Sunteți pe pagina 1din 21

Proiect la Merceologie

Studenta : Marica Roxana Anul III , Gr. 2c

Suceava 2011

CUPRINS

CAPITOLUL 1. CARACTERIZAREA MERCEOLOGICA A CAFELEI..3 1.1.Prezentarea cafelei si a grupei de produse alimentare din care face parte 3 1.2. Importanta in alimentatie a cafelei4 1.3. Directii de prelucrare 5 1.4. Procesul tehnologic de producere a cafelei... 7 1.5. Caracteristici de calitate.....8 1.6. Valoarea 2utritive a cafelei...11 1.7. Ambalare, transport si depozitare..12 1.8. Etichetare...12 1.9. Sortimente de cafea existente pe piata romaneasca...13 1.10. Consumul national si international de cafea... 14 CAPITOLUL 2. PROMOVAREA PE PIATA A CAFELEI.. 16 2.1. Importanta brandului 16 2.2. Promovarea cafelei. Puncte forte 17 2.3. Prezentarea principalelor marci de cafea. 19 BIBLIOGRAFIE 21

CARACTERIZAREA MERCEOLOGICA A CAFELEI

Prezenta lucrare isi propune sa faca o trecere in vedere a principalelor caracteristici merceologice ale cafelei si a produselor alimentare gustative din care face parte, precum si date cu privire la principalele sortimente comercializate si date despre consumul in Romania si in tarile Uniunii Europene. In a doua parte a lucrarii voi prezenta principalele firme de pe piata cafelei, felul in care acestea isi promoveaza produsele

1.1.

Prezentarea cafelei si a grupei de produse gustative

Cafeaua face parte din grupa produselor alimentare numita STIMULENTE. In aceasta grupa sunt curinse produsele alimentare neurotonice si cardiotonice,deoarece contin substante farmacologice active, ce actioneaza asupra sistemului nervos central, asupra sistemului circulator si dezvolta o actiune diuretica. Cafeaua face parte din grupa stimulentelor. Alte produse care fac parte din aceasta grupa sunt ceaiul si cacao. Cafeaua a fost descoperita pentru prima data in Estul Africii, intr-o zona a Etiopiei, cunoscuta sub numele de Kaffa O legenda populara vorbeste despre un pastor de capre pe nume Kaldi, care a observat un comportament destul de agitat al caprelor, dupa ce acestea consumasera fructele unui arbust. Curios de acest fenomen, Kaldi a incercat sa consume el insusi acele fructe si a constatat ca ii confera o senzatie de revigorare. Auzind despre aceasta planta extraordinara, calugarii au uscat fructele, astfel incat sa le poata transporta la manastirile mai indepartate. Ulterior au reconstituit fructele cu apa, le-au consumat si au baut lichidul, care ii stimula si ii tinea treji pentru rugaciune. Cafeaua in Europa Comerciantii venetieni au adus cafeaua in Europa in 1615. La inceput, cafeaua se vindea de catre comerciantii de limonada si se credea ca are calitati medicinale. Primul magazin de cafea din Europa a fost deschis la Venetia in 1683, iar celebrul Caffe Florian din Piazza San Marco a fost deschis in 1720. Odata ajunsa in Europa, aceasta noua bautura a fost puternic criticata de biserica catolica, iar multi considerau ca papa ar trebui sa o interzica, deoarece o numeau bautura diavolului. Spre surprinderea lor, papa a binecuvantat cafeaua declarand-o bautura crestineasca. Cafeaua in America In anii 1700, cafeaua si-a croit drumul pana in Americi datorita unui capitan francez de infanterie care a dus cu sine o mica planta in lunga sa calatorie peste Atlantic. Astazi, peste 400 de miliarde de cani de cafea sunt consumate in fiecare an, cafeaua fiind cea mai populara bautura din lume. Este interesant ca, desi cafeaua este originara din Africa, cultivarea arborelui in aceasta parte a lumii este relativ recenta. De fapt, plantatorii britanici au fost cei care au reintrodus cresterea cafelei in Africa, chiar dupa Primul Razboi Mondial, infiintand plantatii in zone care ofereau un climat si un sol propice infloririi arborelui. Asemanarile fonetice dintre cuvantul "cafea" si echivalentii sai europeni ( in italiana "caffe", in franceza "caff" si "kaffee" in germana, de exemplu), i-au determinat pe oameni sa creada ca numele provine din "Kaffa", provincia etiopiana de unde cafeaua isi trage obarsia. Dar o alta ipoteza a sugerat

4 ca acest cuvant povine din arabescul "quahwek", care inseamna "stimulant".

1.2.

Importanta in alimentatie a cafelei

Cafeaua este o bautura apreciata de milioane de oameni din toata lumea de cel putin o mie de ani. In plus, in prezent cafeaua este unul dintre produsele cele mai studiate din lume, facand obiectul a mii de studii stiintifice publicate. Rezultatele acestor studii demonstreaza clar ca un consum moderat de cafea este sigur si tot mai multe studii sugereaza ca acest consum poate avea chiar anumite efecte pozitive pentru sanatate. Probabil secretul cel mai bine pastrat cu privire la cafea este faptul ca aceasta contine mai multi antioxidanti* chiar si decat ceaiul verde, considerat drept principala sursa de antioxidanti. Prin procesul de prajire se obtin si alti compusi sanatosi care, ca si antioxidantii, pot fi gasiti numai in cafea. Consumata in cantitati moderate (2-3 cesti pe zi), cafeaua poate avea efecte benefice asupra sanatatii. Folosita pentru prima data in manastirile Etiopiei de la inceputul crestinismului, pentru diminuarea oboselii in timpul ceremoniilor religioase de lunga durata, cafeaua este in momentul de fata unul din cele mai consumate produse care contin cofeina, alaturi de bauturi racoritoare si ceai. Cum actioneaza cafeaua asupra organismului. Studii recente au evidentiat actiunea psihostimulatoare a cafelei. Se pare ca aceasta imbunatateste timpul de reactie si vigilenta si poate creea buna dispozitie.Cafeaua stimuleaza secretia de saliva si de suc gastric precum si tranzitul intestinal, favorizand digestia, de aceea nu este recomandata celor cu afectiuni precum gastrita, ulcerul gastric sau duodenal. Unele studii indica faptul ca substantele continute de cafea pot reduce aparitia unor anumite tipuri de cancer, cum ar fi cel hepatic si cel de colon, acidul colorgenic protejand impotriva diabetului de tip 1 si 2. Consumul de cafea nu influenteaza riscul bolilor coronariene si poate preveni calculii biliari la femei. Compusii cafelei si rolul lor. Cafeaua contine antioxidanti (fenol, arome volatile) care impiedica distrugerea celulelor si, implicit, declansarea unor boli, iar acidul colorgenic reduce concentratia de glucoza. Un consum de pana la 3 cesti de cafea pe zi se pare ca reduce riscul afectiunilor cardiovasculare. Cofeina, principalul element din compozitia bobului de cafea, stimuleaza sistemul nervos, creste activitatea intelectuala, reduce temporar starea de oboseala si favorizeaza digestia, stimuland activitatea aparatului excretor. Actioneaza asupra tubului respirator si este un bun remediu impotriva durerilor de cap si a migrenelor pentru ca dilateaza vasele de sange.Cofeina nu se regaseste insa numai in cafea, ci este o componenta importanta a ceaiului, a ciocolatei, dar si a bauturilor racoritoare sau energizante, precum si a unor medicamente pentru combaterea durerilor de cap, racelilor ori alergiilor. Cantitatea de cofeina din cafea variaza foarte mult, in functie de tipul acesteia (cafea pentru filtru sau solubila, tare sau slaba).Studiile de specialitate arata ca nivelul mic de cofeina continut intr-o ceasca de cafea imbunatateste puterea de decizie si viteza de reactie, in timp ce cantitati mai mari (2-3 mg/ kg din greutatea corporala) determina o mai buna rezistenta la efort fizic. Prin imbunatatirea performantelor, vigilentei si promptitudinii, cofeina din cafea scade nivelul de depresie si anxietate, precum si riscul de suicid. Aceasta se absoarbe rapid si se elimina la fel de repede din organism; intrun interval de 3-6 ore se reduce la jumatate cantitatea aflata in sange Contraindicatii. Pe langa beneficiile unui consum moderat, cafeaua are si contraindicatii. Astfel, cei cu afectiuni precum hepatita cronica, ciroza, ulcer gastric sau duodenal, guta, nevroza,

5 dureri de cap, hipertensiune arteriala si enterocolita cronica ar fi bine sa evite consumul de cafea. De asemenea, cafeaua nu este recomandata copiilor, adolescentilor si mai ales femeilor in perioada menopauzei si postmenopauzei, pentru ca favorizeaza osteoporoza. Cafeaua si cancerul. Studiile stiintifice nu au confirmat pana acum ca un consum de cafea pe o perioada indelungata ar putea provoca aparitia cancerului.Dimpotriva, exista dovezi potrivit carora cafeaua ar avea un efect pozitiv - n functie de doza - asupra cancerului colorectal, posibil datorita reducerii acizilor bilei. Cafeaua si sarcina.Consumata cu moderatie, cofeina nu are efecte asupra fertilitatii sau conceptiei si nici asupra ducerii saricinii la termen cu bine. Totusi, femeile insarcinate care beau cafea tind sa devina agitate si nervoase. In plus, cofeina nu are nici o valoare nutritiva si favorizeaza pierderea calciului, un nutrient deosebit de important pentru o sarcina sanatoasa. Unele studii au aratat ca 300 mg pe zi de cofeina pot creste riscul de pierdere a sarcinii. Prin urmare, pentru a fi sigure ca veti purta sarcina fara incidente deosebite, e bine sa reduceti consumul de cofeina. Cafeaua vindeca celulita. Kilogramele in plus si celulita sunt cele mai frecvente probleme cu care se confrunta femeia moderna. Ori, cofeina joaca un rol foarte important in combaterea acestor neplacute fenomene. Majoritatea cremelor de corp anticelulitice o folosesc ca ingredient, iar unele studii arata ca putem slabi consumand cafea, 300-400 de calorii putand fi arse in fiecare zi printr-un consum moderat. Cafeaua si obisnuinta Exista o diferenta semnificativa ntre obisnuinta si dependenta, desi adesea se face confuzie ntre cele doua. Simptomele dependentei fizice includ pofta si nevoia de a creste cantitatile de substanta pentru a satisface aceasta pofta.In cantitati moderate, cofeina nu actioneaza asupra zonelor din creier legate de dependenta. Consumul exagerat insa, poate avea efecte negative:tulburari la nivelul tubului digestiv cu arsuri si chiar dureri si spasme gastrointestinale;palpitatii;insomnii;neliniste;stari depresive;tremur si slabiciune musculara.

1.3.

Directii de prelucrare

Cafeaua se obtine prin prelucrarea semintelor arborelui COFFEA din familia Rubiaceae. Genul Coffea are un numar insemant de specii ,circa 30, din care Coffea arabica , Coffea liberica si coffea robusta, prezinta importanta. Arborele (sau arbustul) de cafea este un membru al familiei Rubiacee (genus coffea) ; in general, acesta nu creste decat in regiunile tropicale si subtropicale, cu ploi abundente, Arborele de cafea se cultiva totusi si in zonele mai inalte (2000 m), cafeaua recoltata aici fiind denumita "High Grown" (cafea de altitudine), a carei calitate este foarte buna, cu aroma puternica si extrem de apreciata de cultivatori. Cultura arborelui de cafea impune un efort destul de indelungat, de la semanatul in pepiniere, la repicatul plantelor si apoi la sadirea acestora in plantatii, cand ating inaltimea minima de 30 - 50 cm. Arborele de cafea se dezvolta normal, in soluri bine lucrate, aerisite si bine tratate cu diverse

6 ingrasaminte artificiale, in zonele tropicale plantele tinere trebuie protejate de vanturi si ploi, si din acest motiv se aplica culturi intercalate cu banani, porumb si ricin. Aceste plante le ofera, pe langa protectie la intemperii, si umbra de care au nevoie in zilele cand soarele este prea torid. In regiunile subtropicale, in care conditiile climaterice sunt mai blande, plantatiile de cafea se fac sub cer deschis. Arborele de cafea din specia Arabica poate atinge la varsta de 6 ani o inaltime de circa 5 - 6 m, iar cel din specia Robusta ajunge pana la 10 - 15 m inaltime. Totusi, culturile se mentin prin taieri la o inaltime de 2,5 - 3 m, pentru cresterea randamentului in fructe si usurarea culesului. Arborele de cafea pretinde o temperatura medie de circa 18 - 22C, cele inferioare temperaturii de 11C putand avea un efect negativ asupra recoltelor Specia Robusta infloreste incepand din anul al doilea, iar Arabica infloreste in mod curent in al treilea an de la plantare. De regula, primele recolte se obtin incepand cu anul al patrulea sau chiar cu al cincilea, cand plantatiile pot fi considerate "pe rod" si randamentul poate varia astfel: pentru specia Arabica - de la 400 la 2000 g de fructe pe arbust, iar pentru specia Robusta - de la 600 la 2000 g. Un arbore de cafea tanar poate furniza la recoltare pana la 2,5 kg de "cirese", fructe din care se pot obtine, dupa prelucrare, circa 500 g boabe de cafea curate sau 400 g cafea prajita. Arborele de cafea, tot timpul verde, are de obicei forma unui con, cu ramuri flexibile si radacini superficiale. Frunzele sunt verzi - lucioase si ating o lungime de maximum 20 cm, asemanatoare cu cele de laur, dispuse opus doua cate doua, de-a lungul ramurilor, in functie de altitudine si climat, arborele de cafea este in masura sa infloreasca (la fel ca si portocalul) tot timpul anului, infloritul principal se desfasoara pe o perioada de mai multe luni, desi florile sale se ofilesc deja dupa cateva ore.Florile sunt albe, cresc sub forma de ciorchine si emana un miros puternic, asemanator celui de iasomie sau de portocal, iar perioada de inflorire variaza de la o zona la alta . Ceea ce este caracteristic la arborele de cafea este faptul ca in toate sezoanele se gasesc in acelasi arbore ramuri cu flori, cu fructe verzi, in parg sau coapte, culoarea acestora trecand de la verde, la galben, apoi la rosu deschis si in sfarsit la rosu-purpuriu, cand fructele ajung la maturitate completa. Ca aspect exterior, fructele de cafea se aseamana cu ciresele si contin circa 68% pulpa, 6% tegument si circa 26% bob curat. Din punct de vedere botanic, fructul arborelui de cafea este o drupa falsa, acoperita de un tegument membranos, care isi schimba culoarea de la verde la rosu-purpuriu, in functie de stadiul de dezvoltare a fructului. Sub acest invelis se gaseste o pulpa carnoasa, in interiorul careia se afla bobul de cafea. Acesta este format din doua parti aplatizate pe o parte si despartite de o adancitura longitudinala. Bobul de cafea este de culoare verde in interior, acoperit de o pelicula subtire argintie, peste care se afla un invelis pergamentos de culoare galbena spre bruna. Ciresele arborelui Arabica ajung la maturitate dupa 8 sau 9 luni, iar cele ale speciei Robusta dupa 10 - 11 luni. Fructele mai intai verzi, trec la culoarea galbena, apoi la rosu si in sfarsit ajung la rosu inchis, atunci cand se atinge maturitatea. Momentul recoltarii depinde de urmatorii factori: pozitie geografica, clima si altitudine, astfel in Brazilia culesul incepe in mai si se prelungeste pana in septembrie, in America Centrala culesul se practica din luna octombrie pana in martie/aprilie, iar in Africa principalele recolte se strang din martie pana in septembrie. In general se folosesc doua sisteme de recoltare: culesul manual si culesul mecanic. Culesul manual asigura un recoltat uniform si de inalta calitate, intrucat culegatorii sunt instuiti sa selecteze numai fructele mature. Culegatorii revin la aceeasi planta din cand in cand, pentru a culege restul fructelor, pe masura ce acestea se coc.

7 Culesul mecanic se foloseste in tarile unde sunt plantatii vaste si costul muncii este ridicat, el constand in recoltarea fructelor cu masina, imediat dupa ce boabele ajung in medie la maturitate. Desi aceasta metoda este mult mai rapida, ea produce o recolta de o calitate mai slaba, intrucat "ciresele" neajunse la maturitate se culeg odata cu cele perfect maturate si cele supra-maturate

1.4.

Procesul tehnologic de obtinere a cafelei

Prelucrarea industriala a cafelei trebuie sa inceapa imediat dupa recoltarea fructelor pentru a impiedica fermentarea si deteriorarea pulpei. Boabele de cafea pot fi pregatite pentru prajire in doua moduri. Metoda cea mai veche, simpla si ieftina este metoda uscata. Prin aceasta metoda se obtin cafelele asa-numite naturale; metoda este utilizata cel mai frecvent in Brazilia si partea de vest a Africii. In primul rand, boabele culese sunt sortate si curatate in vederea separarii boabelor necoapte, coapte prea mult si deteriorate si a eliminarii impuritatilor, solului, resturilor de lemn si frunzelor. Acest lucru poate fi realizat prin vanturare, operatiune care este de obicei efectuata manual, cu ajutorul unei site mari. Toate boabele nedorite sau materialele nevanturate pot fi luate cu mana de pe sita. Boabele coapte pot fi, de asemenea, separate prin flotare in canale de spalare aflate in apropierea zonelor de uscare. Boabele culese sunt apoi imprastiate la soare, pe platforme mari de beton sau caramida sau pe plase ridicate pe esafoade din lemn. Boabele sunt greblate in mod regulat pentru a se evita fermentarea si pentru a le expune la razele soarelui in mod uniform. In cazul in care ploua sau temperaturile scad considerabil, boabele trebuie sa fie protejate prin acoperirea cu prelate. In mod alternativ, dupa doua sau trei zile, cafeaua poate fi pusa la uscat in camere de uscare, unde sunt uscate termic cu ajutorul unui arzator la 45-60 grade C. Este nevoie de pana la patru saptamani pentru ca nivelul de umiditate din fiecare bob sa scada pana la nivelul optim de 12% din cantitatea initiala. Coaja exterioara capata o culoare maro inchis si devine sfaramicioasa. Boabele sunt apoi depozitate in silozuri mari unde procesul de deshidratare continua. Operatiunea de uscare este etapa cea mai importanta din tot procesul, deoarece are o influenta directa asupra calitatii finale a cafelei verzi. Cealalta metoda de pregatire este metoda umeda. Principala diferenta dintre metoda uscata si cea umeda este ca prin metoda umeda se inlatura pulpa din bob in terme de 12-24 de ore de la recoltare, in loc sa se permita uscarea boabelor in aer liber. Boabele sunt separate de pielita si pulpa cu ajutorul unei masini speciale de inlaturare a pulpei care preseaza boabele intre suprafete fixe si mobile. Pulpa si pielita fructului raman intr-o parte, iar boabele invelite in coaja raman pe cealalta parte. Distanta dintre suprafete este ajustata, in asa fel incat sa se evite deteriorarea boabelor. Curatarea boabelor este un proces optional. Procesul de curatare este utilizat pentru inlaturarea filamentului exterior si a resturilor de coji, care raman pe boabe dupa decorticare. Boabele sunt apoi impartite pe dimensiuni si pe diferite grade prin trecerea lor prin site cu gauri de dimensiuni specifice. Ele sunt sortate cu ajutorul unui jet de aer, care separa boabele mai grele de cele mai usoare. In aceasta etapa se inlatura boabele supra-fermentate sau nedecorticate. Acest lucru se realizeaza, de obicei, manual in timpul in care boabele sunt transportate cu ajutorul unei benzi transportoare operatiunea este efectuata cu o viteza si indemanare uimitoare. Totusi, se poate face si o sortare electronica avantajul acestei metode consta in faptul ca masinile electronice pot inlatura boabele considerate defectuoase, care nu pot fi vazute cu ochiul liber. Orice boabe cu defect sau decolorate sunt eliminate inainte de ambalarea in saci pe care se marcheaza categoria, plantatia si tara de origine a boabelor respective. Boabele sunt acum pregatite pentru export.

8 Degustarea cafelei Degustarea cafelei este un proces riguros, care necesita foarte multa atentie. Cafeaua este analizata de un expert care evalueaza calitatea cafelei si ii determina caracteristicile. In primul rand degustatorul evalueaza boabele verzi si le examineaza aspectul. Apoi, o cantitate mica de boabe este prajita in prajitorul laboratorului, dupa care se testeaza aroma si savoarea. Se prepara o infuzie de cafea in apa, care este mirosita. Dupa aproximativ trei minute, cafeaua pregatita cu apa este amestecata usor si mirosita din nou. Spuma care rezulta este data la o parte si incepe procesul de degustare. Degustatorul ia o lingurita de cafea si este mestecata usor inainte de a fi scuipata. Procedura se repeta cu toate mostrele si se stabilesc anumite note din fiecare esantion. Degustatorul analizeaza criterii, cum ar fi aciditatea, corpolenta, aroma si savoarea. Amestecarea si prajirea Dupa obtinerea boabelor de cafea de calitate, incepe cea mai importanta etapa din productia cafelei rafinate, prajirea si amestecarea.Un specialist competent in prajirea cafelei trebuie sa fie artist si om de stiinta in acelasi timp, pentru a mentine in mod consecvent calitatea produsului. In timpul procesului de prajire, se produce caramelizarea zaharurilor si a altor carbohidrati din boabele de cafea, creand o substanta cunoscuta sub numele de ulei de cafea. Din punct de vedere tehnic, aceasta substanta chimica delicata nu este propriu-zis un ulei (deoarece este hidrosolubila), dar reprezinta ceea ce confera gustul si aroma cafelei.Cele doua metode de prajire utilizate mai frecvent sunt: prajirea in masini cu tambur rotativ si prajirea cu aer cald.Prajirea in masini cu tambur rotativ este efectuata prin rostogolirea boabelor de cafea intr-un tambur incalzit cu gaz sau cu lemn. Cand este atins gradul de prajire dorit, boabele sunt turnate intr-un recipient de racire pentru a evita prajirea excesiva a acestora.Prajirea cu aer cald, cunoscuta si sub numele de prajire in suspensie fluida, este efectuata prin rostogolirea boabelor de cafea intr-un curent de aer cald. Majoritatea tipurilor de cafea verde sunt prajite la temperatura de 400 de grade. Procesul de prajire determina umflarea boabelor de cafea, acestea crescand in volum cu peste 50%, si, simultan, reducerea considerabila a masei acestora.Culoarea unui bob de cafea supus prajirii delicate poate varia de la nuanta scortisoarei la ciocolatiu deschis. Macinarea si prepararea cafelei Macinarea este ultima operatiune prin care cafeaua trebuie sa treaca inainte de a fi efectiv pregatita. In trecut, cafeaua era macinata in pive de lemn sau marmura cu ajutorul unui instrument de pisat. Mai tarziu au aparut diferitele rasnite de cafea cu manivela sau sertare, iar in cele din urma s-au inventat rasnitele electrice din zilele noastre. Gradul de macinare necesar trebuie determinat de tipul de preparare a cafelei. (fierbere, infuzare, percolare sau filtrare.)

1.5.

Caracteristici de calitate

Calitatea cafelei se diferentiaza dupa specia si soiurile arborilor de la care provine, dupa zonele geografice in care se cultiva, prcum si dupa conditiile climatice. Boabele de cafea se diferentiaza din punct de vedere calitativprin caracteristicile organoleptice si fizico-chimice. Cele mai importante caracteristici organoleptice sunt : gustul, mirosul si aroma. Evaluarea acestor caracteristici are loc prin exprimarea cafelei prajite si macinarea ca atare, percum si prin infuzia pregatita prin introducerea sa in apa fierbinte. Cele mai apreciate sunt loturile omogene in ceea ce priveste forma si marimea boabelor de cafea, rotunde ,care este superioara, fata de cele ovale si plate, boabele mici , care sunt mai bune fata de boabele mari. Acestea au un grad de puritate ridicat , nu contin boabe defecte, nu sunt atacate de insecte si nu ai impuritati minerale. Culoarea boabelor de cafea variaza de la galben catre verde sau albastru. Sunt apreciate loturile de culoare deschisa, comparativ cu cele de culoare brun-cenusie, care pot fi avariate pe parcursul

9 prelucrarii primare, transportului sau pastrarii. Loturile de cafea sunt apreciate daca au o vechime mai mare, fara sa fi fost avariate, pastrata in conditii optime, fiind superioara celei noi. Caracteristicile fizico-chimice sunt selectionate drept criterii de apreciere a calitatii: continutul in apa care este de maximum 12%, continutul de extract solubil si continutul de cofeina. Compozitia chimica medie a cafelei este prezentata in urmatorul tabel: Cafea Cruda 12,05 9,5% 20,0% 12,0% 13,0% 5,0% 1,2% 1,4% 19,0%

Componentii Apa Glucide (toate) Celuloza Substantele azotate Lipide Cenusa Cofeina Trigoneliona Vitamina PP Cafeol Extract neoazotat

Prajita 2,55 2,5% 17,5% 13,5% 11,5% 3,5% 2,5% 1,0% 50mg 0,1% 30,0%

Cafeaua de calitate se obtine de la arborii de cafea din specia Coffea arabica, care are bobul de marime mijlocie si culoare ce variaza de la verzui la albastru. Dintre sortimentele comerciale se remarca ca fiind de calitate superioara cafeaua de columbia, Guatemala, Porto-Rico, Santos, Jamaica si altele. Superioare tuturor sorturilor este cafeaua Mocca care se caracterizeaza prin continut mare de extract solubil, aciditate pronuntata si aroma de vin. Sortimentul de cafea cuprinde : cafea cruda, cafea prajita si cafeaua parjita si macinata. Cafeaua cruda se diferentiaza dupa varietate, nivel calitativ si zona geografica. Cafeaua prajita si cea macinata se obtine prin amestecarea cafelei crude de diferite proveniente sau varietati , beneficiind de denumiri strans legate de cele ale firmelor producatoare sau ale zonelor geografice recunoscute, formand astfel sortimentul comercial din diferite piete, care se desface consumatorilor respectivi. Cea mai mare cantitate de cafea prajita, prajita si macinata se comercializeaza dupa preambalare in materiale complexe, in prezenta aerului, prin vidare sau prin inlocuirea cu gaz inert. Cantitati mari de cafea se prajesc in centre de prelucrare, se mbaleaza in saci si se macina la cerere, in unitatile de desfacere. Cafeaua cruda (pergamino) se obtine din deshidratarea fructelor dupa recoltare se separarea resturilor cornoase Calitatea cafelei se diferentiaza si aici dupa specia si soiurile arborilor de la care provine, dupa zonele geografice in care se cultiva, precum si dupa conditiile climatice. Forma, marimea, culoarea, mirosul si aspectul general al cafelei sunt criterii organoleptice de apreciere a calitatii cafelei crude. Gustul, mirosul si aroma sunt cele mai importante caracteristici si se

10 evalueaza pein exprimarea cafelei prajite si macinate ca atare, precum si a infuziei pregatita prin introducerea sa in apa fierbinte. In vedereaconsumului, cafeaua este supusa prajirii si macinarii. Cafeaua prajita si macinata. In afara de cafeaua cruda se comercializeaja cafeaau prajita, cafeaua macinata si cafeaua decofenizata. Caracteristicile de aroma, gust si miros ale cafelei naturale se formeaza si se desavarsesc prin pajire(torefiere), tratament obligatoriu inaintea consumului. Prajirea este un tratament xerotermic ce se desfasoarea la temperatura de 180200oC. Prin procesul de prajire cafeaua sufera modificari fizico-chimice insemnate, modificari cu mari implicati asupra caracteristicilor organoleptice. Culoarea cafelei devine bruna, volumul creste intre 30-40%, ca urmare a expansiunii si eliminarii gazelor (CO2, CO) si vaporilor de apa ce rezulta din descompunerea pirogenetica. Prin parjire cafeaua pierde pana la 18% din masa sa, pierdere explicata prin eliminarea apei, indepartarea si descompunerea unor substante. Se formeaza compusi de caramelizare, de condensare, iar din clorogenat de cofeina rezulta cofeina, acid cofeic si alte substante; giceridele se descompun partial in acizi grasi si gicerina(care trece in acrolina), acid formic si alti compusi, iar fosfatidele sunt aproape complet distruse. Se formeaza complexul aromatic cofeol, care grupeaza un numar insemnat se substante volatile si nevolatile implicate in formarea caracteristicilor de aroma. La formarea aromei cafelei, contribuie cel putin 40 substante formate prin prajire sau existente in cafeaua cruda , printre care se afla: alcooli(furfurilic, eticli); diacetil; dietilcetona; cresoli, pinol, piridina, guaiacol, vanilina, furan si altele. Aroma cafelei formata prin prajire se pierde cu timpul, fapt se limiteaza pastrarea cafelei prajite. Pierderea aromei se datoreaza olatilizarii, oxidarii, hidrolizei sau interactiunii compusilor prezenti. Pentru a pastra aroma si pentru a imprima boabelor luciu caracteristic, boabele de cfea se acopera uneori cu o glazura. In acest scop se utilizeaza zahar sau rasini naturale(selac), in cantitatii mici(7% zahar sau 0,5% selac, fata de greutatea boabelor). Dupa prajire, boabele de cafea sunt supuse imediat unui curent puternic de are rece, temperatura lor scazand la 6040oC. Racirea rapida este foarte importanta pentru pastrarea aromei boabelor de cafea. O metoda prin care se poate limita pierderea aromei cafelei este prin ambalarea in ambalaje impermeabile la gaze, in absenta aerului, folosirea antioxidantilor si utilizarea ambalarii in vid sau gaz inert. Pierderea aromei este si mai insemnata la cafeaua macinata.

11

Principalele caracteristici de calitate ale cafelei prajite sunt prezentate in urmatorul tabel: Cafea din aceeasi varietate Caracteristica Calitatea I Apa, % max 4,5 Extract solubil 25 raportat la S.U, % min Cofeina raportat la 1,3 S.U, % min Cenusa totala 4,5 % min Cenusa insolubila 0,1 in HCl 10%, % min Sparturi, % min Aspect Boabe intregi, uniforme, lucioase Culoare Calitatea II 4,5 23 1,0 5,0 0,2 Cafea amestec diferite varietati 4,5 25 1,3 4,5 0,1 Boabe intregi, lucioase, nearse din

Aroma si gust

5,0 Boabe intregi, uniforme, lucioase, se admit 10%boabe mate Bruna, uniforma, Bruna, uniforma, specifica se admit 10%boabe de culoare mai deschisa Specifica, Specifca, fara aromata, gust miros si gust placut starin, aroma mi slaba

Bruna, specifica varietatiilor din amestec

Specifica faramiros gust strain

si

Cafeaua macinata se poate comercializa si in amestec cu surogate (naut, soia, orz, secara, grau, cicoare etc.) sub anumite denumiri, precizandu-se proportia cafelei naturale. Amestecurile care se practica mai mult sunt: - 80% cafea naturala si 20% surogate - 60% cafea naturala si 40% surogate - 40% cafea naturala si 60% surogate.

12

1.6.Valoarea nutritiva
Cafeaua nu are valoare nutritiva, fiind ideala in curele de slabire

1.7. Ambalare, transport, depozitare


Cafeaua verde se ambaleaza in saci din fibre textile (iuta) cu tesatura normala. Cafeaua boabe prajita se ambaleaza in hartie metalizata, hartie inobilata su polietilena, folie de polietilena termosudabila, imprimata, de 100g, 200g, 250g si 500g. una lt tip de ambalare este cel in vid sau gaze inerte pentru care se folosesc materiale impermerabile la vapori de apa gaze sau lumina si late radiatii, asigura numai o incetinire a proceselor complexe de pierdere a aromei, fara a le elimina in totalitate. Pentru manipulare si transport ambalajele de prezentare si desfacere se introduc in cutii de carton, folie de polietilena sau lazi (din lemn, matreial plastic). Ambalajele de desfacere se inscriptioneaza cu urmatoarele date: - denumirea, varietatea, tipul, calitatea; - denumirea producatorului (numele, marca), ambalatorului sau comerciantului; - sediul locului de productie sau prelucrare - masa neta si abaterea - data fabricatiei (ziua, luna, anul) - termen de valabilitate; - continut de cofeina; - conditii de pastrare. Pastrarae cafelei boabe prajite, prajite si macinate se face in spatii special amenajate, racoroase uscate, aerisite, curate, dezinfectate, dezinsectate, deratizate, izolata de alte produse ce au miros patrunzator. Temperatura de pastrare este de maxumum 20oC, iar umiditatea relativa a aerului maximum 75oC. In functie de calitate, ambalaj si conditii de pastrare , termenul de valabiliatete este cuprins intre 60-360 de zile. Pentru cafeaua in ambalaje vidate termenul de valabilitate este de 2 ani. Termenele de valabilitate mari nu se justifica nici din motive comerciale, fiind excluse nevoile unitatilor de a forma stocuri, care sa acopere volumul vanzarilor pe perioade d 1-2 ani, deoarece acesta presupune cheltuieli suplimentare si o insuficienta rotire a capitalului. Pastrarea cafelei prajite acasaCafeaua este un produs sensibil. Oxigenul din aer si umezeala pot modifica foarte repede aroma in mod negativ. Acest proces incepe, de indata ce ambalajul care protejeaza aroma cafelei se deschide in gospodarie.Astfel la temperatura inconjuratoare cafeaua macinata e modificata negativ deja dupa sapte zile. Pierderea aromei poate fi incetinita insa prin pastrare la frigider. De aceea se recomanda depozitarea cafelei dupa deschiderea pachetului intr-un recipient inchis de metal sau de sticla si pastrarea acesteia la frigider pana la folosire. La un consum mic si un timp indelungat de consumatie se recomanda pastrarea in congelator. Atunci cafeaua isi pastreaza un timp mai indelungat prospetimea. Cafeaua boabe poate fi tinuta proaspata mai mult timp. De aceea cafeaua boabe se va macina chiar inainte de preparare, pentru a beneficia cat se poate de

13 mult de acest avantaj. Si aici pastrarea proviziilor in frigider prezinta avantaje.

1.8.Etichetarea cafelei
Conform cu H.G. 106/2002, Etichetarea, etichetarea cafelei trebuie sa cuprinda: a) denumirea sub care este vndut alimentul; b) lista cuprinznd ingredientele; c) cantitatea din anumite ingrediente sau categorii de ingrediente; d) cantitatea net pentru alimentele preambalate; e) data durabilitii minimale sau, n cazul alimentelor care din punct de vedere microbiologic au un grad nalt de perisabilitate, data limit de consum; f) condiiile de depozitare sau de folosire, atunci cnd acestea necesit indicaii speciale; g) denumirea sau denumirea comercial i sediul productorului, al ambalatorului sau al distribuitorului; n cazul produselor din import se nscriu numele i sediul importatorului sau ale distribuitorului nregistrat n Romnia; h) locul de origine sau de provenien a alimentului, dac omiterea acestuia ar fi de natur s creeze confuzii n gndirea consumatorilor cu privire la originea sau proveniena real a alimentului; i) instruciuni de utilizare, atunci cnd lipsa acestora poate determina o utilizare necorespunztoare a alimentelor; j) o meniune care s permit identificarea lotului; k) meniuni suplimentare de etichetare pe grupe de produse, si anume: menionarea denumirii varietilor de cafea, n cazul comercializrii acesteia sub form verde sau prjit, n vrac; n cazul n care coninutul de cafein este sub 0,1%, raportat la substana uscat, se nscrie meniunea "cafea decafeinizat; se interzice comercializarea sub denumirea de "cafea a amestecurilor de cafea cu substitueni ai acesteia; n cazul amestecurilor de cafea cu substitueni de cafea se indic substituenii utilizai i procentul de cafea din amestec. nscrierea cantitii nete a alimentelor preambalate se face n uniti de volum pentru produsele lichide i n uniti de mas pentru celelalte produse, utilizndu-se, dup caz, litrul, centilitrul, mililitrul, kilogramul sau gramul. Pe eticheta sau pe ambalajul alimentelor se nscrie de ctre productor data durabilitii minimale, respectiv data pn la care acestea i pstreaz caracteristicile specifice n condiii de depozitare corespunztoare. Data va fi precedat de meniunea: - "A se consuma, de preferin, nainte de... dac n dat este inclus ziua; sau , - "A se consuma, de preferin, pn la sfritul..., dac se indic luna i anul sau numai anul. Alimentele nu pot fi comercializate dac nu sunt nsoite de o indicaie care s permit identificarea lotului din care fac parte.Rspunderea n ceea ce privete stabilirea i nscrierea lotului revine, dup caz, productorului sau ambalatorului ori agentului economic nregistrat n Romnia, care comercializeaz pentru prima oar produsul. Indicarea lotului este precedat de litera L, cu excepia cazurilor n care aceasta se distinge cu claritate fa de alte indicaii de pe etichet. n cazul alimentelor preambalate indicarea lotului conform alin. (4) se face pe ambalaj sau pe eticheta ataat

14 de acesta;. nscrierea lotului se face n aa fel nct s poat fi vzut cu uurin, s poat fi citit cu claritate i s nu permit tergerea.

1.9. Sortimente existente pe piata


Se cunosc aproape 80 de soiuri de cafea, din care se cultiva in scopuri indrustiale urmatoarel trei tipuri de cafea: cafeaua Arabica, cafeaua Robusta, cafeaua Liberica Cafeaua Arabica Cafeaua arabica, originara din Africa, mai precis din Abisinia, este cea mai apreciata si mai raspandita specie de cafea. Se cultiva mai ales in America Latina, dar si in Africa, de fapt ea este cea mai cultivata specie si este deosebit de pretuita pentru ciresele sale de calitate superioara, de forma alungita si culoare verzuie - albastruie.Cafeaua arabica are nevoie de soluri bogate in minerale si o temperatura constanta de aprox. 20C si creste la o altitudine de peste 600 metri. Aceasta are aroma si gustul mult mai rafinate decat alte specii. Cafeaua cu tarie medie este obtinuta in exclusivitate din varietati ale soiului arabica, provenite din America Centrala si de Sud, Kenya, Tanzania, Etiopia. Exceptie face Brazilia, intrucat varietatile de arabica braziliene au o aroma mai putin rafinata. Cafeaua Robusta.Cafeaua robusta, originara din bazinul Congo, creste mai rapid si este mult rezistenta acolo unde climatul nu este favorabil cafelei arabice. Se cultiva intens in Africa, India si Indonezia.Cafeaua robusta, spre deosebire de cafeaua arabica, care este pretentioasa la conditiile climatice, se adapteaza usor climatului sever, este rezistenta la boli si daunatori. Boabele acestei specii de cafea sunt mici, au o forma neregulata si culoare maroniu - galbuie. Cafeaua robusta are un gust mai neutru, este mai putin aromata decat arabica si este foarte apreciata in gama de cafea solubila. Cafeaua Liberica Cafeaua liberica, originara din Africa, Liberia, are de asemenea o crestere rapida si o rezistenta buna la boli. Se cultiva exclusiv in campiile subtropicale ale Africii si Americii de Sud, unde umiditatea este foarte mare si temperatura este cuprinsa intre 20 si 25C. Boabele sunt adesea deformate, de dimensiune medie si culoare de la bruna la galbena. Calitatea acestei specii de cafea este mediocra. Productia mondiala de cafea se situeaza in jur de 6,6 mil. Tone , din care 66% specia Arabica. Cea mai mare producatoare si exportatoare este Brazilia ( 1,9 mil.tone) ; de altfel, cea mai mare productie este concentrata in America Latina ( Columbia, Guatemala, mexic, etc), in Africa (Coasta de fildes, Etiopia, Kenya) si in Asia ( indonezia si Vietnam). Principalii importatori sunt tarile Uniunii Europene, SUA, Japonia. In majoritatea tarilor importatoare, Coffea Arabica este specia preferata, iar Coffea robusta este folosita, in general, la amestecuri si la obtinerea cafelei solubile. In Romania se importa ambele tipuri de cafea, robusta si Arabica.

1.10 Consumul national si international de cafea


In prezent, pe piata mondiala cafeaua se situeaza, alaturi de ulei, otel si cereale, printre materiile prime de export de inalta valoare, situatia economica a multor tari prim-producatoare de

15 cafea depinzand aproape in intregime de exportul cafelei, pentru bunastarea lor nationala. Cele mai importante piete ale cafelei se afla la New York si Londra, unde se negociaza varietati de cafea din speciile Arabica si respectiv Robusta. La nivel national, piata cafelei a avut o valoare de aproximativ 543 milioane lei (169 milioane euro) in 2005, a crescut la 749 milioane lei in 2006 (235 milioane euro) si va atinge 936 milioane lei in 2007 (292 milioane euro) daca tendinta de crestere se va mentine in aceleasi cote raportate in 2005 si 2006, respectiv 25%. Fara sa fi ajuns la maturitate, piata cafelei este intr-o continua miscare, gusturile si preferintele consumatorilor romani evoluand odata cu piata. Aceasta schimbare este subliniata de cresterile unor segmente in detrimentul altora, exemplu fiind cresterile inregistrate la vanzarile marcilor de cafea din segmentul premium, care incep sa erodeze pozitiile ocupate de marcile lowstream. Daca privim piata cafelei din perspectiva tuturor varietatilor de cafea prezente la vanzare, atunci observam ca peste trei sferturi din piata este acoperita de cafeaua naturala ambalata, cu o detinere de 77,2%, restul pietei fiind impartita de cafeaua solubila, preferata de 15% din consumatori, cappuccino completand cu restul de 8,7% din piata. Ultimele statistici realizate de Organizatia Internationala a Cafelei, cu date comparabile la nivelul anului 2005, arata ca in Romania consumul de cafea este de 2,34 kg pe cap de locuitor, devansand doar Ungaria, unde consumul este de 2,33 kg de cafea pe cap de locuitor. Fata de media europeana, unde consumul de cafea este de aproximativ 5 kg pe cap de locuitor, in Romania consumul este la jumatate. Spre comparatie, in Bulgaria se consuma 3,93 kg de cafea, in Cehia 3,14 kg, in Irlanda 3,26 kg, iar in Polonia 3,39 kg. La polul opus se afla Finlanda, cu 12,7 kg de cafea consumata pe an, Danemarca, cu un consum de 8,8 kg, Belgia si Luxemburg cu 7,2 kg si Germania cu un consum anual de aproximativ 6 kg de cafea anual. In fine, in analiza pietei cafelei, un rol important il are si profilul consumatorului. La fel ca si pe piata ciocolatei, in Romania profilul consumatorului se suprapune peste cel al consumatorului de cafea si arata ca el se identifica in 60% din cazuri cu sexul frumos. Consumatorul tipic pentru Romania este, asadar, femeie, in majoritate intelectuala, realizeaza venituri de la mediu in sus, bea o ceasca de cafea dimineata si, eventual, una dupa-amiaza si o prefera amara. Cele maximum doua cesti de cafea pe care le bea consumatorul tipic roman plaseaza Romania pe unul dintre ultimele locuri din Europa daca avem in vedere consumul de cafea pe cap de locuitor.

16

PROMOVAREA PE PIATA A CAFELEI

2.1. Importanta brandului


Pe piata din Romania activeaza aproximativ 10 producatori si importatori importanti. Dintre acestia, Elite Romania, Kraft Foods Romania, Supreme Imex, Nestl, Alca Co si Panfoods detin impreuna aproximativ 90% din piata locala oficiala a cafelei de marca. Elite Romania este lider pe piata detasat, cu o cota totala de aproximativ 50% din piata. La mare distanta se plaseaza Kraft Foods, cu aproape 25% din piata, podiumul fiind completat de Tchibo Romania, filiala a grupului german Tchibo, cu o cota de piata de 10%. Romanii au inceput sa isi doreasca gustul unei cafele superioare calitativ, acest lucru explicandu-se prin cresterea puterii de cumparare a populatiei si oferta diversificata a competitorilor, cei mai importanti find Kraft Foods, Nestle, Tchibo, Lavazza, Julius Meinl Germania si Elite Romania. Elite Romania subcrie trendului de orientare a consumatorilor romani catre cafeaua premium, explicata si de trecerea de la cafeaua vrac la cea ambalata, fenomen accentuat inca din prima jumatate a anului trecut. Avand ca repere calitatea de exceptie a cafelei (gustul si aroma)si imaginea unei marci cu traditie, Elite Romania a lansat gama premium Selected Gold, un mix perfect de cafea Arabica din Brazilia, Guatemala si Kenya. Produsele Elite Romania inglobeaza o traditie de peste 70 de ani a grupului Strauss-Elite, o companie internationala cu o valoare de piata de aproximativ un miliard de euro, potrivit declaratiilor lui Schwartz. De 12 ani pe piata romaneasca, Elite face parte din grupul international Strauss-Elite, care activeaza la nivel global in Europa, America si Asia. In Romania, Elite este lider pe piata cafelei ambalate din Romania, cu o cota de piata de aproximativ 50%. Kraft Foods Romania este producator si distribuitor al marcilor de cafea Jacobs si Nova Brasilia si una din companiile de top de pe piata produselor zaharoase. Compania vinde in lume aproximativ 94 de miliarde de cesti cu cafea anual, echivalentul a 257 milioane cesti cu cafea in fiecare zi. Portofoliul Kraft Foods cuprinde alaturi de Jacobs, marci de cafea precum Carte Noire, Gevalia, Jacques Vabre, Maxwell House. Kraft Foods a generat 1.1 mld USD venit net din vanzarile de noi produse in 2002, iar in 2001 i s-a acordat titlul de "Compania Anului pentru Produse Noi" de catre revista New Products. In urma unor teste senzoriale pe 19 tipuri de cafea macinata si prajita, sigilata de producatori, expertii Centrului de Cercetari si Expertize Marfuri Alimentare, din cadrul Catedrei de Merceologie si Managementul Calitatii (Academia de Studii Economice Bucuresti), au putut stabili un top al celor mai aromate tipuri de cafea existente pe piata romaneasca. Dupa testarea si analizarea probelor, Nova Brasilia Select, Tchibo Mocca, Elita Selected si Tchibo Exclusive au fost desemnate ca avand cele mai pronuntate arome si gusturi, acestea reprezentand cea mai buna alegere pentru un consumator. Totusi, din toate probele analizate, nici una nu s-a ridicat la calificarea maxima de cinci stele.

17 Studiul de piata a fost comandat de Asociatia pentru Protectia Consumatorilor (APC) Romania. Bauturile de cafea obtinute au fost degustate de zece degustatori experti care au analizat gustul, aroma si mirosul. Ei au verificat intensitatea acestor parametri si au efectuat o ierarhizare calitativa a probelor, exprimata si prin raportul calitate/pret. In functie de acest raport per 100 grame de produs, probele au fost ordonate si in functie de pretul de la data respectiva. Fiind cea mai ieftina dintre cele patru clasate pe locul intai, Nova Brasilia Select a ocupat pozitia cea mai inalta a calitatii de ansamblu la pretul cel mai mic, fiind catalogata drept "cea mai buna cumparatura". Arabica, cea mai buna. Cafeaua se obtine prin prelucarea semintelor arborelui Coffea, care creste in tarile tropicale. Exista multe specii de arbori de cafea, dar dintre ele Coffea arabica, Coffea robusta si Coffea iberica au valoare economica si sunt cultivate in plantatii. Cafeaua arabica este considerata de calitate superioara fata de alte tipuri. Varietatile cele mai valoroase de cafea arabica sunt Mocca, cu boabele sale mici, dure si rotunde si cu o aroma foarte pronuntata si varietatea Bourbon, cu boabele ascutite, care provine din Insulele Reunion. Prin denumirea Cafea de Brasilia se intelege cafeaua arabica cultivata in Brazilia, iar prin denumirea Cafea Milds - cafeaua arabica provenita din alte tari.

2.2. Promovarea cafelei. Puncte forte

Kraft Foods Romania , producatorul si distribuitorul cafelei Jacobs se foloseste in promovarea cafelei de proprietatile antioxidante ale acesteia .Potrivit reprezentantilor Kraft, cercetarile recente atesta prezenta antioxidantilor in cafea, la un nivel chiar mai ridicat decat in ceaiul verde. Potrivit unui comunicat al companiei Kraft, cafeaua este o sursa naturala de antioxidanti care pot ajuta sistemul de autoaparare al celulelor organismului sa reduca radicalii liberi a caror dezvoltare in timp poate dauna corpului.

Jacobs Kronung puterea alintaromei

Directorul Institutului de Cercetari Alimentare sustine aceasta informatie: "Statistic, pentru omul sanatos, o cafea naturala, nu amestecurile de cafele si cappucino in care gasim grasimi hidrogenate, poate sa fie sanatoasa, daca este bauta cu moderatie si de persoanele care o suporta".

18 Reprezentantii Kraft Romania considera ca toate tipurile de cafea contin antioxidanti in proportii diferite.

Beneficiile diferitelor sortimente de cafea sunt comunicate consumatorilor prin campanii multimedia si pe ambalaj. Campania initiata de curand de Kraft, "Alintaroma pentru suflet, antioxidanti pentru sanatate", pentru produsul Jacobs Kronung Cafea Prajita si Macinata, explica beneficiile cafelei ca sursa naturala de antioxidanti, care poate ajuta la intarirea sistemului natural de autoaparare a organismului. "Comunicarea catre consumator se va face prin inserturi in presa (advertoriale si machete de presa); de asemenea, ei vor gasi la raft pachetele Jacobs Kronung cu insemnul distinctiv, alaturi de materia le de promovare la punctul de vanzare", a mai precizat Doina Cavache. Reprezentantul Kraft Romania precizeaza ca publicul, tinta al categoriei cafea solubila este format in majoritate de tinerii care au un stil de viata dinamic si care apreciaza usurinta de preparare a acestor produse, formatul accesibil si gustul echilibrat de lapte si zahar. Cafeaua prajita si macinata este o varianta consumata in peste 85% din gospodariile din Romania.

19

2.3. Prezentarea principalelor marci de cafea si a sloganelor lor

Tchibo daruieste ce-I mai bun

TchiboExclusive
Tchibo Exclusive este o cafea aromata, preparata din cele mai proaspete boabe. Gustul rafinat al acestei cafele premium, aroma ei deosebita, puternica si catifelata, deriva din compozitia unica a boabelor Arabica.

Tchibo Family
Tchibo Family este o cafea tare, revigoranta si accesibila intregii familii. Efectul puternic stimulator se datoreaza boabelor Robusta atent selectionate

Eduscho Dupla
Eduscho Dupla este o cafea cu un gust complet gust datorat modului deosebit de prajire a amestecurilor speciale de cafea.

20

Elite bucura-te de viata

ELITA cafea la ibric , ce te face sa simti placerea gustului unei cafele inconfundabile ELITA filtru, cafea tare, cu aroma unica, macinata special pt. filtru, este tot ce ti-ai dori pt
ca in fiecare zi sa simti bucuria de a trai ;

SELECTED, este o cafea pura, macinata, cu un gust deosebit si o aroma delicata. Obtinuta
din cele mai alese boabe de cafea, va fi ghidul tau prin momentele cele mai interesante si pline de savoare ale vietii. Gusta din plin bucuria de a trai. La final as dori sa va supun atentia cateva curiozitati despre cafea: Este nevoie de 42 de boabe de cafea pentru a prepara un espresso Un espresso are mai putina cafeina decat o ceasca de cafea. Cafeaua se afla printre primele zece mirosuri cel mai usor de recunoscut. Aroma boabelor de cafea si multe dintre caracteristicile sale de gust sunt afectate de: tara, regiune, temperatura, altitudine, precipitatii, sol Cafeina este prezenta in multe medicamente eliberate pe baza de prescriptie medicala si nu numai (medicamente generice), inclusiv medicamente administrate pentru dureri de cap, usurarea durerilor, controlul apetitului, mentinerea starii de trezie, raceala, astm si retentia fluidelor. Peste 1,5 miliarde de cesti de cafea sunt consumate in fiecare zi in intreaga lume. Aparent, britanicii consuma peste 165 de milioane de cesti pe zi Cea mai fina cafea este cea din specia arabica. In Brazilia si Columbia se produce peste 70% din necesarul mondial de arabica. O ceasca de cafea fiarta are aproximativ 115 miligrame de cofeina, un expresso (filtru) aproape 80 mg, in timp ce o cafea instant 65 mg de cofeina. Cafeaua decofeinizata nu este in totalitate fara cofeina, continand de fapt 3 mg de cofeina. o cutie de Coca-Cola are aproape 23mg de cofeina, Pepsi Cola 25mg, Mountain Dew 37mg, and TAB 31mg. Ceaiul are aproximativ 40 mg de cofeina, in timp ce o uncie de ciocolata contine 20 mg.

21

BIBLIOGRAFIE

Dima, D ,Marfuri alimentare si securitatea consumatorului, Editura Economica, Bucuresti, 2006 2. H.G. 106/2002, privind Etichetarea, publicata in M.O. 147/2002 3. www.bursaagricola.ro 4. www.desprecafea.ro 5. www.elitecafe.ro 6. www.foodandbar.ro 7. www.tchibo.ro 8. www.standard.ro 9. www.zf.ro
1.