TEMĂ MARKETING

CUPRINS

1. Prezentarea cafelei ................................................................................................................. 3

1.2 Importanța în alimentație a cafelei ................................................................................... 3
2.Piața cafelei ............................................................................................................................. 5
2.1 Piața cafelei din Romania ................................................................................................. 5
2.1.1 Producători și distribuitori ......................................................................................... 5
2.1.2 Istoria brandului – JACOBS......................................................................................5
2.1.3 Gama sortimentala existenta pe piata romaneasca………………………………….6
2.1.4 Consumul de cafea din România ............................................................................... 9
2.1.5 Tendințe la nivel național .......................................................................................... 9
3.Studiu de piață referitor la preferințele argeșenilor .............................................................. 11
3.1 Chestionar ................................................................................................................... 11
3.2 Răspunsuri la chestionar ............................................................................................. 12
4.Analiza pieței ........................................................................................................................ 14
4.1 Scopul cercetării ......................................................................................................... 14
4.2 Identificarea pieței ...................................................................................................... 14
4.3 Caracterizarea pieței ................................................................................................... 15
4.4 Segmentarea pieței ...................................................................................................... 15
4.5 Cererea pe piata...........................................................................................................15
BIBLIOGRAFIE......................................................................................................................17

2
 1. Prezentarea cafelei

Cafeaua face parte din grupa produselor

alimentare numită STIMULENTE. În această grupă
sunt cuprinse produsele alimentare neurotonice și
cardiotonice, deoarece conțin substanțe
farmacologice active, ce acționează asupra
sistemului nervos central, asupra sistemului
circulator și dezvoltă o acțiune diuretică.
Cafeaua face parte din grupa stimulentelor.
Alte produse care fac parte din această grupă sunt ceaiul și cacao.
Cafeaua a fost descoperită pentru prima dată în Estul Africii, într-o zonă a Etiopiei,
cunoscută sub numele de Kaffa O legendă populară vorbește despre un pastor de capre pe nume
Kaldi, care a observat un comportament destul de agitat al caprelor, după ce acestea
consumaseră fructele unui arbust. Curios de acest fenomen, Kaldi a încercat să consume el
însuși acele fructe și a constatat că îi conferă o senzație de revigorare. Auzind despre aceasta
planta extraordinară, călugării au uscat fructele, astfel încât să le poată transporta la mănăstirile
mai îndepărtate. Ulterior au reconstituit fructele cu apa, le-au consumat și au băut lichidul, care
îi stimula și îi ținea treji pentru rugăciune. Comercianții venețieni au adus cafeaua în Europa în
1615. La început, cafeaua se vindea de către comercianții de limonadă și se credea că are
calități medicinale. Primul magazin de cafea din Europa a fost deschis la Veneția în 1683, iar
celebrul Caffe Florian din Piazza San Marco a fost deschis în 1720. Odată ajunsă în Europa,
această nouă băutură a fost puternic criticată de biserica catolică, iar mulți considerau că papa
ar trebui să o interzică, deoarece o numeau băutura diavolului. Spre surprinderea lor, papa a
binecuvântat cafeaua declarând-o băutură creștinească.
Cafeaua și-a croit drumul până în America datorită unui căpitan francez de infanterie
care a dus cu sine o mică plantă în lunga sa călătorie peste Atlantic. Astăzi, peste 400 de
miliarde de căni de cafea sunt consumate în fiecare an, cafeaua fiind cea mai populară băutură
din lume. Este interesant că, deși cafeaua este originară din Africa, cultivarea arborelui în
această parte a lumii este relativ recentă. De fapt, plantatorii britanici au fost cei care au
reintrodus creșterea cafelei în Africa, chiar după Primul Razboi Mondial, înființând plantații în
zone care ofereau un climat și un sol propice înfloririi arborelui.
Asemănările fonetice dintre cuvântul "cafea" și echivalenții săi europeni ( în italiană
"caffe", în franceză "caffé" și "kaffee" în germană, de exemplu), i-au determinat pe oameni să
creadă că numele provine din "Kaffa", provincia etiopiană de unde cafeaua își trage obârșia.
Dar o altă ipoteză a sugerat că acest cuvânt provine din arabescul "quahwek", care înseamnă
"stimulant".

1.2. Importanța în alimentație a cafelei

3
 Cafeaua este o băutură apreciată de milioane de oameni din toata lumea de cel puțin o
mie de ani. În plus, în prezent cafeaua este unul dintre produsele cele mai studiate din lume,
făcând obiectul a mii de studii științifice publicate. Rezultatele acestor studii demonstrează clar
că un consum moderat de cafea este sigur și tot mai multe studii sugerează că acest consum
poate avea chiar anumite efecte pozitive pentru sănătate. Probabil secretul cel mai bine păstrat
cu privire la cafea este faptul că aceasta conține mai mulți antioxidanți* chiar și decât ceaiul
verde, considerat drept principala sursă de antioxidanți. Prin procesul de prăjire se obțin și alți
compuși sănătoși care, ca și antioxidanții, pot fi găsiți numai în cafea.
Consumată în cantități moderate (2-3 cești pe zi), cafeaua poate avea efecte benefice
asupra sănătății. Folosită pentru prima dată în mănăstirile Etiopiei de la începutul
creștinismului, pentru diminuarea oboselii în timpul ceremoniilor religioase de lungă
durată, cafeaua este în momentul de față unul din cele mai consumate produse care conțin
cofeină, alături de băuturi răcoritoare și ceai.
Studii recente au evidențiat acțiunea psiho-stimulatoare a cafelei. Se pare că aceasta
îmbunătățește timpul de reacție și vigilentă și poate crea buna dispoziție. Cafeaua stimulează
secreția de salivă și de suc gastric precum și tranzitul intestinal, favorizând digestia, de aceea
nu este recomandată celor cu afecțiuni precum gastrita, ulcerul gastric sau duodenal. Unele
studii indică faptul că substanțele conținute de cafea pot reduce apariția unor anumite tipuri de
cancer, cum ar fi cel hepatic și cel de colon, acidul colorgenic protejând împotriva diabetului
de tip 1 si 2. Consumul de cafea nu influențează riscul bolilor coronariene și poate preveni
calculii biliari la femei.
Cafeaua conține antioxidanți (fenol, arome volatile) care împiedică distrugerea
celulelor și, implicit, declanșarea unor boli, iar acidul colorgenic reduce concentrația de
glucoză. Un consum de până la 3 cești de cafea pe zi se pare că reduce riscul afecțiunilor
cardiovasculare.
Cofeina, principalul element din compoziția bobului de cafea, stimulează sistemul
nervos, crește activitatea intelectuală, reduce temporar starea de oboseală și favorizează
digestia, stimulând activitatea aparatului excretor. Acționează asupra tubului respirator și este
un bun remediu împotriva durerilor de cap și a migrenelor pentru că dilatează vasele de sânge.
Cofeina nu se regăsește însă numai în cafea, ci este o componentă importantă a ceaiului, a
ciocolatei, dar și a băuturilor răcoritoare sau energizante, precum și a unor medicamente pentru
combaterea durerilor de cap, răcelilor ori alergiilor. Cantitatea de cofeină din cafea variază
foarte mult, în funcție de tipul acesteia (cafea pentru filtru sau solubilă, tare sau slabă). Studiile
de specialitate arată că nivelul mic de cofeină conținut într-o ceașcă de cafea îmbunătățește
puterea de decizie și viteza de reacție, în timp ce cantități mai mari (2-3 mg/ kg din greutatea
corporală) determină o mai bună rezistență la efort fizic. Prin îmbunătățirea performanțelor,
vigilenței și promptitudinii, cofeina din cafea scade nivelul de depresie și anxietate, precum și
riscul de suicid. Aceasta se absoarbe rapid și se elimină la fel de repede din organism; într-un
interval de 3-6 ore se reduce la jumatate cantitatea aflată în sânge.

4
 2. Piața cafelei

Pe parcursul sec. al IX-lea și până în prezent, cultivarea și exportul cafelei a înflorit

într-o măsură uimitoare.
În prezent cafeaua este consumată virtual în orice țară, și este o marfă deosebit de
importantă atât pentru producători, cât și pentru consumatori.
Pe piața mondială cafeaua se situează, alături de ulei, oțel și cereale, printre materiile
prime de export de înaltă valoare, situația economică a multor țări prim-producătoare de cafea
depinzând aproape în întregime de exportul cafelei, pentru bunăstarea lor națională. Cele mai
importante piețe ale cafelei se află la New York si Londra, unde se negociază varietăți de cafea
din speciile Arabică și respectiv Robustă.
Prețul cafelei diferă mult, în funcție de cerere și ofertă și el este în mod continuu
influențat de factori cum ar fi: modificările de climă, mișcările politice și calitatea, precum și
volumul producției de cafea.

2.1. Piața cafelei din Romania

 2.1.1. Producători și distribuitori

Kraft Foods Romania este producător și distribuitor al mărcilor de cafea Jacobs și Nova
Brasilia și una din companiile de top de pe piața produselor zaharoase. Compania vinde în lume
aproximativ 94 de miliarde de cești cu cafea anual, echivalentul a 257 milioane cești cu cafea
în fiecare zi. Portofoliul Kraft Foods cuprinde alături de Jacobs, mărci de cafea precum Carte
Noire, Gevalia, Jacques Vabre, Maxwell House. Kraft Foods a generat 1.1 mld USD venit net
din vânzarile de noi produse în 2002, iar în 2001 i s-a acordat titlul de "Compania Anului pentru
Produse Noi" de către revista New Products.
Cafeaua Jacobs deține locul doi pe piața românească a cafelei, iar Jacobs Kronung este
lider în segmentul cafelei premium.
ELITE Romania a fost înființată în anul 1994. În ultimii 6 ani, Elite a fost lider la
vânzarea cafelei în Romania, având consum de 30000t pe an și un profit de 60 milioane euro.

 2.1.2. Istoria brandului - JACOBS

Brandul Jacobs face parte din portofoliul Kraft Foods

Romania, filiala a Kraft Food Int., a doua companie de
produse alimentare din lume.

5
 Avand o istorie de 100 de ani, cu un venit anual de aproximatv 48 miliarde de dolari,
compania, a doua ca marime din industria alimentara, in lume, produce produse delicioase
pentru miliarde de consumatori in aproape 170 de tari.
Kraft Foods a patruns pe piata din Romania incepand cu anul 1994, cu marci se succes
precum: Jacobs, Nova Brazilia, Milka, Poiana, Africana, LU Pepito, Lu Pim's, Barni, Oreo,
Philadelphia.
Conform studiului de piata MEMRB, Kraft Foods detine pozitia numarul 1 pe piata de
cafea si ciocolata in Romania si o pozitie importanta pe piata de biscuiti.
Jacobs este una din tre marcile de un miliard de dolari ale companiei Kraft, cu origini ce
dateaza din 1895 in Germania. Astazi, cafeaua Jacobs este vanduta in intreaga Europa si in
Orientul Mijlociu, fiind lider pe piata in Austria, Germania, Letonia, Lituania, Polonia,
Romania si Ucraina.
Povestea cafelei Jacobs a inceput intr-o micuta cafenea cocheta, infiintata de Johann
Jacobs, in 1895, in oraselul german Bremen. Din anul 1966, cafeaua Jacobs in ambalaj verde a
inceput sa se comercializeze sub numele de Kronung, iar pe ambalajul ei a fost pusa in evidenta
coroana aurie, semnul distinctiv al marcii de-a lungul timpului.
In decembrie 1999, Jacobs Kronung a intrat pe piata cafelei din Romania, devenind in
scurt timp cea mai apreciata cafea datorita gustului si aromei sale unice. Disponibila sub forma
de cafea prajita si macinata, cafea boabe, solubila si specialitati, Jacobs continua sa stabileasca
standardele de calitate in cadrul industriei.

 2.1.3. Gama sortimentala existenta pe piața românească

Bremen, Germania 1895. Maestrul Cafelei, Johann Jacobs, are un vis: să le ofere
oamenilor posibilitatea să savureze cea mai proaspătă cafea și să descopere puterea magică a
Alintaromei.

 Cafea prăjită si măcinată

Descoperă varietatea de produse din gama de cafea prăjită și măcinată: echilibrată,
intensă, decafeinizată.

 Cafea capsule

6
 Descoperă varietatea de produse cafea capsule Jacobs, compatibile cu sistemul
Nescafé® Dolce Gusto®*. De la cafea de tip Espresso – complex și aromat sau Lungo – intens
și delicat, la specialități cu lapte de tip Cortado – intens și aromat sau Cafe au lait – dulce și
complex.

 Cafea solubilă
Îți dorești oricând o cafea intensă și plină de savoare? Cafeaua solubilă Jacobs este cu
tine oriunde. Cu o cană de apă fierbinte, poți simți pe loc Magia Alintaromei.

 Mixuri de cafea
Jacobs 3in1 este potrivit pentru cei care iubesc cafeaua și au o viață activă, în continuă
mișcare. În vacanță, la birou sau la școală, pe drum sau la hotel, cu un plic 3in1 și o cană de
apă fierbinte, ai cu tine savoarea unei cafele delicioase.

7
 Mix-ul perfect de lapte, zahăr și cafea pe care îl poți lua oriunde.

 Tassimo
Cu TASSIMO descoperi o lume a diversității și te bucuri de băutura ta preferată, mereu
la aceleași standarde impecabile.

 Cafea prăjita boabe

Descoperă varietatea de produse din gama de cafea prăjită boabe: echilibrată, crema şi
espresso.

8
  2.1.4. Consumul de cafea din România

Consumul de cafea din România este aproape de cinci ori mai mic decât media
europeană, arată un studiu realizat institutul de cercetare a pieței, GFK.

Potrivit studiului, în Romania, un român consumă anual circa 1,83 kg de cafea, în timp
ce europenii beau nu mai puțin de 5,3 kg de cafea.
Un alt fenomen reflectat de studiul GFK este și o scădere cu 3% a consumului de cafea,
față de perioada similară a anului trecut. Principalele cauze identificate de reprezentanții
Asociației Romane a Cafelei sunt prețul mare al acestui produs, „prohibitiv pentru mare parte
din consumatorii români“. „Asociația Română a Cafelei consideră că una dintre cauzele care
au generat o scădere a pieței cafelei boabe și măcinate cu 3% conform studiului GFK, ar putea
fi generată și de faptul că acest produs, cafeaua, este purtător de accize, ceea ce atrage după
sine prețuri mari. Ca rezultat, cafeaua devine greu accesibilă consumatorilor români“
Piața cafelei din Romania înregistrează un consum de trei ori mai mic decât în alte țări
din Europa. Cauza principală o reprezintă nivelul actual al accizelor, unul dintre cele mai
ridicate din Europa: 850 euro/tona la cafeaua verde, 1250 euro/tona la cafeaua prăjită și 5000
euro/tona la cafeaua solubilă. Aceste accize se regăsesc în prețul final al pachetului de cafea în
proporție de 20%, ceea ce face ca acest produs să fie greu accesibil consumatorilor români.
Asociația Română a Cafelei reunește cei mai importanți producători: Elite România,
Kraft Foods România, Supreme Imex, Nestlé, Alca Co și Panfoods, care împreună dețin
aproximativ 90% din piața locală oficială a cafelei de marcă.
Asociația militează, încă de anul trecut, pentru eliminarea acestor accize, ceea ce va
avea ca rezultat creșterea pieței cu mai mult de 50% în următorii patru ani.
Dintre cele 13 țări candidate la Uniunea Europeana, doar România, Bulgaria și Letonia
percep accize pentru produsele ce nu au impact negativ asupra economiei, mediului
înconjurător sau socialului. Comparativ cu celelalte țări candidate, Romania are cele mai mari
taxe la cafea, deși are unul dintre cele mai scazute PIB/locuitor.
După scăderea înregistrată în primele două luni ale anului, apare o redresare, astfel
consumul de cafea boabe și măcinată nu numai că recuperat pierderea de 3%, dar a avut și o
ușoară creștere față de aceeași perioadă a anului trecut, de 0,7% (conform unui studiu realizat
de GfK Romania, Institut de Cercetare de Piață). Această redresare se datorează cafelei
ambalate.

 2.1.5 Tendințe la nivel național

Studiul a fost realizat pe un eșantion de 850 persoane cu vârsta cuprinsă între 18 și 65

ani și este reprezentativ pentru mediul urban, pentru categoria de vârstă luată în calcul.
83.6% dintre persoanele adulte au consumat cel puțin o dată cafea în ultima săptămână.
Femeile consumă cafea într-o proporție mai mare decât bărbații (86.0% femei vs 80.6%
bărbați), iar persoanele mai în vârstă consumă cafea într-o proporție mai mare decât cele tinere
(86.1% persoanele peste 30 ani vs 77.7% persoanele cu vârstă între 18 și 30 ani).
Dintre tipurile de cafea prezente pe piață, cafeaua naturală deține partea leului. Astfel,
74.3% din populația adultă consumă cafea, 13.7% consumă cappuccino și 12.8% consumă
cafea instant.

9
 Cafeaua instant și cappuccino sunt consumate într-o proporție mai mare de tineri (sub
30 de ani), în timp ce cafeaua naturală este consumată într-o proporție mai mare de persoanele
cu peste 30 de ani. Prin comparație cu celelalte categorii, cappuccino este consumat într-o
proporție mai mare de femei, în timp ce cafeaua instant este consumată într-o proporție mai
mare de persoanele cu studii superioare.
Dacă cafeaua naturală este băută zilnic de 80.3% dintre consumatori, nu același lucru
se poate spune și despre cafeaua instant sau cappuccino. Astfel, acestea sunt consumate zilnic
doar de 35.3% (cafea instant) respectiv 22.4% (cappuccino) din persoanele care consumă
aceste tipuri de cafea.
Frecvența cea mai mare de consum a cafelei naturale o întâlnim la femei, la persoanele
cu vârstă medie (31-45 ani) și persoanele cu venituri medii și mari. Cafeaua instant și
cappuccino sunt consumate cu frecvența mai mare în special de persoanele mai în vârstă (peste
45 ani).
Consumatorii de cafea naturală beau în medie 1.9 cești pe zi, în timp ce consumatorii
de cafea instant și cappucino consumă în medie 1.4 respectiv 1.3 cești pe zi.
În timp ce cafeaua naturală se bea cu predilecție dimineața (93.4% din consumatorii de
cafea naturală), consumul de cappuccino este relativ echilibrat de-a lungul zilei (44.7%
dimineața, 30.9% la pranz,30.2% după amiază și 14.6% seara. Cafeaua instant ocupă din acest
punct de vedere o poziție intermediară, cu un consum relativ ridicat dimineața (68.6%), dar
semnificativ la prânz și după amiază (28.1% respectiv 21.7%).
Prin comparație cu celelalte categorii de vârstă, consumul de cafea naturală este
polarizat dimineața la persoanele în vârstă (peste 45 ani) și este mai mare după amiaza la
persoanele cu vârstă medie (31-45 ani) și seara la persoanele tinere (cu vârsta sub 30 ani).
Cafeaua - fie că este cafea naturală, instant sau cappuccino – este preferată fie medie
fie tare de majoritatea consumatorilor. Doar aproximativ 11% dintre consumatori preferă
cafeaua (de orice tip) slabă. Tinerii sub 30 de ani au o inclinație mai mare către cafeaua tare în
timp ce persoanele mai în vârstă consumă cafeaua mai slabă.
18.6% respectiv 14.5% din persoane consumă cafeaua naturală respectiv cafeaua instant
fără zahăr. Interesant este că 50.2% din consumatorii de cappuccino adaugă zahăr la acesta.
Majoritatea celor care adaugă zahăr la cafea utilizează o linguriță sau mai puțin de zahar. În
medie se adaugă mai mult zahăr la cafeaua instant decât la cafeaua naturală.
Ca o tendință generală, persoanele cu educație superioară și persoanele cu venituri
medii și mari consumă în mai mare măsură cafeaua fără zahăr, prin comparație cu celelalte
grupe de persoane.

10
 3. Studiu de piață referitor la preferințele argeșenilor

3.1. Chestionar

1. Sunteți consumator de cafea?

 Da (138)
 Nu (12)

2. Ce cafea cumpărați în mod regulat?

 Elita (52)
 Jacobs (74)
 Tchibo (20)
 Alta.Specificați (4)

3. Ce apreciați cel mai mult la cafeaua pe care o cumpărați?

 Aroma (58)
 Gustul (25)
 Tăria (67)

4. Ce vă determină să cumpărați o cafea?

 Reclama (11)
 Prețul (63)
 Ambalajul (6)
 Marca (69)
 Disponibilitatea produsului (1)

5. Ce cantitate de cafea consumați lunar?

 1 pachet de 250 g (98)
 2 pachete de 250 g (49)
 Mai multe pachete (5)

6. Cine cumpără cafeaua în familie?

 Soțul (24)
 Soția (126)

7. Cărei categorii de varsta aparțineți?

 18-25 (22)
 25-30 (63)
 30-40 (48)
 40-65 (17)

8. Selectati ultima formă de învățământ absolvită

11
  Gimnazială (0)
 Liceu (94)
 Postliceală (0)
 Universitate (52)
 Master (3)
 Doctorat (1)

9. Care este venitul mediu lunar în familia dumneavoastră?

 ˂ 1.400 lei (3)
 1.400 lei – 2.000 lei (98)
 2.000 lei – 3.000 lei (39)
 ˃ 3.000 lei (10)

3.2. Răspunsuri la chestionar

Figura nr. 1

200 Consumator
Neconsumator

Figura nr. 2
80
Elita
60
Jacobs
40
Tchibo
20
Altele
0

Figura nr. 3
80

60 Aroma
40 Gustul

20 Tăria

Figura nr. 4

12
 80 Reclama

60 Prețul
Ambalajul
40
Marca
20 Disponibilitatea produsului

Figura nr. 5

100
1 pachet de250g
80
2 pachete de 250g
60
Mai multe pachete
40
20
0

Figura nr. 6

Soția
200
Soțul

Figura nr. 7

18-25
100
25-30
30-40
50
40-65
0

Figura nr. 8

13
 Gimnazia
100 Liceal
Postliceal

50 Universitate
Master

0 Doctorat

Figura nr. 9
120
100
˂ 1.400 lei
80
1.400-2.000 lei
60
2.000-3.000 lei
40
˃ 3.000 lei
20
0

4. Analiza pieței

4.1. Scopul cercetării

Am realizat această cercetare cu scopul de a stabili care este cafeaua preferată de către
argeșeni. În realizarea acestui proiect am apelat la cercetarea de teren sau directă, utilizând ca
instrument de investigare chestionarul.
Chestionarea persoanelor s-a desfăşurat în Argeș, în 3 cartiere ale municipiului: zona
centrală, Găvana, Trivale, în perioada 19.11.2018 - 20.12.2018, pe un eşantion de 150 de
persoane de vârste diferite.

4.2. Identificarea pieței

În România, pe piaţa cafelei se manifestă o cerere ridicată, aceasta fiind satisfăcută de

oferta deosebit de generoasă a firmelor importatoare de cafea. Pe piaţă se întâlnesc un număr
mare de firme ce comercializează cafeaua sub diferite forme, astfel întâlnim o varietate de
sortimente: cafea arabică(75% din producția mondială de cafea), cafea robustă, cafea liberică
dar și o varietate de moduri de preparare a cafelei: Espresso, Cappucino, Caffe latte, Caffe
mocha, Caffe macchiato, Coretto.

14
 Locuitorii municipiului Argeș sunt consumatori de cafea, motiv pentru care credem că
este important să aflăm preferinţele acestora în vederea satisfacerii lor într-o măsură cât mai
mare.

4.3. Caracterizarea pieței

În cadrul acestei cercetări am chestionat un eşantion de 150 persoane, acest eşantion

fiind considerat reprezentativ faţă de nivelul populaţiei totale a municipiului Argeș. Dintre
acestea 150 persoane s-au declarat consumatori de cafea 138 de persoane și doar 12 persoane
au afirmat că nu consumă și nici nu au consumat cafea.
În urma efectuării acestei cercetări am observat că produsul Jacobs deţine un avantaj
sensibil faţă de Tchibo, Jacobs deţinând o pondere de 49,33%, Tchibo de 13,33% .Cafeaua
Elita este cel mai apropiat concurent al cafelei Jacobs, cu o pondere de 34,67%. Doar 4
persoane din 150 au optat pentru alte tipuri de cafea.
Consumatorii consideră tăria ca fiind principala caracteristică în alegerea cafelei într-o
proporţie de 44,67%, urmat de aromă cu 38,66%, respectiv gust 16,67%.
Un rol important în achiziţionarea mărcii de produs îl au campaniile publicitare şi
promoţionale, astfel încât marile companii investesc sume semnificative în scopul promovării
propriei imagini aşteptându-se un trend ascendent al volumului vânzărilor.
Argeșenii consideră că în alegerea cafelei pe care o consumă, un rol important îl are
prețul ocupând o pondere de 42%.Prețul este urmat de reclamă 7,33%, ambalaj 4% si
disponibilitatea produsului cu o pondere de 0,67%.

4.4. Segmentarea pieței

Piaţa investigată pentru stabilirea consumului şi preferinţelor de cafea este cea a

municipiului Argeș.
Persoanele chestionate au vârsta cuprinsă între 18 ani şi 65 ani. Astfel din cele 150 de
persoane intervievate, 14,67% au vârstă cuprinsă între 18-25 de ani, 42% au vârsta cuprinsă
între 25-30 de ani, 32% au vârstă cuprinsă între 30-40 de ani și 11,35% au vârsta cuprinsă între
40-65 de ani.
Mai mult de jumătate din argeșenii intervievați (65,33%) spun că, pe luna consumă un
pachet de 250g de cafea, pe când doar 2% recunosc ca folosesc mai multe pachete de cafea
lunar.
Majoritatea argeșenilor intervievați sunt absolvenți de liceu (62,67%) iar 65,33% au
venit mediu lunar între 1.400-2.000 lei.

4.5. Cererea pe piata

 33,98% dintre romani beau cafea de mai multe ori pe zi, 29,39% doar o data pe zi,
5,19% de 3-4 ori pe saptamana, 4,16% o data pe saptamana, iar 4,21% dintre ei doar de 2-3 ori
pe luna. 23,07% romani nu beau cafea.
Diferentiat pe sexe, femeile sunt mari amatoare de cafea. Astfel, 82,54% dintre femeile
peste 18 ani sunt consumatoare de cafea, fata de numai 71,72% dintre barbati.
Romanii prefera cafeaua naturala. Astfel 52,34% dintre ei prefera cafeaua naturala,
11,49% prefera sa bea cappuccino, cafeaua instant este consumata de 8,62%, cea decofeinizata
de 2,47%, iar ciocolata calda de 15,9%.
Doar 9,18% dintre romani nu consuma nici o bautura din cele de mai sus.

15
 Pe grupe de varsta, persoanele intre 30-36 ani sunt cele mai mari consumatoare de cafea
- 86,68% dintre ele. Sunt urmate in ordine de tinerii intre 18-24 un procent 75,78 dintre ei si de
cei cu varsta intre 36-42 ani 72,23%. Cafeaua instant si cappucino sunt preferate intr-o
proportie mai mare de tinerii intre 18 si 24 ani-19,12% respectiv 13,84% dintre persoanele
situate in aceasta categorie.
Jacobs este marca preferata de cafea a romanilor. 29,54% dintre ei beau cafea Jacobs.
ELITE se situeaza pe treapta a doua a preferintelor cu 19,54%. Tchibo, Amigo si Lavazza detin
cote de 7,21%, 4,54%, 5,36%.
10,74% dintre romani prefera o alta marca decat cele mentionate, iar 23,07% nu beau cafea.
In momentul deciziei de cumparare, doar 8,44% dintre romani aleg cafeaua in functie
de pret si 30,61% in functie de firma producatoare.60,95% dintre romani sunt influentati in
decizia de cumparare de aroma si taria cafelei.
Romanii achizitioneaza cu predilectie cafeaua din market-uri, supermarket-uri si
hypermarket-uri-68,54%. Magazinele specializate de distributia cafelei sunt vizitatea cu
intentia de cumparare de 20,36% dintre consumatorii de cafea si numai 11,10% cumpara de la
taraba din piata.

16
 BIBLIOGRAFIE

1. www.cafeajacobs.ro
2. www.iqads.ro
3. www.capital.ro
4. www.markmedia.ro
5. www.standard.ro
6. www.zf.ro
7. www.wall-street.ro
8. www.dailybusiness.ro
9. www.tmctv.ro
10. www.adcritics.ro

17