CAP. 1.

PREZENTAREA GENERAL The Coca Cola Company

1.1.Scurt istoric i forma organizatoric Coca-Cola este prezent pe piaa din Romnia prin intermediul a dou firme, respectiv Coca-Cola Romnia, reprezentantul companiei americane The Coca-ColaCompany, care deine mrcile i produce concentratele, i mbuteliatorul Coca-Cola HBCRomnia, care produce, distribuie i vinde produsele. Compania deine n Romnia,fabrici n Bucureti, Ploieti, Iai, Timioara, Oradea i Vatra Dornei. Coca-Cola Romnia face parte din The Coca-Cola Company, cea mai mare companie productoare de buturi rcoritoare din lume, cel mai mare productor, distribuitor i comercializant de buturi nealcolice i siropuri din lume, i una dintre cele mai mari corporaii din SUA. Compania este cunoscut n special datorit produsului ei cel mai renumit Coca-Cola, inventat de John Stith Pemberton n 1886. Compania controleaz 52,5% din piaa chinez de sucuri carbogazoase i 12% din piaa de sucuri de fructe (martie 2009). Portofoliul Coca-Cola Romnia cuprinde buturile rcoritoare Coca-Cola, Sprite, Fanta, sucurile Cappy, ceaiurile Nestea, bautura energizant Burn i apa mineral Dorna.Timp de decenii Coca-Cola a fost considerat o arm a inamicului american,ceva decadent i periculor, deci un obiect tabu, att pentru consum, ct i ca referire deorice fel. De exemplu n anii 60 n Ungaria li se ddea de neles c butura este otrvitoare, iar n Romnia ea reprezenta chiar i n anii 80 lumea interzis: ea putea sfie doar cumprat doar din magazinele speciale destinate cetenilor strini, contravaluta liber convertibil. Produsul s-a nscut n Atlanta, Georgia, la data de 8 mai 1886, ca un accident farmaceutic: dr. J. Pembertori rateaz un sirop medicinal, dar l convertete n butura rcoritoare combinndu-l cu sifon, i l vinde la pahar. Noului sirop i-a fost adugat ap carbonat pentru a produce o butur care a devenit dintr-o dat delicios i rcoritoare, un slogan care continu s se aud i astzi oriunde se savureaz Coca-Cola. Considernd c cei doi C vor arta bine n reclame Frank Robinson, partenerul i contabilul doctorului Pemberton, au sugerat numele mrcii care a rmas neschimbat pn n prezent. Primul anun publicitar pentru Coca-Cola a aprut n The Atlanta Jurnal. Aceasta invita cetenii nsetai s ncerce noua i populara butura carbonat. Pe copertinele magazinelor au aprut banere pictate de mn cu sugestia Consumai, ce era adugat pentru a informa trectorii c noua butur era rcoritoare. n timpul primului an vnzrile au atins, n medie, cifra modest de 1

nou porii pe zi. Dr. Pemberton nu i-a dat niciodat seama de potenialul buturii pe care o crease. Treptat, a vndut pri ale afacerii sale diferiilor parteneri i chiar nainte de moartea sa, n 1888, i-a vndut aciunile rmase lui Asa G. Candler. Domnul Candler, un om de afaceri din Atlanta cu omare intuiie n materie de afaceri, a continuat s cumpere drepturi suplimentare i a obinut controlul n totalitate al afacerii. La data de 1 mai 1889, Asa Candler a publicat o reclam de o pagina n TheAtlanta Journal i i-a declarat firma sa (firma de vnzri en-gros i en-detail) casingura proprietar a Coca -ColaDelicios. Rcoritor. Antrenant. Tonic. Titlul exclusiv de proprietate, pe care domnul Candler l-a obinut n 1891, a costat n total 2.300$. Pn n anul 1892, flerul de comerciant al domnului Candler a impulsionat vnzarea de sirop Coca-Cola, fcnd-o s sporeasc de aproape zece ori. Curnd dup aceasta i-a lichidat farmacia Jacobs i i-a indreptat ntreaga atenie spre buturi rcoritoare. Impreun cu fratele su John S. Candler, cu Frank Robinson, fostul partener al lui John Pemberton, i cu alti doi asociai, domnul Candler a format n Georgia o corporaie cu numele de The Coca - Cola Company. Capitalul iniial a fost de 100.000$. Marca nregistrat Coca-Cola, folosit pe pia din anul 1886, a fost nregistrat la Biroul de Invenii al Statelor Unite la data de 31 ianuarie 1893 (nregistrarea a fost renoit periodic). n 1894, n Vicksburg, Mississippi, Joseph A. Biedenharn a fost att de impresionat de cererea crescnd pentru Coca-Cola pe care o vindea la pahar, nct a instalat o mainrie de imbuteliat n spatele magazinului su i a nceput s vnd navete de Coca -Cola plantaiilor i fabricilor de cherestea de-a lungul rului Mississippi. Imbutelierea pe scar larg a fost posibil n 1899, cnd Benjamin F. Thomas i Joseph B. Whitehead din Chattanoga (Tennessee), au obinut de la domnul Candler drepturile exclusive de a imbutelia i vinde Coca - Cola n Statele Unite. n urmtorii 20 de ani, numrul de fabrici a crescut de la dou la peste 1000, 95% dintre ele fiind n proprietatea localnicilor i cu angajai ai acestora. Odat cu dezvoltarea afacerii, realizarea unui echipament de imbuteliat de mare vitez i a unor mijloace de transport tot mai eficiente au permis imbuteliatorilor s serveasca mai muli clieni, cu un numr mai mare de produse. Astzi sistemul de imbuteliere Coca Cola constituie reeaua cea mai mare i mai rspndit de producie i distribuie din lume. n 1919, aciunile Candler ale Companiei Coca-Cola au fost vndute bancherului Ernest Woodruff, din Atlanta, i unui grup de investitori, contra sumei de 25 milioane dolari. Patru ani mai trziu, Robert Winship Woodruff, fiul lui Ernest Woodruff, a fost ales presedintele Companiei, ncepnd astfel ase decenii de conducere active a afacerii. Woodruff se dovedete un strateg de exepie, reuind s lgearsc an de an activitatea companiei prin 2

adugarea unor noi consumatori i noi ri unde Coca Cola devine un produs cotidian. Numrul inovaiilor n domeniul marketingului este impresionat, dei teoria domeniului nc nu se nscuse. Sub patronajul su se incepe comercializarea pachetelor de ase sticle i utilizarea frigiderului cu capac furnizate de firma vnztorului cu amnuntul. Poate c aportul cel mai insemnat al domnului Woodruff l-a constituit viziunea lui asupra buturii Coca - Cola ca produs internaional. Expansiunea internaionala a firmei Coca-Cola a nceput n 1900 cnd Charles Howard Candler, fiul cel mare al fondatorului Companiei, a luat cu el un borcan de sirop ntro vacan n Anglia. A urmat o comand modest la Atlanta, de cinci galoane de sirop.n acelai an, Coca - Cola a ajuns n Cuba i Puerto Rico i nu a durat mult pan s nceap distribuia pe plan internaional a siropului. n primii ani ai secolului trecut s-au construit fabrici de imbuteliat Coca-Cola n Cuba, Panama, Puerto Rico, Filipine i Guam. n 1920 a nceput imbutelierea ntr-o fabrica din Frana, primul imbuteliator deCoca-Cola de pe continentul european. Coca-Cola i Jocurile Olimpice i-au nceput asocierea n vara anului 1928, atunci cnd un vas American a sosit n Amsterdam transportnd echipa olimpic aStatelor Unite i 1000 de navete de Coca-Cola. Patruzeci de mii de spectatori care au umplut stadionul au asistat la dou premiere : aprinderea pentru prima oara a flcrii olimpice i prima vnzare de Coca-Cola la o Olimpiad. mbrcai n haine i epci purtnd marca Coca-Cola, vnztorii au satisfcut setea fanilor, timp n care, n afara stadionului, standurile cu rcoritoare, cafenelele, restaurantele i micile magazine denumite winkles serveau Coke la sticle i din dozatoare. Viziunea domnului Woodruff, legat de potenialul internaional al buturii CocaCola, se implementeaz si se imbuntete n continuare de ctre Companie, de ctre imbuteliatorii i filialele lor, incluznd afacerea Coca-Cola ntr-un sistem global. La izbucnirea celui de al doilea razboi mondial, Coca-Cola se imbutelia n 44 de ri, de ambele pri ale conflictului. Departe de a distruge afacerea, rzboiul a adus cu el noi provocri i posibiliti pentru ntreg sistemul Coca-Cola. Intrarea Statelor Unite n rzboi a adus o comand de la Robert Woodruff n 1941, pentru a avea grij ca fiecare brbat n uniform s poat obtine o sticl de Coca-Colacontra 5 ceni, oriunde s-ar afla i orict ar costa aceasta pentru companie. Prezena buturii Coca-Cola a fcut ns mai mult dect s ridice moralul trupelor.In multe zone a oferit posibilitatea localnicilor s guste pentru prima oara Coca-Cola un gust pe care n mod evident l-au savurat. Cnd s-a instaurat din nou pacea, sistemul Coca-Cola urma s se extinda nintreaga lume. De la mijlocul deceniului al cincilea i pn n 1960, numrul de ri cu fabrici de 3

imbuteliere aproape s-a dublat, astfel c la nceputul anilor 60 butura rcoritoare se afl n peste 120 de ri. Pe msur ce lumea ieea dintr-o perioad de conflicte, Coca-Cola aprea n ntrega lumeca un simbol al prieteniei i al buturilor rcoritoare. n 1982 a fost lansat n ntrega lume tema Coke is it! pentru a reflecta spiritul pozitiv al anilor 80 i pentru a afirma din nou supremaia Coca-Cola. Cant Beatthe Feeling a caracterizat anii 80 n timp ce Cant Beat the Real Thing a condus spre anii 90 i spre introducerea n 1993 a campaniei Always Coca-Cola. 1.2. Obiectul de activitate i caracterizarea activitilor pe care le desfoar The Coca-Cola Company este cea mai mare companie productoare de buturi rcoritoare din lume, cel mai mare productor, distribuitor i comercializant de buturi nealcolice i siropuri din lume, i una dintre cele mai mari corporaii din SUA. n prezent, Coca-Cola este unul dintre cele mai cunoscute i mai admirate branduri din lume. S-a demonstrat c, dup cuvntul OK, termenul "Coca-Cola" este cel mai uor de neles de pe planet. De-a lungul celor 125 de ani de istorie, brandul Coca-Cola a fost introdus n peste 200 de ri i teritorii, iar n prezent, sistemul Coca-Cola cuprinde peste 300 de parteneri mbuteliatori, ce opereaz peste 900 de fabrici de mbuteliere n care lucreaz aproximativ 700.000 de angajai. Astfel, consumatorii din ntreaga lume se bucur zilnic de 1.6 miliarde de porii de buturi ale companiei. Dei a nceput cu o singur butur rcoritoare, The Coca-Cola Company deine n prezent patru din cele mai bine vndute cinci buturi carbogazoase nealcoolice din lume: Coca-Cola, Coca-Cola Light, Sprite i Fanta. The Coca-Cola Company este de asemenea cea mai mare companie productoare de buturi ready-to-drink pe baz de cafea i ceai, dar i cea mai mare companie productoare de sucuri necarbonatate. 1.3 Misiunea Coca-Cola Company

Misiunea companiei Coca-Cola este aceea de a aduce un minut de placere oamenilor de peste tot din lume, de a le darui gustul racoritor. Coca-Cola nu este doar o bautura , ea a devenit un simbol al prieteniei, prezenta in viata oamenilor in fiecare zi, dar in special de sarbatori. Oamenii de la Coca-Cola apreciaza si sustin valorile adevarate. Ei pun accentul pe

calitate, pe satisfacerea nevoilor clientilor intr-un mod cat mai eficient.Misiunea companiei Coca-Cola mai poate fi redat ntocmai cu cuvintele lor: Noi ,oamenii companiei Coca-Cola, ne angajm : S devenim partenerii clienilor notri; S ne rspltim acionarii ; i s imbogim vieile comunitilor noastre locale SA RACORIM LUMEA....in corp, minte si spirit; SA INSPIRAM MOMENTE DE OPTIMISM ......prin marcile si prinactiunile noastre; SA CREAM VALOARE SI DIFERENTIERE oriunde ne angajam nactiune. In concluzie, misiunea companiei este aceea de a realiza produse care sa ofere calitate consumatorului si de a intelege nevoile in permanenta schimbare a acestora. CocaCola inseamna prietenie, solidaritate, optimism, prosperitate, inovatie. Sigla este simpl, scris de mn i este prezent n afar deetichet se afl reprezentat n relief pe sticl. Din ianuarie 2005 se afl incripionat i pefundul sticlei. De-a lungul anilor sloganurile Coca-Cola s-au schimbat transformndu-se dintr-o O bautura delicioasa, invioratoare, racoritoare, fiind un medicament pentru afectiunile nervoase, dureri, nevralgii, isterii, melancolii ntr-o butur rcoritoare ndrgit de toat lumea. Unele sloganuri folosite au fost Setea nu cunoaste anotimp-1922, Pauza carete invigoreaza1929, COCA-COLA face ce lucrurile bune sa fie si mai bune-1956, Semnul bunului gust-1957, Gustul racoritor si inviorator-1958, Te invioreaza cuadevarat-1959, iar n 2009 ca s se adapteze la criz au schimbat sloganul cu unul nou Fericire la sticle. nainte de 2009, cel mai recent slogan era ,,Enjoy the Coke Side of Life. Motto-ul ales de compania Coca-Cola este Sete de via. Valorile promovate sunt: CONDUCERE curajul de a realiza un viitor mai bun PASIUNE angajament in inima si minte RESPONSABILITATE daca este sa fie, este de datoria mea INOVATIE - cauta, imagineaza, creeaza, incanta INTEGRITATE fii sincer, integru. COLABORARE munca in echipa CALITATE ceea ce facem facem bine n cadrul firmei valorile fundamentale sunt: Angajament ; 5

 Lucru n echip ; Responsabilitate ; Oameni. Obiectivele companiei Coca-Cola i propune ca: sa reduca emisiile de CO2 ale unitatilor sale de productie cu 20%, pana in2011. sa produca 2 miliarde de sticle pana la finalul anului 2010 reciclabile100% PlantBottle. s creasc ctigurilor pe aciune ntre 12 si 14 procente si o crestere avolumului de vanzari de aproximativ 9 procente n urmtorul an. sa fie cea mai respectata companie din lume Racorind lumea infiecare zi, fiind cu adevarat o companie globala, conducand afacerea modest, dar cuincredere in noi

1.4. Strategiile utilizate

Compania va construi 15 centrale termoelectrice pentru a reduce emisiile de CO2 urmnd o strategie de diversificare prin conglomerare. Pentru constructia centralelor, CocaCola HBC a incheiat un parteneriat cu ContourGlobal, o companie privata de energie cu operatiuni in Londra, New York, Durham, Paris, Kiev si Sao Paolo.Decizia construirii centralelor se datoreaza rezultatelor primei centrale termoelectrice construita intr-o fabrica Coca Cola HBC, din Ungaria. In primul an de functionare, centrala a contribuit la reducerea cantitatii de carbon emisa de fabrica cu 43%, precum si acosturilor de energie, cu 400.000 de Euro. Pentru a-i ndeplini alt obiectiv stabilit, cel al procerii a 2 miliarde de sticle pnla finalul lui 2010 firma va folosi o strategie de integrare a fabricaiei prin folosireaunor sticle reciclabile PlantBottle este o sticla de plastic (PET) realizata partial din plantesi reciclabila 100%. Folosirea acestui tip de ambalaj duce la reducerea dependenteicompaniei de o resursa neregenerabila petrolul. De asemenea, compania afirma ca procesul de productie PlantBottle implica emisii de carbon mai mici decat procesul de productie al PET-urilor traditionale.Compania Coca-Cola achiziioneaz componentele din surse multiple utilizndastfel o strategie de achiziie, ntre care cele mai cunoscute surse sunt: unul grec, nregistrat in Cipru, Molino, din 1993, n prile de vest, nord iest ale rii, un australian, Amatil, n prile din 1991, centrale i de sud, 6

 i un turc, Ozgorkey, din 1992, n zona de est, central a Dobrogei. La nivelul Romniei, strategia de dezvoltare a pieii a fost concretizat ncreterea vnzrilor, a numrului punctelor de desfacere i a numrului de clieni. Evoluia portofoliului de produse a urmat modelul sistemului. Atent la semnele pieii, managementul a decis diversificarea concentric prin adugarea unor produse cu specific zonal i, din 2002, a unor ape minerale. Ponderea buturilor necarbonate a crescut, ca i cea a apelor minerale, att pe pia, ct i n portofoliul sistemului. Dei nu concureaz pa baza costurilor, sistemul Coca-Cola face eforturi clare pentru mbuntirea performanelor n domeniu. Aceasta se nscrie ntr-o strategie mai larg care vizeaz conservarea mediului natural prin economisirea unor tipuri de resurse prin mbunatirea consumurilor asociate ambalajelor, ca i a consumurilor energetice. Sistemul Coca-Cola n Romnia anun finalizarea investiiei de 17 milioane deeuro n noua linie aseptic de imbuteliere din cadrul fabricii Coca-Coca HBC din Timioara, prin care buturile rcoritoare pasteurizate se mbuteliaz n mediu aseptic ifr conservani. Linia de mbuteliere este n faz de testare, n aceast perioad specialitii punnd la punct ultimele detalii privind funcionarea echipamentelor la parametri optimi. Prin aceast investiie urmrete aplicarea unei strategii de dezvoltarea produsului i de cretere a pieei. Noua linie de mbuteliere utilizeaz soluii tehnologice de vrf ce ofer att sigurana necesar pentru produse, ct i eficiena i n final, productivitatea ridicata a ntregului proces. Dintre mrcile din portofoliul companiei, Nestea i mrci din gama Cappy, vor fi mbuteliate prin acest proces tehnologic de ultima or, n ambalaje PET de 0,5 si 1,5 litri. Cu o capacitate maxim de mbuteliere de 36000 de sticle pe or, noua linie aseptic este i o premier a Sistemului Coca-Cola pentru piaa romneasc. Tehnologiade vrf nglobat n noua linie de mbuteliere permite fabricarea produselor din gama ceaiuri i sucuri naturale fr conservani. Linia aseptic este deservit n permanen de35 specialiti, are un grad ridicat de automatizare i siguran n funcionare. Datorit aplicrii cu succes a strategiei de integrare orizontal i de dezvoltarea pieii si produsului, n prezent portofoliul de produse al sistemului Coca-Cola n Romnia include buturi carbonate i de tip juice, ceaiuri, buturi energizante i apeminerale, din portofoliu numrnd peste 145 de tipuri de buturi carbonate i 240 de tipuri de buturi necarbonate. Practic competiia are, n acest moment, trei mari juctori: Coca-cola HBC, pentru sistemul Coca-Cola; Quadrant Amroq Beverages, pentru PepsiCo; European Drinks. 7

Totui o mare parte din succesul Coca Cola s-a datorat si rivalului sau, Pepsi. Acesta si-a bazat strategia pe faptul ca oamenii asociaza bauturile racoritoare cu momentele placute din viata, si pe contrastul ce reiese din comparatia cu Coca cola, numita si cola cafeinizata. Cu toate c Pepsi a ncercat s ctige piaa dnd produsul la acelai pre dar n cantitate dubl. Vnzrile produselor Coca-Cola nu au sczut foarte mult fiind totdeauna cu un pas n fa. Un exemplu n acest sens reprezint scoaterea unui nou produs pe timpul celui de al II-lea Razboi Mondial, cnd in Europa nu se mai gasea concentrat de Coca Cola, dupa batalia de la Pearl Harbour. Asa ca in Germania a fost inventata o noua bautura, facuta din ramasite de mere si alte fructe, numita Fanta, de la fantastiche. Odata cu victoria Germaniei, producatoare si ea de Coca Cola, bautura a dominat piata din Europa. Acesta si-a bazat strategia pe faptul ca oamenii asociaza bauturile racoritoare cu momentele placute din viata, si pe contrastul ce reiese din comparatia cu Coca Cola, numita si cola cafeinizata. In anii 50, un fost angajat al Coca Cola s-a mutat la concurenta, fiind considerat un tradator. Acesta a venit cu ideea de a scoate Pepsi din bucatarie, pentru a-l aduce in sufragerie. In traducere, inseamna ca oamenii cumparau Pepsi pentru ca era mai ieftin, il duceau in bucatarie unde il turrnau in sticle de Coca Cola, si apoi il serveau in sufragerie, sperand ca musafirii sa nu observe diferenta. Apogeul luptei a fost atins in anii 70 in SUA, cand Pepsi a introdus ProvocareaPepsi: un test de gust in toate supermarketurile. Rezultatele au fost zdrobitoare, chiar siin compania Coca Cola: angajatii preferau in procent de peste 50% bautura adversara, Pepsi. Fiind ingroziti de acest fapt au apelat la o strategie ofensiv de atac a punctelor forte ale competiiei i au petrecut ani buni pentru a inventa o noua reteta, lansata in1985. Aceasta nu a avut succes, iar Pepsi a mai castigat teren in fata lor. Consumatorii au fost dezamagiti, si dupa 3 luni a fost reintrodusa reteta veche. Coca-Cola s-a ridicat din cenusa, si in 1986 au serbat aniversarea a 100 de ani. Pentru a crea imaginea c firma CocaCola este mai bun i ceilali sunt outsider, a partipat la numeroase evenimente, de la defilri hitleriste pn la olimpiade. De exemplu n 2004 a investit 1.1 milioane de euro pentru difuzarea publicitii la JocurileOlimpice de la Atena. Nici Pepsi nu a rmas mai jos. Firma are o lunga istorie de promovare a brandurilor proprii cu ajutorul celebritilor, ceea ce compania a fcut, cu succes, chiar din 1922. Dup imaginile rock ale lui Pink, Beyonce i Britney n Gladiatorul Pepsi, cpitanul de fotbal a naionalei Angliei, David Beckham a intrat n arena intr-o reclama all-star. n aceasta versiune, Beckham conduce linia de artiti, gladiatori fotbaliti precum Roberto Carlos, Ronaldinho, Diego de Cuhna, Torres, Totti, Raul, Ricardo i Van der Vaart. Ca rspuns Coca cola a nceput sa fac contracte de exclusivitate cu scolile, finantand sali de sport si 8

imbunatatiri in cadrul liceelor si cerand in schimb ca in campussa fie exclusiv vandute numai produsele lor. Important era (si este) ca marca sa fie expusa scolarilor de la o varsta cat mai frageda. Dupa scoli, conflictul s-a extins in orase, companiile luptandu-se pentru contracte de exclusivitate cu primariile, care le-ar permite sa puna automate in parcuri, locuri publice, plaja. De obicei cnd un mare productor internaional venea n Romnia aducea dup sine i concurena, dac nu imediat dup lansarea pe pia, oricum n scurt timp. n cazul Coca-Cola vorbim de intrarea pe pia a mrcii Pepsi-Cola, dar pe acest drum bttorit s-au lansat i mrcile romneti. De pild, European-Drinks a intrat pe o pia a buturilor rcoritoare nclzit de Coca-Cola. Compania american a animat o dat cu venirea pe pia sectorul rcoritoarelor crescnd consumul pe cap de locuitor i deschiznd drumuli pentru European Drinks. European Drinks a intrat pe pia ntr-un moment prielnic, care s-a dovedit a fi neprielnic pentru Coca-Cola. Marca Frutti Fresh s-a lansat pe pia cu un pre sub cel al Coca-Cola n momentul n care consumul de rcoritoare crescuse, dar puterea decumprare a romnilor ncepuse s scad. Astfel, pe fundalul unei descreteri a puterii decumprare, Frutti Fresh a reuit s obin o cot de pia nsemnat, n detrimentul Coca-Cola, care a pierdut cteva procente. Astzi, European Drinks poate fi considerat omarc romneasc de succes n competiie cu brand-urile internaionale, iar romnii cumpr n cea mai mare parte branduri. Coca-Cola Romnia a nceput n anul 2005 s aplice o strategie de promovare prin mpingere, prin lansarea unei noi campanii publicitare pentru Coca-Cola Viaa are gust i o campanie pentru Sprite. n ceea ce privete noua tem Coca-Cola Viaa are gust aceasta nu schimb cu nimic proprietile mrcii, ci aduce o nou filosofie.Viaa de zi cu zi e plin de ntmplri de care ne amintim ntotdeauna cu plcere. Este vorba de acele ntmplri care te fac s simi c trieti, s te bucuri, care i schimb ntr-o clip starea de spirit. Ideea pentru teaser a venit firesc: Pentru a exprima esena conceptului Viaa are gust, care ine de emoie, de spirit, de ce s nu compui un cntec. Formaia Holograf a intrat n joc, echipa Coca-Cola a avut ncredere n proiectul propus de Agenia de Publicitate McCANNERICKSON, chiar dac era nou pe piaa romneasc, o pia a publicitii care abia acum i d examenul de maturitate. Aa a aprut cntecul Viaa are gust, pe versurile lui Mugurel Vrabete, n interpretarea i aranjamentul Holograf. i campania publicitar derulat la sfritul anului 2005 pentru relansarea produsului Fanta a influenat pozitiv succesul acesteia. Spotul publicitar TV Hello, prin modul n care a fost creat a avut ca obiectiv captivarea imaginaiei celui maiimportant segment int din cadrul pieei, cel al tinerilor. 9

Paralel

ns

cu

derularea

unor

campanii

publicitare

de

consolidare

brandurilor existente, Coca-Cola a lansat anul trecut dou produse noi: n var, Fanta Fructe de Pdure, iar la sfritul anului o variant nou de ap plat, ocazie cu care i -a consolidat poziia pe segmentul apei de mas, prin aceast lansare utiliznd o strategie de dezvoltare a produsului. i imaginea produsului a continuat s fie n 2001 un obiectiv al companiei, Coca-Cola, introducnd pe pia o serie de noi ambalaje pentru Bonaqua. Cea mai mare cretere a vnzrilor o cunoate brandu-ul Coca-Cola n perioada Crciunului, Mo Crciun, aa cum l tim noi azi, dolofan i cumsecade, cu barba alb ideas, mbrcat n rou, cu sac mare i plin cu daruri n spate, fiind creat la cererea companiei Coca-Cola, n 1931. Modelul, a fost cel mai bun prieten al graficianului, un comis voiajor ieit la pensie, scunde, rotofei i plin de via. Culorile hainelor Moului au fost alese dup cele ale mrcii Coca-Cola. Astzi personajul este marc nregistrat a productorului de buturi rcoritoare Coca-Cola.Coca-Cola se bazeaz foarte mult pe publicitate i folosete aceast intrument al marketingului n mod frecvent ceea ce se vede i n topul anului 2001 n ceea ce privete consumatoarele de publicitate n cadrul cruia ocup locul 10. 1.5 Organizarea si administrarea societaii Principalele criterii de performan sunt eficiena i productivitatea. eful este n mod cert implicat n aceast organizaie, iar autoritatea lui se bazeaz pe competen. Stilul de conducere practicat este unul directiv, orientat ctre obiective, iar implicarea decizional a angajailor i rspunderea acestora este garantat prin clauze contractuale. Angajaii sunt apreciai n funcie de rezultatele concrete, fiind ncurajai ctre o orientare spre realizri. Rezultatele foarte bune din cadrul firmei sunt determinate de ceea ce face Coca-Cola n fiecare an: evalueaz performana fiecrui angajat, prin sistemul de evaluare i dezvoltare de personal. Acest proces se desfoar pe parcursul lunilor noiembrie i decembrie, iar la sfritul anului departamentul de Resurse Umane are toate evalurile de personal. n cadrul acestui program se face o separare clar n ceea ce privete dezvoltarea n poziia curent i dezvoltare pentru poziia vizat n termen mediu i lung . Necesitile de training identificate pot fi softskills (cursuri de comunicare, de prezentare) sau de strict specialitate (media, cercetare, marketing). Toate nivelurile, ncepnd de la secretar pn la top manager sunt implicate n programele de training. n cazul Coca-Cola,

10

este evident creterea nivelului tehnic de pregtire al angajailor i a ncrederii n ei nii, ca beneficii concrete ale trainingurilor. Organizaiile cu culturi de acest tip tind s-i recruteze personalul de timpuriu, chiar din facultate, la fel ca i cele de tip club.In cadrul lor se pune accent pe pregtirea angajailor pentru a devein experi ntr-un domeniu specific. Cineva angajat n departamentul de marketing nu va ajunge niciodat s lucreze la producie. Cultura de academie insist pe continuitatea profesiei, a experienei profesionale i pe nelepciunea instituional.Organizatia este formata din aproximativ 2 800 de membrii care lucreaza in departamente prezentate mai sus. Majoritatea sunt in ariile comerciale, operatii, Logistica si Depozitare. Sunt recrutati cel mai adesea muncitori calificati si necalificati, agenti de vnzari sau pentru trainere studentii si proaspetii absolveni. Compania din Iai are peste 450 de angajai care beneficiaz de condiii de munc deosebite n cadrul seciei de producie, a laboratorului, biroul financiar, de vnzri, marketing, depozit, garaj i personal. Persoanele aflate n posturi de conducere n cadrul Companiei Coca-Cola sunt ceteni romni, care au ocupat funcii mai mici n cadrul Companiei, dar profesionalismul de care au dat dovad i-a propulsat n funcii cu rspundere mai mare. Managerii aflai n fruntea departamentelor: vnzri, producie, depozit, personal sunt de asemenea persoane care au avansat pe scara ierarhic datorit profesionalismului de care au dat dovad. Structura i organizarea firmei este foarte flexibil, pentru a fi eficient n situaii diferite. Fiecare manager i pregtete i susine nlocuitorii. Cu ct structura devin e mai complex, iar personalul mai experimentat, tot mai multe decizii, innd de activitile zilnice, sunt luate la baza piramidei. Programul de lucru este de luni pana joi, intre 8.00 si 17.00, iar vinerea pana la 14.30. Fiecare angajat isi normeaza munca in functie de propriile nevoi. La inceput, "bobocii" intra intr-un sistem de "mentorship" - dupa ce li se face profilul psihologic, sunt luati in primire de persoane experimentate din companie, cu aceleasi afinitati ca si ei. Denumiti trainee, noii angajati sunt atent urmariti de manageri.tinerii sunt tratati ca egali ai celor cu experienta. Toata lumea isi spune pe nume, iar comunicarea cu managerii este foarte facila.A devenit de altfel o practica obisnuita pentru companiile straine ca angajatii safie stimulati prin ceva mai mult decat clasicele petreceri de Craciun si Paste. Mare parte dintre angajatorii straini ofera training gratuit angajatilor, bonusuri pentru atingerea sau depasirea obiectivelor si organizeaza excursii, jocuri de grup in locatii diferite de locul de munca pentru dezvoltarea spiritului de echipa. "Anul trecut am participat la 3 sesiuni de"team-building", alaturi de alt departament, care s-au desfasurat pe Valea Jiului, in cadrul 11

carora am format echipe si am mers cu barci pneumatice. Alta data am mers cu ski jet-ul pe un lac sau am zburat cu balonul", marturiseste Mugurel Radulescu, reprezentant Coca-Cola HBC Romania.

CAP. 2 Cadrul de organizare a contabilitii manageriale n cadrul entitii

2.1. Concepia de organizare a contabilitii manageriale n sistem integrat

Aceasta forma de organizare a contabilitatii manageriale se bazeaza pe o organizare concomitenta a fluxurilor de informatii contabile pe cele doua canale de comunicare interna si externa ale entitatilor economice, axata pe un sistem unitar de conturi respectiv conturile contabilitatii financiare.Organizarea integrata a conceptiei integraliste sau in sitem monist se preteaza la obiectivele analizei. Solutia unui sistem contabil integrat se poate aplica in cadrul entitatilor economice in care prevaleaza problematica determinarii rezultatelor economice si a rentabilitatii analitice , in fata obiectivelor de calcul al costurilor si indeosebi a costurilor complete, in conditiile unei informatizari complete si performante a contabilitatii, a codificarii conturilor de cheltuieli si venituri care sa satisfaca exigentele de prelucrare si informare atat a contabilitatii financiare cat si a contabilitatii manageriale.In cadrul conceptiei integraliste, calculatia costurilor se realizeaza pe o prelucrare extracontabila a informatiilor privind cheltuielile. Obiectivele contabilitatii manageriale in cadrul a cestei conceptii de organizare se bazeaza pe analiza a doi indicatori de masurare a performantelor activitatii entitatii respectiv rezultatul exercitiului si valoarea adaugata.

12

1) Conceptul de organizare a contabilitatii manageriale centrate pe conceptul de rezultat al exercitiului Contabilitatea manageriala axata pe conceptul de rezultat al exercitiului poate avea cel putin urmatoarele obiective definite: 1.determinarea rezultatelor economico-financiare pe functii ale entitatii; 2.determinarea rezultatelor economico-financiare pe activitati ale entitatii; 3.determinarea rezultatelor economico-financiare pe centre de profit; 4.determinarea rezultatelor econimico-financiare pe produse, lucrari si servicii(PLSuri); 1.Contabilitatea manageriala avand ca obiectiv determinarea rezultatelor

economico-financiare functionale Nu necesita utilizarea unor conturi distincte rezervate contabilitatii manageriale, ci doar: -definirea si delimitarea rigoroasa (temporala si spatiala) a principalelor functii ale entitatii (cercetare-dezvoltare, productie, comerciala, administratie); -intocmirea de documente justificative distincte de constatare a cheltuielilor pe fiecare functie definita a entitatii; -codificarea functiilor definite ale entitatii ale caror coduri urmeaza sa fie inscrise pe fiecare document justificativ de constatare a cheltuielilor in calitate de cont analitic al fiecarui cont de cheltuieli din grupurile de conturi; Principalele inconveniente ale acestui model al contabilitatii manageriale se rezuma la urmatoarele aspecte: a)cheltuielile contabilizate in conturile din grupurile: 60x,61x,62x,63x,65x nu pot fi delimitate totdeauna pe functii ale entitatii ; b)nu pot fi puse in evidenta influenta unor cheltuieli discretionate(protocol, reclama, publicitate) afectate unor functii ale entitatii;

2.Contabilitatea

manageriala

avand

ca

obiectiv

determinarea

rezultatelor

economico-financiare pe activitati Se poate evidentia prin intermediul contabilitatii financiare, care implica urmatoarele aspecte: -definirea si delimitarea rigorous (temporala si spatiala) a activitatilor; -intocmirea de documente justificative de constatare a cheltuielilor si veniturilor pe fiecare activitate definita; 13

-codificarea conturilor si inscrierea cheltuielilor si veniturilor;

codurilor in documentele de constatare a

-proiectarea unui Cont de rezultat care in forma si continut poate fi mai mul t sau mai putin apropiat de contul de Profit si pierdere, care urmeaza a fi intocmit pentru fiecare activitate definita si centralizat la nivel de entitate, intr-un cont de rezultate generale; Pricipalele inconveniente alea acestui model sunt: -nu intodeauna anumite componente de Ch si V pot fi riguros afectate unei activitati; -nu sunt puse in evidenta influentele pozitive si/sau negative care genereaza rezultatul economico-financiar (profit sau pierdere) al fiecarei activitati; 3.Contabilitatea manageriala avand ca obiectiv definit determinarea rezultatelor economico-financiare pe centre de profit Presupune urmatoarele demersuri: -definirea si delimitarea riguroasa (temporala si spatiala) a centrelor de profit; -intocmirea de documente justificative de decontare a cheltuielilor si veniturilor pe fiecare centru de profit, indiferent de destinatia vanzarilor (cesiunile) in exteriorul entitatii sau deconturi (cesiuni) interne; -instituirea unor proceduri contabile sau extracontabile de localizare a cheltuielilor si vanzarilor pe fiecare centru de profit; -proiectarea unui Cont de rezultate pe centru de profit , care prin centralizare sa fie corelat cu rezultatul financiar brut al contabiltatii financiare; Principalele inconveniente prezentate in modelele anterioare se mentin, adauganduse subiectivismul preturilor utilizate in evaluarea decontarilor (cesiunilor) interne, ma ales daca acaestea nu sunt orientate si spre piata. 4.Contabiltatea manageriala avand ca obiectiv definit:determinarea rezultatelor economico-financiare operationale Vizeaza urmatoarele aspecte: -antecalculul (estimarea) si postcalculul costurilor pe produse fabricate, lucrari executate si servicii prestate (PLS); -urmarirea si controlul rezultatelor economico-financiare operationale prin determinarea si analiza abaterilor consumurilor (cheltuielilor) reale sau efective fata de consumurile (cheltuielile) alocate sau bugetate;

14

2)Conceptia de organizare a contabiltatii manageriale integrate axata pe conceptul de valoare adaugata -permite calcularea unei cascade de solduri intermediare de gestiune necesare unei analize mai amanuntite a rezultatelor obtinute

Indicatorii intermediari de gestiune ar putea si redati astfel: 1.Marja comerciala (MC) reprezinta un indicator care se calculeaza catre entitatile cu profil comercial, dar se determina si la entitatile productive care-si desfac productia prin magazine proprii de prezentare.Se determina pe baza urmatoarei relatii de calcul: MC=venituri din van area marfurilor (RC707)- Cheltuieli privind marfurile(RD607) 2.Valoarea adaugata (VA) reprezinta surplusul realizat peste valaorea consumurilor provenite de la terti, respective plusvalorea creata prin valorificarea resurselor tehnice , materiale, financiare ale entitatii.Exprima aportul entitatii in ceea ce priveste productia de bunuri. In esenta valoarea adaugata este bogatia efectiv creata de intreprinderi (firme) indiferent de forma specifica a activitatii pe care o disfavour, sub influenta a doi factori: factorul munca si factorul capital. 2.2 Obiectivele contabilitii manageriale Aceast form de organizare a contabilitii se bazeaz pe o organizare concomitent a fluxurilor de informaii contabile pe cele doua canale de comunicare intern i extern ale entitilor economice, axat pe un sistem unitar de conturi respective conturile contabilitii financiare. Toate obiectivele contabilitii manageriale sunt axate respective formulate pe informaiile conturilor de cheltuieli(clasa 6) si conturile de venituri(clasa7) ale contabilitii financiare. Organizarea integrat a concepiei integraliste sau n system monist se preteaz la obiectivele analizei activitii derulate pe circuitul economic: aprovizionare-produciedesfacere. Soluia unui sistem contabil integrat se poate aplica n cadrul entitilor economice n care prevaleaz problematica determinrii rezultatelor economice i a rentabilitilor analitice, n faa obiectivelor de calcul al costurilor i ndeosebi a costurilor complete, n condiiile unei informatizri complete si performante a contabilitii, a codificrii conturilor

15

de cheltuieli si venituri care s satisfac exigenele de prelucrare i informare atat a contabilitii financiare ct i a contabilitii manageriale. Entitile economice din sfera serviciilor i din domeniul construciilor pot adopta un asemenea sistem integrat de contabilitate. n cadrul concepiei integraliste, calculaia costurilor se realizeaz pe o prelucrare extracontabil a informaiilor privind cheltuielile. Obiectivele contabilitii manageriale reprezinta un element primordial al acestei seciuni a contabilitii ce privete necesitatea organizrii acesteia n cadrul entitilor economice. Obiectivele contabilitii manageriale statuate n cadrul concepiei constau n furnizarea informaiilor necesare asistrii procesului decisional pentru realizarea unui obiectiv fundamental al gestiunii economico-financiare a entitilor economice respective maximizarea valorii de piat a acestora, ceea ce presupune urmtoarele aciuni: angajarea i combinarea factorilor de producie n activiti i proiecte cu rentabiliti ridicate; realizarea unui control al performanelor i calitii n mod analytic la nivelul fiecrei activiti/proiect care consum resurse; asigurarea politicii de cretere a valorii entittii, prin meninerea i mbuntirea indicatorilor de echilibru financiar Obiectivele contabilitii manageriale n cadrul acestei concepii de organizare se bazeaz pe analiza a doi indicatori de msurare a performanelor activitii entitii respectiv rezultatul exerciiului si valoarea adugat.

2.3. Dezvoltri sau adaptri ale sistemului de conturi utilizat n cadrul entitii
Conturile de cheltuieli dezvoltate analitic la specificul activitatii: 6xx.1 - cheltuielile fuctiei de productie 6xx.11 - cheltuielile fuctiei de productie asociate produsului 1 6xx.1i - cheltuielile fuctiei de productie asociate produsului i, unde i=1,n numar de produse

contabilitii manageriale n funcie de specificul activitii

6xx.111 - cheltuielile functiei de productie asociate produsului 1 realizata in sectia 1 16

6xx.1ij - cheltuielile functiei de productie asociate produsului i, realizat in sectia j 6xx.1 n+1 - cheltuielile indirecte ale functiei de productie, unde n este numarul de produse 6xx.1 n+1 j - cheltuieli indirecte de productie ale sectiei j 6xx.2 - cheltuieli generale de administratie 6xx.3 - cheltuieli ale functiei de desfacere

Prin utilizarea acestei codificari se asigura identificarea cheltuielilor pe purtatori si zone de cheltuieli , urmand ca ulterior prin utilizarea cheilor de repartizare sam se determine structurile de costuri (de productie, de uzina, complet). Acest model de codificare a cheltuielilor este generat pe circuitul formarii posterior. Codificarea conturilor de cheltuieli al contabilitatii financiare depinde de cofiguratia fuctionala a entitatii, in amonte si-n aval in functie de productie, precum si de distributia activitatilor in cadrul fiecarei functii.

Codificarea veniturilor se poate realiza astfel:

7xx.111-venituri din vanzarea produsului P1; 7xx.112-venituri din vanzarea produsului P2; 7xx.113-venituri din vanzarea produsului P3;

Pentru veniturile activitatii auxiliare, codificarea veniturilor se prezinta astfel: 7xx.121-veniturile activitatii auxiliare rezultate din vanzarea prin magazin propriu de desfacere; 7xx.122-veniturile din activitatea auxiliara la transport; 2. 4. Organizarea calculaiei costurilor n cadrul entitii Calculaia costurilor ca i component a contabilitii manageriale, reprezint o activitate de colectare a cheltuielilor, grupate dup diferite criterii si agregare a acestora n structuri de costuri, care trebuie sa vizeze urmtoarele aspecte: realizarea activitii de bugetare a anumitor structuri de costuri; nregistrarea complet i operativ a costurilor pe decupaje ale entitii , pe decupaje ale procesului tehnologic, pe produse sau pe grupe de produse i pe activiti;

17

 urmrirea, analiza i reglarea consumului de resurse materiale i umane combinate n cadrul proceselor de producie; decontarea produciei, evaluat n diferite structuri de costuri, effective sau prestabilite; calculul costului totatl al produciei finite, pe unitate de produs, lucrare, serviciu sau activitare, precum i a produciei n curs de execuie. Organizarea calculatiei a fost intens abordat n literature de specialitate din ara noastr i din strintate ceea ce ne impune a prezenta anumite poziii privind coninutul activitii de calculatie a costurilor. Calculatia costurilor cuprinde ansambul metodelor, procedeelor i instrumentelor, respective al activitilor desfurate pe baza unor principii bine stabilite, utilizate pentru colectarea i calcularea costurilor produselor, n vederea realizrii funciilor calculaiei. Calculaia costurilor reprezint un ansamblu de operaii matematice, mai mult sau mai puin complexe, prin care se realizeaza identificarea, evaluarea, gruparea, divizarea si agregarea elementelor i structurilor de cheltuieli, obinandu-se structurile de costuri, respective: costul resursei utilizate costul locului de activitate costul activitii sau procesului costul produsului costul perioadei.

Calculaia costurilor privit ca sistem a costurilor tiinifice fundamentale, n vederea determinrii apriorii sau posteriori procesului de producie, a costului unitar, al produselor, lucrrilor i serviciilor realizare de entiti, prezint o importan deosebit pentru manageri datorit implicatiei costurilor asupra rezultatelor. Calculaia costurilor poate fi abordat din dou puncte de vedere: tehnic i economic. Din punct de vedere tehnic, calculaia reprezint un calcul al produciei totale realizate n cadrul entitilor sau pe unitate de produs , iar n sens economic, calculaia reprezint unul dintre cele mai importante instrumente de analiz i control a activitii. Obiectul calculaiei costurilor este reprezentat de totalitatea activitilor derulate n cadrul unei entiti economice pentru armonizarea i utilizarea optim a metodelor i procedeelor de calculaie n vederea obinerii obiectivelor formrii, controlului i analizei costurilor ntr-un sistem informaional integrat al costurilor destinat asistrii procesului decizional. 18

Organizarea calculaiei costurilor se realizeaz n mod centralizat n cadrul entitilor mici i mijlocii i-n mod descentralizat in cadrul entitilor mari, la nivel tehnicoorganizatoric Organizarea produciei i tipul de productie realizat n cadrul entitilor se refer la complexul de msuri si activiti derulate n cadrul procesului de alocare, combinare i utilizare a factorilor de producie n scopul obinerii unei eficiene maxime. Calculaia costurilor are la baz anumite principii care asigur un coninut real i exact al acestora. Principii teoretice si metodologice ale calculaiei costurilor se rezum la urmtoarele aspecte: determinarea obiectului calculaiei; determinarea metodei de calculaia; calculaiei contabile n concordan cu celelalte forme de calculatie economic; delimitarea pe feluri de activiti a indicatorilor economico-financiari care fac obiectul calculaiei costurilor; delimitarea n timp a datelor i informaiilor respective a cheltuielilor pe baza crora se calculeaz costurile; delimitarea n spaiu pe locuri de cheltuieli, a datelor i informaiilor cheltuielilor care stau la baza calculaiei costurilor; delimitarea cheltuielilor cheltuielilor aferente produciei terminate de cheltuielile aferente produciei n curs. Evoluia proceselor i fenomenelor economice pe de o parte, iar pe de alt parte impactul tehnologic i informaional asupra proceselor decizionale au adus n domeniul metodologiei calculaiei costurilor ngemnarea unui cadru metodologic de calculaie a costurilor classic cu un cadru metodologic ancorat la cerinele moderne de asistare a proceselor manageriale. Metodologia calculatiei costurilor reprezint un ansamblu coerent de procedee i metode de calcul aplicate n mod etapizat si dup principii bine stabilite, menit s asigure suportul informational necesar lurii deciziilor pe baza unor structuri de costuri integrale sau pariale, obinute n procesul de agregare i decontare a cheltuielilor. Procesul de prelucrare a datelor i a informaiilor privind costurile const ntr-o serie de informtii de prelucrare derulate n mod succesiv prin utilizarea metodelor i procedeelor specifice costurilor.

19

Procedeul de calcul a costurilor reprezint o succesiune de operaiuni de calcul i raportare a cheltuielilor pe un obiect de calculaie aplicat n cadrul metodelor de calculaie, n baza unor criterii i principii mai mult sau mai puin obiective. Metoda de calculaie a costurilor cuprinde ansamblul de procedeee i instrumente specifice pentru realizarea obiectului de calculaie a costurilor. n activitatea practic din ntreprinderi se ntalnesc mai multe feluri de calculaii ale costurilor , fapt pentru care se clasific dup mai multe criterii ,astfel : 1) Din punctul de vedere al momentului elaborrii calculaiilor n raport de procesele i fenomenele economice la care se refer , acestea sunt de dou feluri , i anume : antecalculaiile i postcalculaiile . Antecalculaia , sau calculaia de deviz , este aceea care se face nainte de efectuarea operaiunilor i proceselor economice i care are ca scop determinarea unor indicatori ai programului de producie i ai bugetului de venituri si cheltuieli . n categoria antecalculaiilor se cuprind : calculaiile de proiect , calculaiile de deviz calculaiile de buget sau de plan ,calculaiile standard sau normative . Postcalculaia sau calculaia efectiv este aceea care se face dup ce au avut loc operaiile si procesele economice i are drept scop stabilirea indicatorilor economici efectivi ai intreprinderii pentru a controla modul si msura n care s-au realizat previziunile prevzute n antecalculaii. Postcalculaiile pot fi, la rndul lor , mprite n trei categorii : -calculaii contabile , sunt acelea care se bazeaz pe datele contabilitii, iar indicatorii pe care ii determin se exprim n mrimi absolute ; stabilirea lor se face pe baza metodologiei contabile. -calculaii statistice , sunt acelea care au la baz datele furnizate de evidena statistic , iar indicatorii stabilii au la baz o metodologie proprie statisticii i se pot exprima att in mrimi absolute ct i n mrimi relative . -calculaii de analiz i control ale activitii economico-financiare a unitii patrimoniale , sunt acelea care au la baz date furnizate att de contabilitate ct i de statistic i se elaboreaz dup o metodologie proprie analizei si controlului , putndu-se exprima att n mrimi absolute , ct i n mrimi relative . 2)Dup sfera de cuprindere a elementelor structurale ale indicatorilor economicofinanciari n coninutul acestora , calculaiile se mpart n : totale i pariale . Calculatiile totale sunt acelea care iau n considerare la stabilirea indicatorilor economico-financiari toate elementele structurale ale acestora , motiv pentru care se mai numesc i calculaii complete. Exemplu: calculul costului complet al produciei fabricate prin 20

luarea n considerare a tuturor cheltuielilor de producie i desfacere ocazionate de fabricarea i vnzarea unui anumit produs . Calculaiile pariale sunt acelea care iau n considerare la determinarea indicatorilor economico-financiari , numai o parte din elementele structurale ale acestora , limitnd deci continutul lor numai la anumite elemente , n funcie de scopul urmrit , motiv pentru care se mai numesc i calculaii limitative . Exemplu : calculul costului de producie prin luare n considerare numai a unei pri din cheltuielile de producie i anume a cheltuielilor directe i a celor indirecte de producie ocazionate de fabricarea unui anumit produs . 3) Din punct de vedere al intervalului de timp la care se ntocmesc , pot fi : calculaii periodice i calculaii neperiodice . Calculaiile periodice sunt acelea care se ntocmesc la intervale de timp egale . Exemplu : calculaiile de buget sau de plan , calculaiile standard care se ntocmesc anual . Calculaiile neperiodice sunt acelea care se ntocmesc la intervale inegale de timp . n aceast categorie se cuprind , n general , o serie de postcalculaii , dar i antecalculaiile de proiect i de deviz .

2.6

Modele de asistare decizionala pe baza informatiilor din buget

La nivel de conducere se i-au decizii in mod regulat, pentru organizarea si dezvoltarea unei activitati eficiente. Printre factorii importanti ce influenteaza luarea deciziilor se numara si bugetele de venituri si cheltuieli. Elaborarea diferitelor tipuri de bugete difera de obicei de la o entitate la alta, dar o structura mai generala de retele de bugete cuprinde de obicei urmatoarele categorii de bugete: 1.Bugetul Master sau Bugetul general: Denumit si buget general al activitatii, bugetul master reprezinta un set de bugete periodice, care au fost consolidate ale entitatii, pe ansamblu.Fiecare buget periodic reflecta cheltuielile si veniturile proiectate pentru o sectiune a entitatii.Elaborarea bugetelor periodice se realizeaza pentru fiecare departament sau functiune generatoare de venituri si cheltuieli dupa care se consolideaza in bugete de venituri si cheltuieli pe functii si activitati. 2.Bugetul Vanzarilor: Bugetul vanzarilor este alaturi de bugetul productiei si bugetul aprovizionarii, un buget de activitate, fiind un buget pivot de care depinde cantitativ si valoric proiectia celorlalte bugete. Bugetul vanzarilor reprezinta bugetul director de care depind celelalte 21

bugete. Pentru a putea vinde trebuie sa dispui de produse in stoc sau fabricate in perioada de gestiune.Pentru a putea produce sunt necesare materii prime, mana de lucru si masini, pentru promovarea carora este nevoie de trezorerie. Principala sursa a trezoreriei o constituie vanzarile.Bugetul vanzarilor este subdivizat la toate sectoarele sau canalele de distributie a produselor, aflate sub autoritatea unui responsabil de vanzari, stabilindu-se un calendar al vanzarilor pe produs, client, canale de distributie, zone geografice. Vanzarile ca element central al bugetului vanzarilor, au o influenta notabila asupra activitatii de ansamblu a entitatii, reprezentand in acelasi timp un factor de risc in atingerea obiectivelor privind performanta si pozitia financiara a entitatii. 3.Bugetul activitatii comerciale (cheltuielilor de comercializare) Constructia acestui buget se bazeaza pe informatiile furnizate de bugetul vanzarilor completate cu informatii privind personalul antrenat in activitateam de comercializare. Acest buget dezvolta, in mod detaliat cheltuielile acestei activitati in functie de comportamentul acestora fata de volumul vanzarilor astfel: a) cheltuieli variabile care evolueaza proportional cu nivelul vanzarilor. b) Cheltuieli fixe care raman relativ constante comparativ cu volumul vanzarilor c) Cheltuieli mixte 4.Bugetul de productie: Reprezinta alaturi de bugetul vanzarilor, unul din pilonii gestiunii bugetare e entitatii, influentand direct sau indirect celelalte structuri de bugete.Bugetul de productie are in vedere urmatoarele repere de referinta in raport cu care se elaboreaza: stabilirea programului de productie ce urmeaza a se realiza, corelat cu cantitatile previzionate a se vinde elaborarea costurilor prestabilite pe categorii de costuri, pe baza unor standarde tehnice sau valorice elaborarea bugetului de productie si controlul acestora reflectarea in contabilitate manageriala a costurilor prestabilite si a diferentelor dintre acestea si costul efectiv 5 Bugetul costurilor de productie Este un buget derivat din bugetul de producctie in care se dimensioneaza totalitatea costurilor degajate de procesul de productie pe centre de costuri sau pe purtatori de costuri, delimitate primar pe articole de calculatie si-n subsidiar pe elemente de cheltuiala. In partea de final a bugetului se prezinta structura costului in cheltuieli variabile si 22

fixe.Realizarea unui control riguros al activitatii, mai precis al costurilor, prin intermediul acestui buget, impune o ajustare periodica a acestora in functie de nivelul activitatii efective. 6 Bugetul aprovizionarilor Este expresia autonomiei si responsabilitatilo asumate la nivelul functiei de aprovizionare, care are sarcina de a asigura o ritmicitate a aprovizionarii cu stocuri in vederea realizarii programului de productie, in conditiile evitarii opririim nejustificate a productiei si a realizarii unui stoc optim care sa nu reclame imobilizari de resurse financiare suplimentare.Obiectivul bugetului aprovizionarilor consta in administrarea mai judicioasa a achizitiilor de stocuri, astfel incat suprafata ocupata prin stocari sa fie cat mai restransa in vederea stabilirii unui buget al stocurilor si a unui buget al aprovizionarilor propriu-zise. 7.Bugetul resurselor umane: Reprezinta o previziune a consumului factorului de productie, munca asociat sau derivat din bugetele pilot ale entitatii, respectiv bugetul vanzarilor si bugetul productiei. Se intocmeste avand in vedere necesarul de factor uman, in 2 versiuni: - mentinerea capacitatilor de productie si a nivelului de automatizare a productie - dezvoltarea capacitatilor de productie printr-o automatizare a reclama o diminuare a fortei de munca angajata. Bugetul resurselor umane poate fi elaborat in mod agregat, la nivelul cheltuielilor totale cu manopera directa si indirecta sau separat pe categorii de cheltuieli indirecte si directe, cele indirecte fiind dimensionate in bugetul cheltuielilor indirecte sectiei, bugetul activitatii generale sau de desfacere 8.Bugetul cheltuielilo indirecte de productie Reprezinta o proiectie a cheltuielilor indirecte de productie, angajate in cadrul sectiilor de productie, luandu-se in considerare atat cheltuielile proprii ale sectiei cat si prestatiile primite de la sectiile auxiliare.Elaborarea bugetului cheltuielilor indirecte incepe cu sectiile auxiliare si se continua cu sectiile principale. Procedura elaborarii bugetelor cheltuielilor indirecte nu mai porneste de la premiza ca acestea au un caracter fix, avandu-se in vedere o separare a acestora in fixe si variabile, in functie de comportamentul acestora fata de volumul activitatii. Bugetarea cheltuielilor indirecte se raliaza la 2 obiective fundamentale: implementarea unui buget consolidat prin agregarea bugetelor centrelor de responsabilitate ,elaborate de factorii de decizie de la nivelul acestor centre. Stabilirea unor nivele de cheltuieli indirecte care se vor repartiza sau identifica la diferitele structuri de costuri. 9. Bugetul cheltuielilor generale de administratie 23 acestora, ceea ce

Reprezinta o previziune a cheltuielilor generate de activitatea administrativa care poate fi detaliata pe mai multe departamente.In cadrul bugetului de capital previziunele privind investitiile trebuie corelate cu cele privind finantarea, realizate pe fundalul unui studiu de fezabilitate privind rntabilitatea investitiilor. 10. Bugetul cheltuielior de capital Elaborare bugetului de capital reprezinta o actiune complexa, care antreneaza majoritatea managerilor departamentelor si managerul general, care vor fundamenta politica de investitii, care se situeaza in limitele bugetului de capital si are in vedere urmatoarele aspecte: -analiza imobilizarilor in general si a celor corporale in special, care necesita

masuri de intretinere, dezafectare si inlocuire. -proiectia vanzarilor de catre departamentul de marketing si evaluarea preturilor produselor, fundamentata pe un studiu de piata profund. -determinarea influentei bugetului de capital asupra bugetului de trezorerie, contului de rezultat previzionat si a bilantului previzional 11. Bugetul taxei pe valoarea adaugata Reprezinta o componenta a bugetului master elborat in situatia in care influenta decontarilor cu bugetul stastului privind acest impozit are o incidenta considerabila asupra trezoreriei.Bugetul periodic reprezinta o etapa prealabila a intocmirii bugetului general, a bugetului de trzorerie, a contului de rezultate previzionale si a bilantului previzional. 12 .Bugetul activitatii de trezorerie Bugetul de trezorerie se elaboreaza dupa definitivarea bugetelor periodice, combinand informatiile din toate bugetele periodice in ceea ce priveste fluxurile de lichiditati, avand ca moment de initiere, previzionarea veniturilor si cheltuielilor ce antreneaza fluxuri de lichiditati exceptand veniturile si cheltuielile care nu antreneaza fluxurile de trezorerie determinand astefel previzionarea cash-flow-ului.

24

CAP 3. Studiu de caz privind implementarea contabilitaii manageriale n cadrul entitaii

The Coca Cola Company cu profil industrial i comercial realizeaza un produs n trei tipodimensiuni cunoscndu-se urmtoarele informaii: Nr. Crt 1. 2. Explicatii Tipodimensiuni A 100 190 B 200 230 C 300 490

Productia realizata exprimata in unitati fizice Consumul specific de materii prime pe unitatea fizica

Se cere: 1. Sa se calculeze costul unitar al fiecarei tipodimensiuni stiind ca cheltuielile angajate cu realizarea produsului sunt de 200.000, iar produsul etalon este tipodimensiunea A. Rezolvare 1. Determinarea coeficientiilor de echivalenta simpli Ka=190/100=1,9 Kb=230/100=2,3 Kc=490/100=4,9 2. Calculul productiei fizice Qca=Qa*Ka=100*1,9=190 Qcb=Qb*Kb=200*2,3=460 Qcc=Qc*Kc=300*4,9=1470 Productia totala: Qe= 1470+460+190=2120 3. Costul unitar pe unitate de productie echivalenta Cue=Chc/ =200.000/2120=94 4.. Calculul costului unitar Cua=Cuc*Ka=94*1,9=178,6 Cub=Cuc*Kb=94*2,3=216,2 Cuc=Cuc*Kc=94*4,9=460,6 Verificare: Cua=178,6*100=17860 Cub=216,2*200=43240 Cuc=460,6*300=138180 Total cheltuieli: 200.000

25

Concluzii i propuneri

Personal consider c firma i-a dezvoltat un sistem eficace ieficient deoarece a acoperit aproape toate obiectivele pe care i le-apropus i continu s aib succes pe piaa internaional, numrndu-se printre cele mai populare i plcute produse de consumatori din ntreaga lume. Eficiena conducerii managerilor se observ din ascensiuneacontinu pe care a avut-o pn n prezent i probabil o s dinue ntimp foarte mult.Cu toate c compania nu utilizeaz resursele la minim(publicitatea de exemplu) ea reuete s ctige nzecit. Prerea meaeste c compania Coca-Cola este un model demn de urmat pentrucelelalte firme. Compania Coca-Cola este cea mai mare companie de bauturi racoritoare din lume, oferind consumatorilor din intreaga lume aproape 500 de marci de bauturi racoritoare. Alaturi de Coca-Cola, recunoscuta ca fiind cea mai valoroasa marca din lume, compania comercializeaza o gama variata de produse ce include bauturi racoritoare carbogazoase, bauturi racoritoare cu continut caloric scazut, ape minerale, sucuri de fructe, nectaruri, ceaiuri ready-to-drink, bauturi energizante, cafea ready-to-drink etc. Avand cea mai mare retea de distributie din lume, compania Coca-Cola este prezenta in peste 200 de tari, consumul produselor companiei depasind 1.6 miliarde de portii pe zi. Avand in vedere angajamentul sau de dezvoltare a unor comunitati durabile, compania noastra este centrata pe initiative care contribuie la protejarea mediului inconjurator, conservarea resurselor si promovarea dezvoltarii economice a comunitatilor unde ne desfasuram activitatea. In Romania, ca in toate tarile in care isi desfasoara activitatea, Coca-Cola detine si functioneaza pe baza unui sistem propriu, incluzand toate verigile necesare producerii si distributiei produselor catre consumatori. In Romania, Sistemul este format din Coca-Cola Romania (filiala a The Coca-Cola Company, proprietarul marcilor inregistrate) si partenerul sau Coca-Cola Hellenic (CCH) Romania, care imbuteliaza si distribuie produsele Coca-Cola sub licenta The Coca-Cola Company in Romania)

26

Bibliografie

http://www.scribd.com/doc/6431172/Contabilitatea-Manageriala1 http://www.boncafe.ro/evenimente-coca-cola-celebreaza-125-de-ani-de-momenteracoritoare-de-fericire-alaturi-de-consumatorii-din-intreaga-lume-c32_a1724 http://www.e-scoala.ro/comunicare/istoria_coca_cola.html http://www.scribd.com/doc/43525571/coca-cola http://stud.euro.ubbcluj.ro/~sr2945/page1.htm http://www.crazylook.ro/coca-cola-o-istorie-de-125-de-ani/ http://www.scribd.com/doc/24771034/referat-CONTABILITATE-MANAGERIALA http://facultate.regielive.ro/cursuri/contabilitate_management/contabilitate_manageriala215839.html http://www.referat.ro/cursuri/Contabilitate_manageriala_ef94d.html http://www.scribd.com/doc/54286825/Coca-Cola-Romania

27