LICEUL TEHNOLOGIC

”N. ONCESCU”, IANCA

CATEDRA
”MATEMATICĂ ȘI ȘTIINȚE”

OCTOMBRIE 2016

”CAFEAUA PRIETEN SAU DUȘMAN?!”

Profesor : POPESCU TANIA-NELI

 CAFEAUA

Cunoscuta de foarte multe secole, cafeaua este o bautura care a creat si creeaza in continuare
controverse multiple. Induce dependenta? Protejeaza organismul de anumite boli? Care este pana la
urma realitatea?

Medicina contemporana a confirmat proprietatile farmacologice care provin din cafeina,

substanta de baza a cafelei. Pe langa gustul sau placut, cafeaua a fost recunoscuta pentru o serie de
proprietati terapeutice:

- Atenueaza senzatia de foame si constituie un ajutor util in regimurile de slabit.

- Stimuleaza gandirea si memoria.
- Accelereaza activitatea cerebrala.
- Limpezeste ideile.
- Diminueaza oboseala, fara a perturba modul de a gandi.
- Actiunea cafelei asupra principalelor organe

Creier. Cafeina actioneaza asupra circulatiei cerebrale, prelungind starea de vigilenta,

intarziind aparitia simptomelor de oboseala in special in cazul indatoririlor intelectuale sau repetitive.
Aceasta previne migrenele si diminueaza intensitatea crizelor prin actiunea sa asupra creierului.

Inima. Un consum normal de cafea (in jur de 4 cesti repartizate pe durata intregii zile) nu
modifica nici functiile cardio-vasculare, nici ritmul cardiac si nici presiunea arteriala. Totusi, anumite
boli cardiace pot induce la renuntarea consumului de cafea.

Ficatul. Cafeaua stimuleaza anumite activitati enzimatice si prin aceasta influenteaza si

efectele anumitor medicamente.

Muschii. Efectele sunt variabile in functie de persoana si tipul de activitate fizica. Cafeina
excita sistemul nervos central, creste rezistenta intarziind aparitia senzatiilor de oboseala. Aceasta
faciliteaza activitatile care necesita o coordonare complexa, ca sofatul autoturismelor sau utilizarea
masinilor industriale, de exemplu.

Plamanii. Cafeina previne crizele de astm prin actiunea sa bronho-dilatatoare. Dar, praful
cafelei verzi poate de asemenea sa cauzeze reactii alergice, cutanate sau respiratorii.

Rinichii. Cafeina are o actiune diuretica si faciliteaza tranzitul intestinal.

Pancreasul. Cafeaua creste secretia externa a pancreasului. Un consum moderat nu este

contraindicat diabeticilor, decat daca produce o stare de nervozitate sau de anxietate care sa deregleze
indicele glicemic.

2
Atentie! Chiar si in perioada sarcinii, cafeaua nu modifica conditiile fiziologice. Acesta nu constituie
un pericol pentru copilul hranit la san. Totusi, este recomandat sa se limiteze consumul la maximum
doua cesti de cafea pe zi.

CAFEAUA, O REPUTATIE... PREA NEAGRĂ?

Consumata in cantitate prea mare, se poate spune despre cafea ca este nociva, fiind asociata cu
tutunul. Cancerigena, daunatoare pentru inima si „dura” pentru stomac, cafeaua sufera de o reputatie
„cam neagra” in materie de sanatate, insa un pic cam departe de realitate.

Daca se consuma in cantitati foarte mari, chiar si de catre o persoana sanatoasa poate provoca efecte
nedorite precum insomnia, crize de anxietate, atacuri de panica, depresie, tremuraturi, ameteala,
dureri de cap etc. De asemenea, cafeaua consumata in exces poate creste nivelul de colesterol din
sange, ca urmare a existentei a doua substante (kahweol si cafestrol) din ulei.

Din pacate, consumul zilnic a unei cantitati mari poate creea dependenta, iar renuntarea la acesta
provoaca simptome asemanatoare sevrajului: nervozitate, greata, durere de cap etc.

Cercetatorii „au dat verdictul”!

La fel ca pentru majoritatea alimentelor pe care le consumam in viata cotidiana si in ceea ce priveste
cafeaua ne punem adesea intrebarea daca este realmente benefica pentru sanatate. De-a lungul anilor,
au fost realizate mii de studii despre efectele cafelei asupra sanatatii organismului uman. Printre
ultimele, se incadreaza si studiul publicat pe 17 iunie 2008 in „Annals of Internal Medicine” (una
dintre cele mai mari cercetari realizate vreodata) in urma caruia s-a demonstrat ca daca bei cafea intr-
o cantitate moderata, pana la 4 cesti de cafea pe zi, se pot reduce riscurile de deces in general, cafeaua
contribuind totodata la lupta impotriva maladiilor cardiace, in special in cazul femeilor.

In acest sens, o echipa de cercetatori dirijati de catre Dr Esther Lopez-Garcia, profesor adjunct de
medicina preventiva in cadrul Universitatii autonome din Madrid, Spania, au urmarit peste 86.000 de
femei si aproximativ 42.000 de barbati, angajati in domeniul sanitar (infirmiere, medici veterinari,
farmacisti etc). Acestia au fost interogati cu privire la obiceiurile cotidiene, in special consumul de
cafea, urmarind cu precadere rata de mortalitate in aceste doua grupuri. Cercetatorii au vrut sa stie
daca exista o legatura intre consumul de cafea si deces.

Verdictul! S-a descoperit ca iubitorii de cafea traiesc mai mult fata de cei care nu gusta din acest
„deliciu negru”. Aceasta constatare a fost remarcata indeosebi in cazul femeilor: cele care au baut in
jur de 2-3 cesti de cafea pe zi prezentau un risc cu 25% mai scazut in ceea ce priveste decesul cauzat
de o boala cardio-vasculara.

Viata moderna este tot mai stresanta. Solicitarile la care suntem supusi nu au nimic in comun cu cele
din vremea bunicilor sau strabunicilor nostri, timpul curge astazi cu mult mai repede si sarcinile
carora trebuie sa le facem fata sunt multiple si dificile. Desigur, tehnologia ne ajuta, dar ea ne leaga
mai strans de profesiune, punandu-ne la dispozitia acesteia 24 de ore din 24.

3
Se creeaza adevarate cercuri vicioase, in care o persoana lucreaza intens in speranta ca va recupera
prin odihna ulterior, numai ca acest moment al odihnei se indeparteaza treptat, pe masura ce
randamentul bun atrage dupa sine sarcini suplimentare. Fie ca este vorba de solicitari profesionale,
fie ca este vorba de solicitari care tin de viata personala, ne vine tot mai greu sa raspundem la nivel
maxim de fiecare data.

Din aceste cauze, omul modern cauta adeseori sprijin intr-o clasica bautura energizanta, cafeaua.
Alaturi de efectul stimulator al acesteia, ea reprezinta si un produs cu caracteristici organoleptice
particulare, ceea ce aduce satisfactii suplimentare consumatorului. Statisticile arata ca tot mai multa
lume bea cafea. Un studiu efectuat in 2003 de ISRA Center arata ca in populatia urbana a Romaniei,
91% din persoane beau cafea. Consumul maxim de cafea este prezent la grupele de varsta 25 - 45 de
ani, cand si solicitarile sunt maxime. Este de remarcat ca adolescentii nu consuma cafea, cei mai
multi sustinand ca gustul si aroma acesteia le sunt neplacute.

Care sunt efectele consumului de cafea asupra oamenilor?!Reprezinta ea un risc pentru sanatate, este
vorba de un drog minor, asa cum a fost de multe ori catalogata?! Cata cafea putem bea fara sa apara
probleme?! Din pacate, asocierea traditionala a cafelei cu fumatul reprezinta un pattern
comportamental extrem de daunator si cercetatorii au indicat faptul ca multe din efectele nocive cu
care a fost creditata cafeaua se datoreaza, in fapt, tutunului.

Cafeaua se obtine din fructul arbustului omonim. Se presupune ca denumirea provine din arabul
"qahhwa", iar primele efecte ale consumului de cafea au fost observate empiric in Etiopia, in primul
mileniu al erei noastre (sec. 9). Se pare ca pastorii locali au observat efectele stimulatoare ale
boabelor de cafea asupra....caprelor si s-au gandit ca rezultate similare ar putea sa apara la oameni.
Consumul de cafea s-a extins rapid in Egipt si Yemen , ajungand la finele secolului al 15-lea pana in
Turcia si Persia.

Cafeaua a reprezentat nu numai o bautura stimulatoare utilizata in societatile traditionale orientale, ci

si o bautura cu functie de socializare, bautul cafelei reprezentand un obicei practicat in comun, de
catre membrii unei familii sau ai unei colectivitati, in locuri special amenajate si care prilejuia (ca
dealtfel si astazi) comentarea ultimelor evenimente si punerea la punct a unor strategii
comportamentale si economico-sociale pentru viitor.

Din punct de vedere botanic, exista doua specii de baza ale plantei de cafea, Coffea arabica, cu un
continut mai mic de cofeina dar cu caracteristici organoleptice mai agreabile si Coffea canephora
(robusta) cu un continut cu 40 - 50 % mai mare de cofeina dar nu tot atat de agreabila organoleptic.
Desigur, cele doua specii pot fi cultivate in diferite areale ale globului, locul din care provin
reprezentand si el un factor de influenta a compozitiei si gustului produsului final. Dar pana la
obtinerea bauturii pe care noi o asociem cu numele de cafea, boabele plantei trebuie sa sufere
numeroase transformari. Dupaa recoltare si separare de fruct, boabele sunt uscate, sortate si, uneori,
supuse unui proces de imbatranire. Urmeaza torefierea sau prajirea boabelor, care are o influenta
capitala asupra produsului finit. In decursul acestui proces se formeaza gustul, aroma bauturii, prin
intermediul reactiilor chimice care duc la formarea uleiurilor aromatice, de exemplu a cafeolului,
principalul responsabil de aroma finala a cafelei.

4
Compozitia chimica a cafelei rezulta din combinat ia factorilor care tin de cultura arborelui de cafea,
de tehnicile de prajire, de ameste carea soiurilor si de preprararea bauturii ca atare. Compusii
hidrosolubili sunt reprezentati de polimeri fenolici (8%), polizaharide (6%), acizi clorogenici (4%),
minerale(3% - mai ales K si Mg), apa (2%), cofeina (1%), acizi organici (0.5%), glucide cu molecula
mica ( 0,3%), lipide (0,2%), substante aromate (0,1%), vitamine (vitamine din complexul B,
indeosebi niacina).

Dar efectele cafelei asupra consumatorilor nu se datoreaza exclusiv cofeinei, ci si altor compusi.
Boabele de cafea verde (neprajita) contin un nivel de aproximativ 10% de acizi clorogenici (izomeri
feluriti ai esterilor acidului quinic cu acizii trans-cinamici).
Acestia sunt constituenti de origine vege tala, prezenti in majoritatea plantelor. Cel mai comun acid
clorogenic se formeaza intre acidul cafeic si acidul quinic. In decursul prajirii, aproximativ jumatate
din acizii clorogenici pierd o molecula de apa, formand legaturi esterice care conduc la aparitia unei
mixturi de quinolactone non-acide (quinide). Fierberea cafelei prajite conduce la izomerizarea acestor
quinide, rezultand sute de compusi diferiti fiecare avand un potential farmacologic unic. In ciuda
faptului ca nivelul lor este foarte scazut (maximum 0,3% din substanta uscata a cafelei), fiecare poate
contribui la efectul final al bauturii. S-a dovedit ca ei au proprietatea de a patrunde liber la creier.
Actiunea sinergica a diferitelor quinide asupra aceluiasi organ poate sta la originea unora din efectele
pozitive ale consumului de cafea.

Studii recente arata ca parte dintre substantele amintite au o actiune antioxidanta importanta. Cafeaua
este la ora actuala o sursa majora de antioxidanti pentru lumea occidentala. Mai mult, antioxidantii
sunt prezenti si in cafeaua decofeinizata.

Utilizandu-se felurite metode de evaluare biochimica, s-a dovedit ca populara bautura, cafeaua, are o
putere antioxidanta (in vitro) mai mare decat a berii, sucurilor de fructe, ice-tea-ului sau a ceaiului
negru. Un studiu, efectuat in 2006, arata ca ceaiurile si cafeaua sunt surse esentiale de antioxidanti
(cafeaua: 97 mg/100 g, ceaiul: 30 - 36 mg/100 g). Studii de consum efectuate in Europa si America
de Nord indica faptul ca 64 % din cantitatea de antioxidanti ingerati provine din cafea, urmata la
distanta de aportul realizat prin intermediul fructelor, ceaiului, vinului rosu etc.

Antioxidantii din cafea sunt fie preexisteti in bob, fie se formeaza in decursul prajirii. An categoria
celor preexistenti, se inscriu anterior amintitii acizii clorogenici. In vitro, acidul clorogenic si acidul
cafeic au o mare putere antioxidanta. 200 ml cafea arabica aduc 70 - 200 mg acid clorogenic si 200
ml cafea robusta aduc 70 - 350 mg. Bautorii de cafea ingera aprox 1 g/zi de esteri cinamici (mai ales
acid clorogenic) si 500 mg/zi de cinamati.

Prajirea cafelei amplifica activitatea antioxidanta. 10 minute de prajire (cafea mediu - intunecata)
determina in vitro o activitate antioxidanta optima. Efectele cafelei asupra organismului uman se
datoreaza atat cofeinei, cat si celorlalte substante din compozitia ei.

DE REȚINUT !!!

5
Cantitatea de cofeina din cafea variaza in functie de doi factori, metoda de preparare si varietatea de
cafea folosita:

In functie de metoda de preparare (la aproximativ 200 ml lichid)

Filtru 115 - 175mg
Espresso - 1 ceasca (57 ml) 100 mg
Clasica - 80 - 135 mg
Instant - 65 - 100 mg
Decofeinizata fiarta - 3 - 4 mg
Decofeinizata instant - 2 - 3 mg

In functie de varietate (%)

Brazil Bourbons 1.20
Colombia Excelso 1.37
Harrar - Moka Etiopiana 1.13
Indian Mysore 1.37
Java Estate Kuyumas 1.20
Mexico Pluma Altura 1.17
Mocha Mattari (Yemen) 1.01
Zimbabwe 1.10

Cofeina este un alcaloid xantinic care poate strabate cu usurinta bariera hemato-encefalica. La nivelul
sistemului nervos central, ea actioneaza competitiv cu adenozina asupra receptorilor acesteia,
inhibandu-i actiunea si avand drept consecinta o activitate dopaminergica crescuta, responsabila de
efectul stimulator al cofeinei. De amintit faptul ca adenoziona este eliberata de creier ca semnal al
epuizarii, determinand declansarea senzatiei de oboseala si, consecutiv, aparitia unui comportament
de odihna si refacere.

Deci cafeaua nu anuleaza necesitatea de somn ci doar o amana. Rapiditatea efectului depinde de
reactivitatea individuala si de toleranta, fiind, de regula, situata intr-un interval de maxim o ora si
durand in medie 3 ore. Cofeina amlifica si nivelurile de epinefrina - adrenalina, probabil prin diferite
cai de actiune (axul hipotalamo - hipofizar).

Cafeaua stimuleaza, independent de cofeina din compozitie, si secretia de cortisol si adrenalina. In

consecinta, efectul de baza al cafelei este cel ergogenic, de amplificare a capacitatii de efort fizic si
intelectual.

Studii disparate au aratat ca dupa consumul de cafea se amelioreaza capacitatea de memorie si cea de
invatare, dar numai pe termen scurt si in conditii de concentrare mental optima. Performantele
cognitive par a fi ameliorate cu atat mai mult cu cat subiectii sunt mai avansati in varsta.

Relatia cu bolile Altzeimer si Parkinson este discutabila, studiile oferind rezultate contradictorii.
Unele, insa, acrediteaza rolul protector al cafelei. Un studiu australian recent a indicat faptul ca
aproximativ 240 mg de cafea macinata (o cincime din cafeaua folosita in mod normal pentru

6
prepararea unei cesti) au condus la deplasarea a jumatate din cantitatea de naloxona de pe receptorii
specifici.

Acest fapt sugereaza ideea ca anumiti compusi ai cafelei ar interactiona cu sistemul substantelor
opiacee endogene.

Efectele cafelei asupra profilului lipidic al plasmei sunt diferite, dar in general modificarile nu sunt
semnificative. Unele studii indica cresterea LDL (datorita diterpenelor din cafea). Eventualele efecte
nu sunt determinate de cofeina. O meta-analiza a studiilor efectuate inainte de 2000 a indicat o
asociere semnificativa intre consumul total de cafea si LDL colesterol, mai ales la hiperlipemici,
indiferent de tipul de cafea consumat. Concluzia acestei meta-analize a fost ca un consum excesiv de
cafea la ibric (nu filtru) creste colesterolul total si fractiunea LDL, mai evident la hiperlipemici
(compusii implicati se gasesc indeosebi in zat, de aceea cafeaua filtrata are efecte minime).

Legatura dintre consumul de cafea si bolile cardio-vasculare a preocupat deopotriva lumea medicala
si pe oamenii de rand, cu atat mai mult cu cat aceste afectiuni sunt tot mai frecvente iar consumul de
cafea, tot mai mare chiar si la varste avansate. La ora actuala se considera ca un consum moderat de
cafea nu sta la originea aparitiei bolilor cardio-vasculare.

O sinteza a studiilor existente arata ca o ingestie moderata de cofeina nu creste frecventa sau
severitatea aritmiilor la persoanele normale, cu boala ischemica sau la cei cu ectopie ventriculara
serioasa preexistenta.

In schimb, studii epidemiologice observationale sustin o legatura intre boala coronariana si infarctul
de miocard, pe de-o parte si consumul de cafea, pe de alta. Explicatia acestei legaturi pare a fi
urmatoarea constatare - consumul de cafea este un marker al unui anume stil de viata caracterizat
prin: consum de tutun, sedentarism, hiperconsum de grasimi saturate.

Studiile observationale pot insa indica numai asocieri, nu si relatii de tip cauza - efect. Nu exista
studii interventionale care sa urmareasca legatura cauza - efect dintre ingestia de cafea si riscul de
boala coronariana, desi s-au efectuat studii asupra altor factori de risc, cum ar fi nivelul tensiunii
arteriale, profilul lipidelor circulante, nivelul homocisteinemiei. Unele ipoteze au indicat eventuala
stimulare a nivelului homocisteinemiei, datorata consumului de cafea, probabil prin actiunea cofeinei
de antagonizare a efectelor vitaminei B6. Astfel se impiedica transformarea homocisteinei in cisteina.
Dovezile directe sunt la ora actua la insuficiente. Un anume rol l-ar putea juca si acizii clorogenici,
care, in conditiile unui aport de 2 g/ zi, stimuleaza nivelul homocisteinemiei. Ipotezele de fata sunt
inca incerte.

Evidenta nu indica o asociere exclusiva intre consumul de cafea si bolile de inima. In plus, consumul
de cafea nu este un factor de risc important pentru HTA. Efectul general al cafeinei (din diferite
bauturi) asupra tensiunii arteriale este de stimulare cu 2.0 - 2.4 mm Hg entru TA sistolica si de 0.73 -
0.80 pentru TA diastolica. Intr-o meta-analiza publicata recent se arata ca influenta asupra tensiunii
arteriale este mai importanta la aport de cofeina ca atare (sistolica creste cu 4.16 mmHg, diastolica cu
2.41 mmHg) decat la consum de cafea (sistolica creste cu 1.22 mmHg, diastolica cu 0.49 mmHg).

7
Prevalenta mare a hipertensiunii arteriale in lumea moderna se datoreaza indeosebi
supraponderalitatii, sedentarismului, aportului crescut de Na si aportului redus de K, impactul
consumului de cafea fiind minim. Cafeaua amplifica tensiunea arteriala echivalent cresterilor din
timpul unei conversatii. Intr-un studiu recent efectuat pe 155.594 femei, consumul de cafea nu a fost
asociat cu hipertensiune arteriala, pe cand consumul de bauturi cu cofeina de tip cola, da.

Cafeaua are un rol hepatoprotector. Exista o asociatie inversa intre consumul de cafea si incidenta
cirozei hepatice (la un consum de 3 cesti pe zi). Hepatoprotectia este mai intensa pentru persoanele
cu risc (consum de alcool, hepatita etc), daca se consuma minimum 2 cesti pe zi. Consumul pe
termen lung de cafea reduce riscul de diabet de tip 2.

Consumul frecvent de cafea a fost asociat cu reducerea riscului de cancer colo - rectal (efec tul apare
si la cafeaua decofeinizata), dar exista o actiune insuficient dovedita de protectie fata de cancerul de
san sau cel ovarian.

Cafeaua pare sa aiba si un efect dermoprotector, in expunerile prelungite la soare.

Exista, de asemenea, o asociere discutabila cu cancerul de vezica urinara. Initial cafeaua a fost
incriminata a avea un efect oncogen la acest nivel, dar studii ulterioare au aratat ca fumatul (ades
asociat cu cafeaua) ar fi vinovatul in conditiile respective. O alta asociere insuficient fundamentata
deocamdata exista intre cafea si cancerele pancreatic si renal.

Cafeaua scade riscul de diateza urica si guta. In doze mari, cofeina poate fi bronhodilatatoare, motiv
pentru care cafeaua era folosita in trecut in tratamentul astmului.

Cafeaua are un efect diuretic (prin intermediul cofeinei, care antagonizeaza adenozina la nivel
glomerular, crescand fluxul sanguin renal si, deci, filtrarea) si stimuleaza peristaltismul intestinal,
fiind usor laxativa.

In doua studii efectuate la Harvard School of Public Health s-a determinat efectul protector al cafelei
asupra colecistului, inclusiv in ceea ce priveste litiaza. Cafeaua are oricum efect colecistokinetic, iar
efectul antilitiazic a fost absent in cazul consumului de cafea decofeinizata.

Taninurile din cafea pot reduce potentialul cariogenetic al alimentelor. Experimente efectuate in vitro
au indicat efectul polifenolilor de reducere a activitatii enzimelor bacteriene si, deci, de diminuare a
formarii placii dentare.

Numeroase studii au urmarit implicarea cafelei in metabolismul mineral, indeosebi in cel fosfocalcic.
Rezultatele au fost contradictorii, cele mai multe din studiile recente nu au gasit nici o asociere intre
consumul de bauturi cu cofeina si metabolismul mineral. Rezultatele extrem de diferite pot avea
diverse explicatii (ex: se evidentiaza factori de risc asociati, cum ar fi acela ca persoanele care beau
multe produse cu cofeina au un aport redus de lapte). Cofeina este asociata cu o discreta negativare a
balantei calciului, datorata scaderii eficientei absorbtiei respectivului element. Efectul poate fi
evidentiat numai la persoanele cu un deficit de aport si poate fi cu usurinta echilibrat prin adaugarea
chiar la cafea a 1-2 lingurite de lapte. Recent a fost urmarita relatia dintre consumul de cafea si riscul

8
de fractura pe fondul osteoporozei. Rezultatul a fost acela ca o doza de cel putin 330 mg cofeina/ zi ar
creste foarte modest riscul de fracturi, mai ales la femeile cu un aport redus de calciu.

Ramane deschisa calea studiilor care sa urmareasca in ce masura nivelul de antioxidanti din cafea
poate avea si alte roluri benefice asupra consumatorilor sau in ce masura rolurile pozitive deja
evidentiate au la origine tocmai acesti antioxidanti. Fara pretentia de a extrapola rezultatele, nu putem
omite un studiu recent (publicat in 2006), efectuat pe 41.836 de femei aflate dupa menopauza si la
care a fost indicat clar faptul ca antioxidantii din cafea, avand actiune antiinflamatorie, au redus riscul
de a dezvolta boli cardio - vasculare sau alte boli in a caror etiologie inflamatia joaca un rol central.
Desi efectele consumului de cafea sunt extrem de diferite in functie de individ, se considera ca
echivalentul a 300 mg de cofeina ingerata prin intermediul cafelei nu reprezinta un risc pentru cei
mai multi dintre consumatori.

Consumul curent, pe termen lung, de cafea da toleranta la cofeina. Aceasta, actionand ca antagonist
al receptorilor adenozinici, determina in timp multiplicarea lor si scaderea efectelor stimulatoare
(toleranta). In plus, daca se reduce consumul de cafea, fenomenele de oboseala fiziologica resimtite
sunt extrem de intense (efect de sevraj). Sevrajul se poate manifesta si prin vasodilatatie (adenozina
intervine in mentinerea tonusului vascular), cu cefalee si senzatie de voma. Implicarea cofeinei si in
metabolismul serotoninei poate determina, in sevraj, o usoara depresie, iar implicarea in
metabolismul catecholaminelor, anxietate si iritabilitate.

Utilizarea excesiva a cafelei (ingestia unei cantitati care aduce peste 400 mg de cofeina) poate
conduce si la intoxicatie cofeinica (cofeinism), care se manifesta prin iritabilitate, anxietate, tremmor,
nervozitate, fasciclatii, insomnie, cefalee, tulburari de ritm cardiac, hipersecretie clorhidro - peptica,
xerostomie, inapetenta etc. Exista 4 entitati patologice psihiatrice induse de cofeina, dupa cum
mentioneaza Diagnostic and Statistical Manual of Mental Disorders, Fourth Edition: intoxicatia
cofeinica, anxietatea indusa de cofeina, tulburarile de somn induse de cofeina si tulburarea
nespecifica indusa de cofeina.

In cazul unei overdoze masive de cofeina se poate chiar ajunge la deces, dar nu regasim niciodata
acest gen de situatii in contextul consumului de cafea, ci la administrarea de preparate
medicamentoase cu cofeina.

In fine, dar nu si mai putin important, este de subliniat ca trebuie intotdeauna avut in vedere
consumul de medicamente concomitent cu consumul de cafea, tinand seama de numeroasele
interactiuni care pot sa apara intr-o atare situatie (interactiuni uneori pozitive, ca in cazul migrene lor,
dar niciodata de neglijat).

Ca o concluzie la cele prezentate, consideram ca, asa cum se indica intr-un numar recent din Harvard
Women Health Watch, un consum moderat de cafea nu ridica nici un fel de probleme si are, in plus,
efecte benefice asupra starii generale de sanatate a organismului.