos
eşte
la
scară
largă
sub
form
ă de
cons
erva
nt şi
dezi
nfect
ant
în
şamp
oane
, lac
de
ungh
ii,
întări
tori
pentr
u
ungh
ii şi
prod
use
pentr
u
creşt
erea
părul
ui.
Prov
oacă
alerg
ii,
ameţ
eală,
durer
i de
cap
şi
durer
i
cum
ulate
.
Este
consi
derat
ă
halu
cino
genă
de
către
IAR
C
(Inte
rnati
onal
Age
ncy
for
Rese
arch
on
Canc
er) şi
„pro
babil
canc
erige
nă”
de
către
EPA
(Env
iron
ment
al
Prote
ction
Age
ncy).
Prez
enţa
ei
este
ades
eori
masc
ată,
dator
ită
faptu
lui
că
intră
în
com
pone
nţa
altor
ingre
dient
e,
prec
um
hida
ntoin
ă, ori
surfa
ctanţ
i,
cum
ar fi
lauril
sulfa
tul
de
sodi
u.
Este
de
asem
enea
bine
de
ştiut
că
prod
usul
mai
apar
e şi
sub
num
ele
de
form
alină
sau
MD
M.U
nele
crem
e
hidra
tante
pot
conţi
ne
sub
num
ele
de
vasel
ină
sau
paraf
ină,
un
ames
tec
de
hidro
carb
uri
arom
atice
din
petro
l sau
alte
prod
use
deriv
ate
din
petro
l, ale
căror
denu
miri
de
pe
etich
ete
conţi
n
prefi
xele
„pro
pyl”
sau
„met
hyl”.
Aces
tea
nu
lasă
piele
a să
respi
re,
bloc
ând
astfe
l
elimi
nare
a
toxin
elor
din
corp.
Pot
prov
oca
sensi
bilita
te la
lumi
nă şi
pot
sărăc
i
piele
a de
prop
riile
uleiu
ri
natur
ale,
efect
ul
fiind
uscar
ea şi
crăp
area
acest
eia,
îmbă
trâni
rea
prem
atură
,
acne
ea şi
diver
se
alte
afecţ
iuni
ale
pielii
.O
subst
anţă
susp
ectă
este
şi
coca
mid
ME
A,
care
 „l
eagă
”
ingre
dient
ele
utiliz
ate
în
mult
e
tipur
i de
crem
e de
faţă

.
39.T 40.
38.Uleiurile mineral olue INTO
Este un extras din țiței sau cărbune, sunt hidrocarburi care conțin sulf . Industria petrolieră prin nul XICA
rafinare produce lubrifianți pentru ungerea mecanismelor, amotoarelor cu ardere internă, uleiuri Este ŢIILE
pentru acționări hidraulice etc. un ALIM
Uleiul sintetic este un ulei la care prin sinteză uleiului mineral i se adaugă hidrocarburi. Impactul lichi ENTA
produselor petroliere asupra mediului acvatic suportă multe discuţii, el depinzând de mai mulţi d RE
factori (sezon, speciile afectate, tipul de petrol, etc) incol Intoxic
Ulei limpede, inodor, pe bază de petrol; este cel mai folosit ulei din industria cosmetică. sunt or, aţ iile
produse sintetice ale petrolului procesat chimic. Pot insuma 10% din produsul cosmetic, cu alimen
blocheaza porii, inhiba functiile naturale ale pielii. Pot produce acnee, pot fi cancerigene, miro tare
cauzeaza uscaciunea pe termen indelungat a pielii. Frecvent folosite in creme, uleiuri siproduse s rezultă
pentru copii! asem din
anat folosir
or ea
benz unor
enul alimen
ui. te
Cale infecta
a de te cu
patru agenţ i
nder sau
e impuri
este ficate
in cu
speci substa
al nţ e
respi toxice
rator de
ie. origine
Se microb
biotr iană
ansf ori
orma nemicr
in obiană
prop . Ele
ortie prezint
de ă o
80% stare
in patolo
ficat. gică
Elim acută
inare ş i pot
a se evolua
face sub
in formă
prop de
ortie cazuri
de sporad
80% ice,
ca afecţ iu
meta ni de
boliti familie
(acid ş i de
ul grup
hipur sau
ic a sub
fost formă
prim de
ul izbucn
meta iri î n
bolit masă,
ident când
ificat unul ş i
in acelaş i
urina produs
, de conta
catre minat
Kell este
er in consu
1842 mat de
) la un
nivel număr
renal mare
, si de
restu oamen
l de i.
20% De
ca regulă,
atare intoxic
, prin aţ iile
expir alimen
atie. tare se
Acti caracte
une rizează
toxic prin
a tulbura
La rea
nivel tractul
local ui
tolue gastroi
nul ntestin
prod al ş i
uce nu
iritat sunt
ii si contag
ecze ioase.
me. După
Se consu
poat marea
e alimen
ajun telor
ge la infecta
intox te ori
icatii impuri
volu ficate
ntare cu
mai substa
usor nţ e
decat toxice,
in timp
cazul de 15
benz minute
enul – 24
ui, ore,
intru are loc
cat perioa
tolue da de
nul incuba
are o ţ ie,
actiu care se
ne caracte
narc rizează
otica prin
mai dureri
mare î n
decat abdom
a en,
benz greaţ ă,
enul vomă
ui, (î n
dar unele
un cazuri
risc aceste
toxic manife
mai stări
scaz lipsesc
ut, ,
pose bunăo
dand ară la
o botulis
volat m,
ilitat intoxic
e aţ ii cu
mai plante
mica otrăvit
si o oare
actiu ş .a.),
ne curând
iritan asociin
ta du-se
mai diaree
mare a,
. slăbici
Acti unea,
unea deregl
toxic area
a activit
hem ăţ ii
atolo cardio
gica vascul
este are,
asem ridicar
anat ea
oare temper
cu aturii
cea a corpul
benz ui
enul până la
ui, 38–
insa 40oC,
de o apoi
inten dureri
sitate muscu
mai lare ş i
mica alte
. simpto
Intox me, î n
icati funcţ ie
a de
acuta cauza
Intox care a
icati provoc
a at
acuta intoxic
cu aţ ia.
tolue Deş i
n se cauzel
mani e
festa intoxic
prin aţ iilor
feno alimen
men tare
e sunt
narc diferit
otice e,
:- manife
vertij stările
,- lor au
som unele
nole semne
nta, - comun
pierd e:
erea î ncep
cuno brusc
stint ş i acut,
ei. au un
Maif caracte
recv r
ent exploz
se iv pe
mani fundal
festa ul unei
feno sănătăţ
men i
ele deplin
pren e.
arcot Spre
ice deoseb
(tulb ire de
urari bolile
de contag
coor ioase,
dona intoxic
re) aţ iile
deoa alimen
rece tare
actiu sunt
nea provoc
iritan ate
ta numai
puter atunci
nica când
nu agentu
perm l
ite patoge
expu n, care
nere a
a nimeri
indel t î n
unga produs
ta ele
pentr alimen
ua tare, s-
se a
ajun î nmulţ
ge la it
narc ajungâ
oza. nd la
Intox un
icati număr
a enorm.
croni Astfel
ca se
Mani explic
festa ă
rile faptul
clini că
ce intoxic
sunt: aţ ia
- alimen
tulbu tară
rari poate
cardi fi
ovas provoc
cular ată de
e, - un
epist produs
axis, alimen
metr tar
oragi conta
i, - minat,
mani atunci
festa când
ri sunt
hem î ncălca
atolo te
gice regulil
(ane e
mie sanitar
cu e ş i
leuc tehnol
open ogice
ie, de
limf păstrar
ocito e,
za si transp
trom ortare
bocit ş i
open prelucr
ie), - are a
ecze lui.
me, - Se ş tie
senz că unii
atie agenţ i
de patoge
arsur ni, din
a la produs
nivel ele
ul alimen
globi tare,
lor î nmulţ
ocul indu-
ari. se,
For elimin
mula ă
leuc toxine,
ocita care,
ra nimeri
revin nd î n
e la tractul
norm digesti
al v,
dupa provoa
incet că
area intoxic
expu aţ ia
nerii. alimen
Trata tară. În
ment funcţ ie
ul de
intox etiolog
icati ie,
ei intoxic
acute aţ iile
Trata alimen
ment tare se
ul î mpart
const î n trei
a in: grupe:
- microb
scoat iene,
erea nemicr
din obiene
medi ş i cu
ul etiolog
toxic ie
,- necun
oxig oscută.
enot Din
erapi grupa
e, - intoxic
admi aţ iilor
nistr alimen
are tare
de microb
neur iene
oprot fac
ectoa parte:
re si -
hepa toxico
topro zele
tecto bacteri
are. ene
(cauza
te de
toxinel
e
stafilo
cocilor
sau ale
bacilul
ui
botulin
ic),
micoto
xicoze
le
(provo
cate de
toxinel
e
ciuper
cilor
micros
copice
din
genuril
e
Asper
gillus,
Fusari
um
ş .a.);
-
toxiinf
ecţ iile
(provo
cate de
bacilii
coli,
proteu
s,
perfrin
gens,
cereus
ş .a.);
-
intoxic
aţ iile
mixte
(provo
cate de
unele
asocier
i ale
agenţ il
or
conve
nţ ional
patoge
ni,
cum
sunt
cereus
ul ş i
stafilo
cocul
sau
proteu
sul ş i
stafilo
cocul).
Intoxic
aţ iile
alimen
tare
nemicr
obiene
sunt:
-
intoxic
aţ iile
cu
plante
ş i
ciuper
ci
otrăvit
oare,
cu
ţ esutur
ile
unor
animal
e
venino
ase (de
exemp
lu,
unele
specii
de
peş ti);
intoxic
aţ iile
cu
produs
e de
proven
ienţ ă
vegeta
lă sau
animal
ă, care
devin
toxice
î n
anumit
e
condiţ i
i
(sâmb
uri
amari
de
migdal
e, de
caise,
de
piersic
e, de
viş ine,
cartofi
î ncolţ iţ
i,
boabe
de
fasole
crude,
ficatul
ş i
icrele
unor
specii
de
peş ti,
mierea
de
albine
produs
ă din
nectar
ul unor
plante
ortăvit
oare);
-
intoxic
aţ iile
cu
diferit
e
substa
nţ e
chimic
e
(pestic
ide,
săruri
de
metale
grele,
de
arsen),
cu
substa
nţ ele
care
nimere
sc î n
produs
ele
alimen
tare de
pe
veselă,
ambal
aj.
Clasifi
care
I.
Intoxic
atii
alimen
tare
microb
iene
1)
Toxico
ze
alimen
tare
a)
Toxico
ze
bacteri
ene

Botuli
sm

Toxico
za
stafilo
cocica
b)
Micot
oxicoz
e

Ergoti
smul

Fuzari
otoxic
oza

Afloto
xicoza
2)
Toxico
infectii
a)
Germe
ni
potenti
al
patoge
ni
E. coli,
Proteu
 s,
Clostri
dium
perting
ens,
Bacilu
s
cereus,
Strept
ococi
b)
Germe
ni
insufic
ient
studiat
i
Clebsi
ela,
Hafnia
,
Cytob
acter,
Edwar
dsiella,
Pseud
omona
s,
Aerom
onas
3)
Intoxic
atii
mixte
II.
Intoxic
atii
Alient
are
non-
microb
iene
III.
Intoxic
atii
Alime
ntare
idiopat
ice.
41.Toxicoinfectii alimentare
Intoxicaţ iile alimentare de origine microbiană sunt provocate de agenţ i patogeni, care au
proprietatea de a se î nmulţ i foarte repede î n produsele alimentare uş or alterabile.
De cele mai multe ori, proprietăţ ile organoleptice (aspectul, gustul ş i mirosul) ale produselor
alimentare nu se schimbă, deş i conţ in o mulţ ime de microorganisme, care s-au î nmulţ it î n ele, sau
o cantitate mare de toxine. Adesea ele conţ in ş i unele, ş i altele. Dacă se consumă astfel de
produse, sunt posibile intoxicaţ iile alimentare. Printre agenţ ii patogeni ai toxiinfecţ iilor
alimentare pot fi diferite microorganisme, bacilii coli, proteus, perfringens, ţ ereus.Manifestările
clinice ale toxiinfecţ iilor (provocate de bacilii coli, proteus, perfringens, ţ ereus ş .a.) sunt
asemănătoare. Apar spontan, de obicei după 6–12 ore de la consumarea produselor alimentare.
Simptomele principale sunt: dureri abdominale, greţ uri, vomă, astenie, diaree. Peste 2–3 zile,
bolnavii se î nsănătoş esc. Uneori, apar simptomele unei intoxicaţ ii generale a organismului:
ridicarea temperaturii până la 38–40oC, dureri î n muş chi, slăbirea activităţ ii cardiovasculare,
ameţ eli. În aceste cazuri, boala durează mai mult timp.
Toxiinfecţ iile provocate de bacilii coli au loc atunci când unele tipuri ale bacilului coli, î n
anumite condiţ ii, capătă proprietăţ i patogene ş i provoacă intoxicaţ ie alimentară. Bacilul coli
populează permanent intestinele omului (de la naş tere ş i până la moarte). Prezenţ a lui pe mâini,
pe obiectele î nconjurătoare – veselă, ş ervetul de bucătărie – este o dovadă a neglijenţ ei sanitare.
S-a constatat că există o legătură strânsă î ntre toxiinfecţ iile provocate de bacilul coli ş i produsele
alimentare pregătite, care au fost infectate după prelucrarea lor termică. Deseori, izbucnirea
toxiinfecţ iilor coli are loc după consumarea gustărilor reci, care nu mai sunt supuse acţ iunii
termice î nainte de consum: salata, vinegretele, diverse bucate din peş te ş i carne, răciturile etc.
Intoxicaţ iile alimentare pot fi provocate ş i î n cazul î n care produsele procurate (carnea, peş tele)
sunt infectate, apoi se păstrează la cald ş i se consumă î n câteva zile. Astfel de produse conduc la
infectarea instrumentelor de bucătărie, care, la rândul lor, sunt sursa de infecţ ie a bucatelor
pregătite chiar din alte produse, dar care î n procesul tehnologic n-au fost supuse unei prelucrări
termice suficiente.Măsurile de profilaxie a toxiinfecţ iilor alimentare provocate de proteus sunt:
respectarea unui regim sanitar strict î n bucătărie, protejarea produselor alimentare de infectare cu
proteus ş i păstrarea corectă a produselor alimentare uş or alterabile la temperaturi Profilaxia
intoxicaţ iilor alimentare microbiene.
Profilaxia toxiinfecţ iilor alimentare se bazează pe următoarele principii generale: a. prevenirea
contaminării produselor alimentare cu agenţ i patogeni;b. preî ntâmpinarea î nmulţ irii agenţ ilor
patogeni î n produsele c. nimicirea microorganismelor prin intermediul prelucrării termice a
produselor alimentare.

42.Toxicozele Alimentare
Toxicozele alimentare bacteriene se
manifestă printr-o stare morbidă, care apare
î n urma consumului produselor ce conţ in
toxine ale unui agent patogen specific
(bacilul botulinic ori al unui stafilococ). Este
caracteristic faptul că î nsuş i agentul patogen
poate lipsi î n produsele alimentare sau se
află î n cantităţ i mici. Dar acumularea unor
cantităţ i mari de substanţ e toxice are loc ş i
î n urma activităţ ii vitale a ciupercilor
microscopice. Anume ele provoacă
micotoxicoza. Dintre intoxicaţ iile
alimentare bacteriene cel mai des se
î ntâlnesc botulismul ş i cele provocate de
toxinele stafilococilor.Intoxicația cu
stafilococi Agentul patogen (stafilococul
auriu) elimină î n produsele alimentare o
substanţ ă foarte toxică – enterotoxina, care
provoacă intoxicaţ ii alimentare. Stafilococii
sunt foarte răspândiţ i î n mediul î nconjurător.
De regulă, intoxicaţ iile alimentare apar î n
urma nerespectării regulilor igienice ş i
sanitare. Dacă produsul alimentar este
contaminat, el, de obicei, conţ ine o cantitate
mică de agenţ i patogeni, dar suficientă
pentru a provoca boala infecţ ioasă.
Intoxicaţ iile alimentare se pot produce doar
î n cazul î n care acest produs contaminat se
păstrează mult timp la o temperatură
favorabilă pentru î nmulţ irea microbilor (cel
puţ in, la temperatura camerei). Astfel, se
acumulează multă toxină ş i, dacă produsul
nu este prelucrat termic suplimentar, ea
provoacă intoxicaţ ii.Manifestările
intoxicaţ iilor alimentare, provocate de
toxinele stafilococilor, apar, de obicei, după
2–4 ore de la consumarea produsului
alimentar. Simptomele principale sunt:
greaţ a, voma, durerile acute î n regiunea
stomacului, insuficienţ a cardiovasculară.
60–70% din numărul bolnavor suferă de
diaree, dureri de cap, ameţ eli; transpiraţ ia –
rece, pielea – palidă, chiar cenuş ie, buzele –
palide-vinete.Stafilococii elimină substanţ ă
toxică (enterotoxină) numai la temperaturi
favorabile, nu mai joase de +22oC. În
condiţ ii de frigider (+4, +6oC), aceste
microorganisme nu se î nmulţ esc ş i nu
elimină enterotoxină.Intoxicații cu toxina
Bacilul botulinic este imobil ş i are
proprietatea de a se dezvolta î n lipsa
oxigenului (anaerob). El formează spori
rezistenţ i la factorii fizici ş i chimici, care nu
pot fi distruş i prin fierbere, suportând
temperatura de 100oC timp de 5–6 ore. Cea
mai eficientă metodă de nimicire a bacilului
botulinic este autoclavarea la temperatura de
120oC.Există mai multe varietăţ i ale
bacilului botulinic: A, B, C, D, E etc. La noi
î n ţ ară, boala este provocată mai des de
tipurile A, B ş i E.Cu spori sau forme
vegetative ale bacilului botulinic pot fi
contaminate toate produsele alimentare de
origine agricolă sau industrială: cârnaţ ul,
carnea afumată, conservele din carne ş i
peş te, peş tele roş u, precum ş i conservele din
legume. Extrem de periculoase sunt
conservele preparate î n condiţ ii casnice (din
fructe, legume, ciuperci), care se
sterilizează, de obicei, î n borcane timp de
cel mult 30–40 min., ceea ce nu e suficient.
Consumarea acestor produse constituie
cauza celor mai grave intoxicaţ ii alimentare
î n Moldova, unde conservarea î n condiţ ii
casnice este foarte răspândită. Botulismul se
caracterizează prin afectarea sistemului
nervos central vegetativ, a sistemului
digestiv ş i a altor sisteme infectate de către
toxina respectivă. Perioada de incubaţ ie este
mică: 12–36 ore, uneori mai mare. Ea
depinde de doza toxinei care a nimerit î n
organism: cu cât doza este mai mare, cu atât
perioada de incubaţ ie este mai
mică.Simptomele sunt următoarele:
tulburări dispeptice, slăbiciuni, dureri de
cap, indispoziţ ie, spasme, atonie musculară,
dereglarea somnului, tulburări ale vederii,
apariţ ia Profilaxia toxicozelor alimentare.
Profilaxia botulismului. La pregătirea
conservelor î n condiţ ii casnice trebuie să
folosim numai legume ş i fructe î ntregi ş i
proaspete. Ciupercile, legumele, fructele ş i
pomuş oarele trebuie alese bine ş i spălate
minuţ ios sub un jet de apă. Vom folosi
metodele de conservare care asigură o
păstrare mai bună a conservelor, adică cele
care prevăd folosirea acizilor organici, a
sării de bucătărie, zahărului, ş i vom respecta
strict termenele de partrare,conservare.
Pentru a preveni î nmulţ irea stafilococilor
pătrunş i î n produsele alimentare, ele trebuie
păstrate la temperaturi joase. O deosebită
î nsemnătate au, de asemenea, respectarea
termenelor de păstrare a produselor
alimentare ş i prelucrarea lor termică.

43.Botulismul se caracterizează prin

afectarea sistemului nervos central
vegetativ ,prin afectarea sistemului
digestiv de către toxina respectivă.
Perioada incubatie este mică: 6-12-
36 ore, uneori mai mare Ea depinde
de doza toxinei care a nimerit în
organis cu Cit cantitatea este mai
mare și perioada incubatia este mai
mică. Simptomele nespecifice sunt
următoarele: dispeptice, slăbiciuni,
dureri de cap, indispozitie, spasme,
musculară dereglarea somnului.
Simptomele specifice sunt
următoarele: tulburări ale vederii,
aparitia diplomei, la bolnavi se
observa dilatarea sau o pupilă devine
mai mare decât cealaltă (anizocorie).
Uneori, vocea lor este răgusita.Are
loc paralizia muschilor faringieni cu
tulburarea deglutitiei, paralizia moale
si, Ca urmare, alimentele lichide se
elimină prin nas. Cu spori sau forme
vegetative ale bacilului pot fi
contaminate toate produsele
alimentare de agricolă sau carne
carnea afumată, din peste, pestele
rosu, precum si conservele din
legume. Extrem de periculoase sunt
conservele reparate în conditii
casnice (din fructe, legume,
ciuperci), care se sterilizează, de
obicei, în borcane timp de cel mult
30-40 min., ceea ce nu e suficient.
Consumarea acestor produse
constituie cauza celor mai grave
intoxicatii alimentare în Moldova,
unde Conservarea in conditii casnice
este foarte răspândită. Bacilul
botulinic este imobil si are
proprietatea de a se dezvolta în lipsa
oxigenului (anaerob). El formează
spori rezistenti la factorii fizici si
chimici, care nu pot fi distrusi prin
fierbere, suportând temperatura de
1000C timp de 5-6 ore. Cea mai
eficientă metodă de nimicire a
bacilului botulinic este autoclavarea
la temperatura de 120 oC. Există mai
multe varietăți ale bacilului
botulinic: A, B, C, D, E etc. La noi în
tară, B boala este provocată mai des
de tipurile A, si E. Profilaxia
botulismului. La pregătirea
conservelor în conditii casnice
trebuie să folosim numai legume si
fructe întregi si proaspete. Ciupercile
legumele, fructele si pomusoarele
trebuie alese bine si spălate minutios
sub un jet de apă. De folosit
metodele de conservare care asigură
o păstrare mai bună a conservelor,
adică cele care prevăd folosirea
acizilor organici, a sării de bucătărie,
zahărului, si de respectat strict
termenele de sterilizare. Nu se
recomandă conservarea în conditii
casnice a cărnii, pestelui si nici a
legumelor cu aciditate scăzută
(mazăre verde, fasole s.a.), deoarece,
neavând mijloacele necesare, nu
putem obtine dezinfectarea completă
a acestor produse.

44. Toxicoza alimentară

stafilococică. Aceste intoxicaţ ii sunt
cele mai răspândite printre intoxicaţ iile
alimentare î nregistrate î n lume.
Agentul patogen (stafilococul auriu)
elimină î n produsele alimentare o
substanţ ă foarte toxică – enterotoxina,
care provoacă intoxicaţ ii alimentare.
Stafilococii sunt foarte răspândiţ i î n
mediul î nconjurător. Ei există ş i pe
suprafaţ a corpului nostru, ş i î n intestin.
Aproape o jumătate din oamenii
sănătoş i sunt purtători de stafilococi
patogeni. În timpul vorbirii, tusei sau
de pe mâinile nespălate, microbii
nimeresc uş or î n hrană. Vom remarca
că î n această privinţ ă prezintă pericol
mai ales persoanele care au
deprinderea de a se scobi î n nas sau de
a-ş i scoate cu unghia rămăş iţ ele de
hrană dintre dinţ i. Deosebit de
periculoase sunt tăieturile, rănile de pe
mâini, deoarece secreţ iile din aceste
leziuni conţ in mulţ i stafilococi.
Stafilococii au un mediu favorabil de
î nmulţ ire î n produsele ce conţ in hidraţ i
de carbon – vinegrete de legume, lapte
ş i produse lactate, torturi cu cremă
etc.De regulă, intoxicaţ iile alimentare
apar î n urma nerespectării regulilor
igienice ş i sanitare. Dacă produsul
alimentar este contaminat, el, de
obicei, conţ ine o cantitate mică de
agenţ i patogeni, dar suficientă pentru a
provoca boala infecţ ioasă. Intoxicaţ iile
alimentare se pot produce doar î n cazul
î n care acest produs contaminat se
păstrează mult timp la o temperatură
favorabilă pentru î nmulţ irea microbilor
(cel puţ in, la temperatura camerei).
Astfel, se acumulează multă toxină ş i,
dacă produsul nu este prelucrat termic
suplimentar, ea provoacă
intoxicaţ ii.Stafilococii elimină
substanţ ă toxică (enterotoxină) numai
la temperaturi favorabile, nu mai joase
de +22oC. În condiţ ii de frigider (+4,
+6oC), aceste microorganisme nu se
î nmulţ esc ş i nu elimină
enterotoxină.Enterotoxina se distruge
numai la fierbere (1,5–2 ore) ş i,
deoarece la pregătirea unor bucate
perioada prelucrării termice e mult mai
mică, devine clar care e motivul
intoxicaţ iilor de acest fel.Manifestările
intoxicaţ iilor alimentare, provocate de
toxinele stafilococilor, apar, de obicei,
după 2–4 ore de la consumarea
produsului alimentar. Simptomele
principale sunt: greaţ a, voma, durerile
acute î n regiunea stomacului,
insuficienţ a cardiovasculară. 60–70%
din numărul bolnavor suferă de diaree,
dureri de cap, ameţ eli; transpiraţ ia –
rece, pielea – palidă, chiar cenuş ie,
buzele – palide-vinete.Profilaxia
intoxicaţ iilor alimentare de
provenienţ ă stafilococică include
controlul sistematic al stării sănătăţ ii
persoanelor care au consumat produse
alimentare conservate, precum ş i
tratarea la timp a purtătorilor de agenţ i
patogeni. Persoanele care suferă de
piodermie, anghină nu se admit la
lucru până la î nsănătoş irea
completă.La fermele de lapte-marfă se
efectuează sistematic un control
sanitar-veterinar, iar mastita se tratează
la timp.Pentru a preveni î nmulţ irea
stafilococilor pătrunş i î n produsele
alimentare, ele trebuie păstrate la
temperaturi joase. O deosebită
î nsemnătate au, de asemenea,
respectarea termenelor de păstrare a
produselor alimentare ş i prelucrarea
lor termică.

45. Micotoxicozele
Nu o singură dată aţ i observat,
probabil, că pe produsele alimentare,
păstrate mult timp, apare un strat
albicios. Acestea sunt niş te ciuperci
microscopice. Ele apar pe pâinea
păstrată câteva zile î ntr-un pachet de
polietilenă, pe dulceţ urile care conţ in
puţ in zahăr ş i nu sunt fierte
î ndeajuns. Deseori, ciupercile
microscopice acoperă legumele,
fructele ş i alte produse alimentare.
Pe măsură ce se dezvoltă, ele capătă
o culoare verzuie ori cafenie, uneori
devin negre. Aceasta ne vorbeş te
despre faptul că produsele sunt
atacate de diferite ciuperci
microscopice (penicillinum,
aspergillus ş .a.).Unele persoane
consumă aceste produse atacate de
ciuperci, găsind următoarea
explicaţ ie: cică, antibioticele sunt
produse de ciuperci. Într-adevăr, din
unele ciuperci se extrag
medicamente, î nsă nu din toate,
deoarece nu toate au proprietăţ i
curative. Dimpotrivă, unele sunt
periculoase pentru organism, au
proprietăţ i toxice puternice. Dintre
micotoxicozele provocate de toxinele
ciupercilor microscopice fac parte:
ergotismul, fuzariotoxicozele ş i
aflotoxicoza. Ciupercile
microscopice parazitează pe diferite
produse alimentare, î n special pe
cereale. Micotoxicozele se deosebesc
de intoxicaţ iile alimentare prin
manifestările lor clinice.
Aflotoxicoza, de exemplu, are trei
forme: acută, subacută ş i cronică.
Forma acută, după cum arată U.
Jalbă ş i A. Chirlici, se caracterizează
prin necroza ş i infiltraţ ia adipoasă a
ficatului, au loc hemoragii, ascită,
afectarea rinichilor ş .a. Ciroza ş i
cancerul primar al ficatului se
dezvoltă la formele subacute ş i
cronice ale aflotoxicozei.
Ergotismul apare î n urma folosirii î n
alimentaţ ie a produselor atacate de
cornul secării, care se dezvoltă pe
spicele de secară, mai rar pe cele de
grâu, ş i prezintă un corniş or tare,
î ncovoiat, de culoare î nchisă, cu
lungimea de 1–2 cm ş i grosimea de
3–4 mm. Substanţ ele toxice sunt
provocate de alcaloizi foarte
rezistenţ i la î ncălzire, care î ş i
păstrează toxicitatea chiar ş i î n
pâinea coaptă (ergotina, ergotamina,
ergotoxina etc.). Boala î ncepe acut,
forma convulsivă se manifestă prin
dereglarea tractului gastrointestinal ş i
a sistemului nervos: greţ uri, vomă,
dureri î n abdomen, dispare
sensibilitatea degetelor, ameţ eli,
convulsii ale muş chilor, somnolenţ ă.
În cazuri grave se observă dereglări
ale sistemului nervos central. Pot
apărea ş i dereglări ale sistemului
vascular, aprovizionarea cu sânge,
mai ales a membrelor inferioare, este
insuficientă, î n cazuri grave apare
necroza.Un pericol grav pentru om
prezintă ş i produsele alimentare
preparate din cereale atacate de
mucegaiuri, mai cu seamă din genul
fuzarium (fuzariotoxicozele). Ele pot
provoca tulburarea hematopoiezei,
urmată de o afecţ iune septică acută,
anghină toxică ş i hemoragii
cutanate.Bolile provocate de
ciupercile microscopice la om ş i la
animale pot fi prevenite prin
respectarea regulilor de păstrare a
produselor alimentare, cerealelor ş i
nutreţ urilor, prin prelucrarea
cuvenită a cerealelor, prin controlul
riguros efectuat permanent de către
serviciul respectiv.