Universitatea Ovidius

Facultatea de Stiinte Economice Management,anul 2

Pozitia concurentiala a firmei CocaCola

Profesor coordonator

Studenta

Antohi Ionut

Cosnita Andreea

Constanta
2015

Introducere
1.Istoric Coca Cola
2.Prezentarea firmei
3.Strategii utilizate
4.Principalii furnizori ,clientii
5.Analiza Swot
6.Importantii concurenti
7.Concluzii
8.Bibliografie

1.Coca-Cola este bautura racoritoare care este savurata de sute de milioane de ori pe zi de
oameni de pe tot globul. Forma familiara a sticlei de Coca-Cola si sigla, care sunt marci
inregistrate, sunt cele mai recunoscute simboluri comerciale din lume.
Istoria Coca-Cola este povestea produsului cu cel mai mare succes din istoria comertului si a
oamenilor carora li se datoreaza atractia sa unica. Urmatoarele pagini prezinta numai cateva
exemple dintre milioanele de reclame si obiecte, care au facut din Coca-Cola un simbol fara
varsta al bauturilor racoritoare de calitate. Produsul care a dat cel mai cunoscut gust s-a nascut in
Atlanta, Georgia, la data de 8 mai 1886. Dr. John Styth Pemberton, un farmacist local, a produs
conform legendei siropul pentru
Coca-Cola intr-un vas de arama pe un trepied, in curtea din spatele casei sale. A dus un borcan cu
noul produs la farmacia Jacobs de pe aceeasi strada, unde a fost testat, declarat excelent si
pus in vanzare cu cinci centi paharul. In mod intentionat (sau in mod accidental, nu se cunoaste
exact), noului sirop i-a fost adaugata apa carbonatata pentru a produce o bautura care a devenit
dintr-o data Delicioasa si Racoritoare, o tema ce continua sa se auda astazi oriunde se
savureaza Coca-Cola.
Considerand ca cei doi vor arata bine in reclame Frank Robinson, partenerul si contabilul
doctorului Pemberton, a sugerat numele si a scris cu acest scris unic marca inregistrata
Coca-Cola, ce este acum renumita. Primul anunt publicitar pentru Coca-Cola, a aparut
curand in The Atlanta Journal. Acesta invita cetatenii insetati sa incerce noua si populara
bautura carbonatata. Pe copertinele magazinelor au aparut bannere pictate de mana cu sugestia
Consumati, ce era adaugata pentru a informa trecatorii ca noua bautura era racoritoare. In
timpul primului an vanzarile au atins, in medie, cifra modesta de noua portii pe zi.
Dr. Pemberton nu si-a dat niciodata seama de potentialul bauturii pe care o crease. Treptat, a
vandut parti ale afacerii sale diferitilor parteneri si chiar inainte de moartea sa, in 1888, si-a
vandut actiunile ramase lui Asa G. Candler. Domnul Candler, un om de afaceri din Atlanta cu o
mare intuitie in materie de afaceri, a continuat sa cumpere drepturi suplimentare si a obtinut
controlul in totalitate al afacerii.
Prima reet Coca-Cola a fost inventat n Columbus, Georgia, de ctre John Stith Pemberton,
iniial ca un cocawine numit Pemberton's French Wine Coca n 1885. El se poate s fi fost
inspirat de succesul formidabil al cocawine-ului creat de europeanul Angelo Mariani, Vin
Mariani.
Primele vnzri au fost la Jacob's Farmacy din Atlanta, Georgia, pe 8 mai, 1886. A fost vndut
iniial ca un medicament brevetat pentru cinci ceni. Pemberton a susinut c butura Coca-Cola
a vindecat multe boli, inclusiv dependena de morfina, dispesia, neurastenia, durerile
de cap i impotenta. Pemberton a publicat prima reclam pentru butur pe 29 mai a aceluiai an,
n Atlanta Journal. n primele opt luni doar nou buturi au fost vndute zilnic.

n 1888 au existat pe pia trei versiuni de Coca-Cola vndute separat de trei firme. Astfel,
Griggs Candler a preluat compania lui Pemberton n 1887 i a ncorporat-o n 1888 n Coca Cola
company. n acelai an, din cauza dependenei de morfin, Pemberton i vinde drepturile a doua
oar altor patru afaceriti: J.C. Mayfield, A.O. Murphey, C.O. Mullahy i E.H. Bloodworth. n
acelai timp, fiul alcoolic al lui Pemberton, Charley Pemberton a nceput s vnd propria
versiune a produsului.
Coca-Cola a fost vndut n sticle, pentru prima dat pe 12 martie 1894. Cutiile de Coke au
aprut pentru prima dat n 1955. Prima mbuteliere de Coca-Cola a avut loc n
Vicksburg, Mississippi, la Biedenharn Candy Company n 1891. Proprietarul acesteia era Joseph
A. Biedenharn. Sticlele originale au fost sticlele Biedenharn, foarte diferite de modelul hobbleskirt de mai trziu, care este acum att de familiar. Coca-Cola merita un ambalaj
distinct i, n 1916, mbuteliatorii au aprobat sticla unic specific, eleborat
de Root Glass Company of Terre Haute, Indiana. n 1919, pachetul de aciuni
Coca-Cola ale D-lui Candler au fost vndute bancherului Ernest Woodruff din
Atlanta i unui grup de investitori, contra sumei de 25 milioane de dolari.
Afacerea a fost rencorporat ca o corporaie din delaware i 500.000 de
aciuni din cele ale companiei au fost vndute public contra sumei de 40
dolari aciunea. Noul preedinte a pus accent deosebit pe calitatea
produsului. Domnul Woodruff a iniiat o campanie Butura de calitate
folosind un personal format din oameni cu nalt calificare pentru a ncuraja
i ajuta locurile unde Coca-Cola se vindea la pahar, n vnzarea agresiv i
servirea corect a buturii.

2.Coca-Cola a nceput s-i realizeze reeaua sa global n anii 20. Fiind acum prezent in peste
200 tari si producand sute de milioane de portii pe zi.Sistemul Coca-Cola a aplicat cu success o
formula simpla la scara globala:crearea unui moment racoritor. Sistemul unic din lume a fcut
din Compania Coca-Cola prima ntreprindere de buturi racorotoare din lume.Compania vinde
aproape jumatate din bauturile racoritoare ce se consuma in intreaga lume.Nici o alta companie
nu vinde nici jumatate din aceasta cantitate. Pe msur ce sistemul continu s creeze o industrie
de buturi rcoritoare pe pieele ce se afla in dezvoltare ,pozitia de frunte a companiei va lua tot
mai mare amploare. Produsul care a dat lumii gustul cel mai cunoscut s-a nscut n Atlanta, statul
Georgia, la data de 8 Mai 1886.
Pe msur ce sistemul continu s creeze o industrie de buturi rcoritoare pe pieele ce se afla in
dezvoltare pozitia de frunte a companiei va lua tot mai mare amploare. Produsul care a dat lumii
gustul cel mai cunoscut s-a nscut n Atlanta, statul Georgia, la data de 8 mai 1886. Dr. John
Styth Pemberton, un farmacist local, a produs, conform legendei, siropul Coca-Cola ntr-un vas
de aram pe un trepied, n curtea din spate a casei sale.Socotind ca, cei doi vor arata bine in
reclame, Frank Robinson,partenerul si contabilul farmacistului Pemberton a sugerat numele i a
scris marca nregistrat Coca-Cola. Primul anun publicitar pentru Coca-Cola a aprut curnd n
The Atlanta Journal. Acesta invita oamenii nsetai s ncerce noua i populara butur
carbonatat. n timp primului an, vnzrile au atins n medie, modesta cifr de nou porii pe zi.
La data de 1 mai 1889, Asa Candler a publicat o reclam de o pagin n The Atlanta Journal, i a
declarat firma sa ca singurii proprietari ai Coca-Cola...Delicios. Rcoritor. Antrenant. Tonic.
Titlul exclusiv de proprietate pe care Dl. Candler nu l-a obinut de fapt dect n 1891, era n
valoare de 2.300 dolari n anul 1892, flerul de comerciant al D-lui Candler a impulsionat
vnzarea de sirop Coca-Cola fcnd-o s sporeasc de aproape zece ori. mpreun cu fratele su,
John S. Candler, cu Frank Robinson, fostul partener al lui John Pemberton i ali doi asociai,
domnul Candler a format o corporaie cu numele de The Coca- Cola Company. Capitalul iniial a
fost de 100.000 dolari. Marca nregistrat Coca-Cola, folosit pe pia din anul 1886, a fost
nregistrat la Biroul de Investiii al Statelor Unite la data de 31 ianuarie 1893. (nregistrarea a
fost rennoit periodic.) n acelai an s-a pltit primul dividend; la 20 de dolari de aciune, acesta
s-a ridicat la 20 la sut din valoarea nregistrat a unei aciuni. n fiecare an de atunci ncoace,
compania a platit dividendele. Creznd cu fermitate n reclam, domnul Candler a dezvoltat
eforturile doctorului Pemberton depuse n domeniul marketing-ului distribuind mii de cupoane
pentru o sticl de Coca-Cola gratuit. A promovat ncontinuu produsul, distribuind amintiri,
calendare, ceasuri i multe alte cadouri, toate cu marca nregistrat Coca-Cola. n 1894, n
Vicksburg, Mississippi, Joseph A. Biedenharn a fost att de impresionat de cerera crescnd de

Coca-Cola pe care o vindea la pahar, nct a instalat o mainrie de mbuteliat n spatele

magazinului su i a nceput s vnd navete de Coca-Cola plantatorilor i fabricilor de cherestea
de-a lungul rului Mississippi. El a fost primul mbuteliator de Coca-Cola.

3.Strategiile utilizate
Succesul companiei Coca-Cola se datoreaz unor strategii importante pe care aceasta le-a pus n
aplicare i anume:
Promovarea produsului prin parteneriate cu firme renumite de fast-food. Pentru a-i satisface
clienii i pentru a promova produsul, Coca-Cola s-a asociat cu diferite firme renumite de fastfood, cum sunt McDonalds, KFC etc. Astfel la comandarea unui anumit meniu clienii primesc o
sticl de Coca-Cola gratis. Acesta este un mod foarte eficient de a atrage clienti i totodata de a
aduce profituri ambelor firme.
Investirea in publicitate
Una dintre cele mai importante strategii n care Coca-Cola a investit este publicitatea. De-a
lungul anilor, melodiile, versuri i sloganuri au imprimat ritmul companiilor publicitare. Mai
ntai publicitatea companiei s-a realizat prin intermediul ziarelor i ilustraiilor sugestive, apoi
compania Coca-Cola s-a axat pe publicitatea radiofonic. Reclamele companiei s-au schimbat
odat cu lumea, adresndu-se unor noi grupuri de consumatori prin intermediul unor noi medii
de comunicare, n mod special al televiziunii. n decursul anilor, modul de a face reclame pentru
Coca-Cola s-a schimbat n multe privinte, dar mesajul, ca i marca nregistrat a ramas aceiasi.
Colaborarea cu diverse celebriti
O alt modalitate prin care compania a ales s-i promoveze produsul este colaborarea cu diferite
celebriti actuale i ndrgite de publicul larg. n SUA o dat cu apariia televiziunii, multe
celebriti precum surorile McGuire, Aretha Franklin i Neil Diamond, au fcut reclama pentru
Coca-Cola. O astfel de campanie exist i n Romania i l implic pe fotbalistul Cristian Chivu.
El este protagonistul unei reclame TV care readuce atenia asupra echipei naionale de fotbal,
fcnd referire la insuccesele acesteia din ultimul timp. Chivu trece pe strzile capitalei ca un
necunoscut, nimeni nu l abordeaz pentru ai cere un autograf, aa cum era obinuit. Dezamgit,
el ia o cutie de Coca-Cola, iar pe final apare sloganul: E timpul s redevenim celebrii!. Astfel,
imaginea Coca-Cola este asociat cu imaginea renaterii echipei naionale, ceea ce aduce bucurie
pentru suporteri, care pot devii consumatori de Coca-Cola. Dar personalitile de succes nu sunt
singurele care promoveaz imaginea Coca-Cola. n 1930 compania era cea care i deseneaz
costumul lui Mo Crciun, cel pe care l cunoatem si azi n acel an Haddon Sundblom l
mbrac pe Mo Crciun n culorile Coca-Cola.

Introducerea pe piaa a unei noi variante

Compania a introdus noi buturi rcoritoare pentru a satisface un spectru tot mai larg de gusturi.
Nscut n Germania, familia de buturi rcoritoare Fanta a devenit cel de-al treilea sortiment din
lume ca cifra de afaceri. O alt butur care a avut succes este Sprite, o butur bzat pe suc de
lmie. Contientiznd noile necesiti i dorinte ale oamenilor Coca- Cola a produs i buturi
necarbogazoase: Cappy, Cappy Nectar, Nestea i apa plat. n acest fel a acoperit mai multe
gusturi ale oamenilor, sporindu-i astfel ansele de profit.

Sponsorizarea unor evenimente importante pe plan naional i mondial

Este foarte cunoscut mportana pe care compania Coca-Cola o acord publicitii, alocnd
pentru acesta peste 50% din bugetul su. Publicitatea televizat, prin radio sau pres sunt moduri
ideale de promovare. ns Coca-Cola face mai mult dect att, ei sprijin numeroase activiti
sociale, evenimente, activiti sportive. Un astfel de exemplu este parteneriatul cu Jocurile
Olimpice sau cu Cupa Mondial, consumul buturilor rcoritoare pe durata unor astfel de
evenimente crescnd semnificativ (n al-II-lea trimestru al anului 2006,profitul a crescut de la
140.8 mil$, ct era in 2005,la 167.8 mil $).

4.Clienii.
n ultimii ani, firmele trebuie s fac fa unei concurene crescnde. Acestea pot face
faconcurenei dac trec de la politica bazat pe produs i vnzri la o politic bazat pe client i
pemarketing, pe cunoaterea i satisfacerea nevoilor onsumatorilor.Succesul Companiei CocaCola se datoreaz faptului c politica sa este ndreptat ctre client, oferindu-i o calitate
superioar. Specializarea n crearea clientelei i sprijinirea acesteiareprezint puncte eseniale n
succesul obinut. Clientul i consumatorul ocup un loc foarteimportant printre obiectivele i
deciziile ce urmeaz a fi luate, firma asigurnd servicii iasisten de specialitate. Politica urmat
de ctre concurenii firmei, n special n materie de lansare de produse, a fixrii preurilor sau a
campaniilor promoionale, are o mare influen asupra vnzrilor firmei. Cunoaterea
concurenei joac un rol hotrtor n planificarea de marketing. Compania Coca-Cola analizeaz
periodic strategiile concurenilor si i aceasta pentru c aceti concureni daudovad de mult
imaginaie i fonduri financiare nebnuite i i revizuiesc strategiile periodic.Astfel ea poate
identifica avantajele i dezavantajele pe care le are n lupta cu aceasta, lansnd atacuri mai
precise asupra concurenei i aprndu- se mai bine de atacurile acesteia.Coca-Cola se detaeaz
de concuren prin diferentiere, un element important in abordarea unei strategii de marketing a
firmei. Aceasta diferentiere se concretizeaza prin: produse i servicii superioare, calitatea

serviciilor, dezvoltarea relaiilor pe termen lung cuclienii, campanii promoionale bine gndite i
realizate, calitatea i eficiena procesului tehnologic, ncrederea pe care a creat- o n mintea
consumatorilor, aciunile promoionale careimplic tinerii. Firma se confrunt cu o cretere a
competiiei si pe piaa romneasc de buturircoritoare, n primul rnd datorit propriului
succes care atrage noi investitor.
Principalii furnizori
Pentru Compania Coca-Cola furnizorii de materii prime i materiale reprezint un punct cheie
att pentru departamentul aprovizionare, ct i pentru departamentul marketing. Odat ce a fost
stabilit lista furnizorilor importani, urmeaz un studiu mai mult sau mai puin detaliat al
fiecruia dintre ei i a ofertei prezentate de acetia. Firmele cu care Compania Coca- Cola
colaboreaz sunt n principal furnizori locali. Excepie face firma Varoise de Concentres, Frana
i Leventis, Belgia care asigur principalele materii prime: concentratul i zahrul. - VAROISE
DE CONCENTRES, FRANA- Concentrat .
- BUSE PRODGAZ, PITETI- Bioxid de carbon
- LEVENTIS, BELGIA- Zahr
- NOVIS, CLUJ- Etichete, Afie, Postere, Brouri
- CROWN INTERNATIONAL, IAI- Capse
- 3P ROMNIA, IAI- Navete
- STIMET, SIGHIOARA- Sticle
- GMH, SUCEAVA- Carton.
De asemenea, firma lucreaz cu muli furnizori externi de materiale publicitare: - DIMOLAS &
CO, GRECIA.

5. Analiza mediului concurenial

n momentul de fa Coca Cola deine 70% din piaa oraului Constanta; per capita n zona de
distribuie direct este de 120 sticle standard. Clienii apreciaz n primul rnd calitatea
produselor, aspectul, uurina cu care produsul poate fi procurat i chiar preul. Ei privesc
produsele firmei ca pe o modalitate de a obine profit. Compania abordeaz piaa cu agresivitate
i n acelai timp o mare mobilitate, ncercnd s se impun prin calitatea total a produselor i
serviciilor. Succesul Companiei Coca-Cola se datoreaz faptului c politica sa este ndreptat
ctre client, oferindu-i o calitate superioar. Specializarea n crearea clientelei i sprijinirea
acesteia reprezint puncte eseniale n succesul obinut. Clientul i consumatorul ocup un loc
foarte important printre obiectivele i deciziile ce urmeaz a fi luate, firma asigurnd servicii i
asisten de specialitate. Politica urmat de ctre concurenii firmei, n special n materie de
lansare de produse, a fixrii preurilor sau a campaniilor promoionale, are o mare influen
asupra vnzrilor firmei. Cunoaterea concurenei joac un rol hotrtor n planificarea de
marketing. Compania Coca-Cola analizeaz periodic strategiile concurenilor si i aceasta
pentru c aceti concureni dau dovad de mult imaginaie i fonduri financiare nebnuite i i
revizuiesc strategiile periodic.Astfel ea poate identifica avantajele i dezavantajele pe care le are
n lupta cu aceasta, lansnd atacuri mai precise asupra concurenei i aprndu-se mai bine de
atacurile acesteia.
Profiturile firmei sunt n continu cretere, fiind rezultatul firesc al satisfacerii clienilor.
Calitatea esenial a ctigurilor firmei este poziia obinut fie n detrimentul concurenei, fie
prin ocuparea acelor poriuni libere.
Analiza Swot
Puncte tari
Cea mai cunoscut butur rcoritoare
Are o activitate de 126 ani
A fost prima companie care s-a asociat puternic cu imaginea lui Mo Crciun actual
Din 1997 vinde peste un milioar de buturi pe zi n ntreaga lume
Cu 66% vnzari i 75% profituri este o companie mondial
Puncte slabe
Poate provoca dependen din cauza cofeinei
Poate provoca ospeoporoz din cauza continutului mare de acid fosforic
Buturile carbogazoase (cola numrndu-se printre ele)pot cotribui la dezvoltarea cariilor dentare
Este nterzis n colile din Letonia (din cauza numeroilor copii care sufer de obezitate) i
India ( unde ntr-un raport al unitilor sanitar veterinare s-a gsit un nivel de pesticide mai mare
dect limita permis )
Oportuniti

Este n cretere pe piaa apei mbuteliate

Ameninri
Dependena de partenerii de imbuteliere
Creterea lent de buturi carbogazoase
Cea mai mare ameninare pentru Coca Cola a fost ,este i va rmne Pepsi Cola
Cota de piata
Coca-Cola HBC, al doilea producator de bauturi Coca Cola din afara SUA, a avertizat ca
tensiunile dintre Rusia si Ucraina vor crea dificultati in acest an, in conditiile in care volumul
vanzarilor a scazut cu trei puncte procentuale in primul semestru, transmite Dow Jones
Newswires.
Tensiunile geopolitice dintre Rusia si Ucraina au afectat vanzarile din aceste state, dar livrarile au
scazut si in Polonia, Romania, Cehia si Italia, aceasta din urma intrand in recesiune in trimestrul
doi din 2014. In schimb, vanzarile au urcat pe piata nigeriana. 'In timp ce Nigeria a revenit pe
crestere in trimestrul doi din 2014, dupa un start lent la inceputul anului, am inregistrat un declin
al volumului vanzarilor in Rusia si o continuare a nivelului mai slab al vanzarilor in Ucraina si
Romania', se arata in comunicatul Coca-Cola HBC.
In trimestrul doi din 2014, profitul net a urcat cu 6%, la 135 milioane de euro (180 milioane de
dolari), in timp ce veniturile au scazut cu 5%, la 1,8 miliarde de euro. Coca-Cola HBC, prezenta
in 28 de state, a avertizat joi ca 'sunt din ce in ce mai multe dovezi ca este putin probabila o
imbunatatire a conditiilor de tranzactionare in 2014'.

6. Importantii concurentii
Pepsi, competitorul direct al lui Coca-Cola, mizeaz pe nvestiii masive, una dintre acestea fiind
cea mai mare unitate de producie din Europa, localizat n comuna Dragomireti, i care
presupune fonduri totale de 150 milioane de dolari, termenul de finalizare fiind estimat pentru
2012. Astfel, consumul intern va fi aproape in totalitate alimentat de cele trei fabrici pe care
Pepsi le deine. n timp ce Pepsi investete masiv pe piaa din Romnia, principalul su rival,
Coca-Cola, a redus cheltuielile i intenioneaz s nchid jumtate din fabricile sale n urmtorii
doi ani, rmnd, totui principalul juctor. Astfel, cele mai mari companii de buturi rcoritoare
la nivel mondial adopt strategii total diferite n privina Romniei, un lucru explicat i de faptul
c Pepsi este cu mult n urma Coca-Cola, din punctul de vedere al cotei de pia. Coca-Cola a
mizat pe expansiune puternic acum zece ani i, ntre timp, a ajuns la o cot de pia foarte mare.
Lsat n urm, Pepsi ncearc acum s rectige poziia pe pia. De un an sau doi, compania are
o abordare agresiv a canalelor de distribuie. n 2008, Coca-Cola avea o cot de pia de 54,4
procente, n cretere fa de nivelul din 2007, de 53,3%. n schimb, Pepsi deinea o cot de pia
de sub 30 de procente. i pe segmentul apei minerale au fost fost mai multe modificri. Astfel,

compania United Romanian Breweries Bereprod (URBB) a finalizat un proiect greenfield n

valoare de 10 mil. euro, care viza construcia unei uniti de mbuteliere a apei minerale n
comuna Bilbor-Harghita. De asemenea, Jean Valvis a alocat 12 mil. euro pentru o investiie
greenfield ntr-o fabrica situat la 20 de kilometri de Vatra Dornei, investitorul de origine greac
intrnd din anul 2010 cu brandul Aqua Carpatica att pe piaa extern, ct i pe cea intern.
Politica urmat de ctre concurenii firmei, n special n materie de lansare de produse, a fixrii
preurilor sau a campaniilor promoionale, are o mare influen asupra vnzrilor firmei.
Cunoaterea concurenei joac un rol hotrtor n planificarea de marketing. Firma trebuie s
compare constant produsele, preurile, canalele de distribuie i aciunile de promovare cu cele
ale concurenei. Astfel ea poate identifica avantajele i dezavantajele pe care le are n lupta cu
aceasta, lansnd atacuri mai precise asupra concurenei i aprndu-se mai bine de atacurile
acesteia.

Tehnologia
Coca-Cola va renunta la ambalajele PET, iar pentru imbutelierea produselor sale va folosi
ambalaje realizate din materei vegetala: trestie de zahar, scoarta de copac, coji de fructe sau paie
de grau, potrivit.
Altfel spus, reprezentantii companiei tintesc un ambalaj 100% ecologic, reciclabil cu reducerea
la maximum a amprentei de carbon de-a lungul procesului de fabricatie a sticlelor tip PET.
Din 2010, Coca-Cola foloseste sticle fabricate cu tehnologia PlantBottle. Recipientele arata la fel
ca sticlele clasice din plastic, dar care inglobeaza in compozitie 22,5% materie vegetala
Peste 25 de miliarde de sticle fabricate prin tehnologia PlantBottle au fost comercializate de
Coca-Cola.
Sticlele PlantBottle, reciclate la nesfarsit

Sticlele cu marca comerciala PlantBottle pastreaza in

principiu calitatile PET-urilor clasice din plastic: asigura o buna conservare a produsului
imbuteliat, are transparenta, rezistenta la impact si este 100% reciclabil, procesul putandu-se
relua la nesfarsit.
Trebuie mentionat ca si PepsiCo, compania rivala Coca-Cola, a anutat schimbarea ambalajelor si
a anuntat inca din 2011 ca are pusa la punct tehnologia performanta pentru un nou ambalaj
realizat 100% din materie vegetala (scoarta de pin, coji rezultate din prelucrarea porumbului dar
si alte resturi de plante care nu sunt folosite in sectorul alimentar al companiei).
Costurile de cercetare si dezvoltare ale noii sticle sunt de ordinul milioanelor de dolari.
Coca Cola a demarat o schimbare in strategia de business pentru anul acesta si a inceput
promovarea racoritoarelor sanatoase, sub brandul "Coca-Cola Life", in paralel cu sustinerea
indulcitorilor artificiali, pentru a combate scaderea vanzarilor din prima perioada a anului.
Coca-Cola Life a fost promovata pentru prima data in Argentina si urmeaza sa fie prezentata in
curand in toata lumea. Sticla este reciclabila, iar continutul acesteia este promovat ca o
racoritoare noua, o alternativa mai sanatoasa la bautura savurata in peste 100 de tari.
Eticheta rosie a Coca-Coca, extrem de recunoscuta la nivel mondial, a fost inlocuita cu una de
culoare verde, pentru a trasmite ideea de puritate, sanatate. Coca-Cola Life are in compozitie un
tip diferit de zahar ceea ce reduce numarul caloriilor dintr-o bautura de 200 de ml la doar 36, pe
baza indulcitorilor naturali.
De asemenea, Coca Cola a lansat o campanie publicitara in favoarea folosirii indulcitorilor in
bautura dietetica pe care o produce. Campania este o noua faza a incercarilor de a respinge
criticile la adresa produselor companiei, acuzate de cresterea ratei obezitatii in SUA.
Reclama pentru Diet Coke, care infatiseaza doua femei zambitoare care beau Cola dietetica,
apare la scurt timp dupa publicarea informatiilor prinvind scaderea vanzarilor Coca-Cola,
informeaza dailymail.co.uk, citat de Mediafax.

7. Concluzii
Coca-Cola este butur rcoritoare care este savurat de sute de milioane de ori pe zi de oameni
de pe tot globul. Forma familiar a sticlei de Coca-Cola i sigla, care sunt mrci nregistrate, sunt
cele mai recunoscute simboluri comerciale din lume. Cronica Coca-Cola este povestea
produsului cu cel mai mare succes din istoria comerului i a oamenilor crora li se datoreaz
atracia sa unic. n fiecare zi, Coca-Cola i ntrete poziia de butura rcoritoare a lumii. De
milioane de ori pe zi, oamenii triesc un moment delicios i rcoritor pe care numai Coca-Cola.
Cola l poate oferi. n decursul a peste un secol de schimbri i dintr-o noua era care promite i
mai multe schimbri, Coca-Cola rmne un simbol fr vrsta al buturilor rcoritoare de
calitate. mbutelierea pe scar larg a fost posibil n 1899 cnd Benjamin F. Thomas i Joseph
B. Whitehead din Chattanoga, Tennessee au obinut dreptul exclusiv de a mbuteliai vinde
Coca-Cola n Statele Unite. Prima fabric de mbuteliat, dup ncheierea noului contract, a fost
deschis n Chattanoga n 1899, a doua n Atlanta n anul urmtor.
n urmtorii 20 de ani, numrul de fabrici a crescut de la dou la 100, 95% dintre ele fiind n
proprietatea localnicilor i cu angajai ai acestora. Odat cu dezvoltarea afacerii, realizarea unui

echipament de mbuteliat de mare vitez i a unor mijloace de transport tot mai eficiente au
permis mbuteliatorilor s serveasc mai muli clieni cu un numr mai mare de produse.
Astzi, sistemul de mbuteliere Coca-Cola constituie reeaua cea mai mare i rspndit de
producie i distribuie din lume Diversificarea continu a produciei este necesar pentru a
rspunde cerinelor unei arii ct mai largi de consumatori. Piaa const n consumatori de CocaCola ct i din cei care vnd i distribuie produsele.

8.Bibliografie
- http://www.business24.ro/articole/brandul+coca+cola
- http://www.wall-street.ro/tag/coca-cola+cota-de-piata+scadere.html
- https://ro.scribd.com/doc/133269336/coca-cola
- http://biblioteca.regielive.ro/proiecte/economie/analiza-economica-si-financiara-pentrufirma-coca-cola-319819.html
- http://biblioteca.regielive.ro/proiecte/sociologie/comportament-organizational-analizaorganizationala-firma-coca-cola-48525.html
- Porter Michael E. (2008) Despre concuren, Editura Meteor Business,
Bucureti
- Moteanu Tatiana (2000) Concurena. Abordri teoretice i practice, Editura
Economic