Sunteți pe pagina 1din 14

Prelucrarea statistica

Productia de lactate din Dobrogea

Coordonator stiintific: Masterand:


S.L.Dr. Iorga Adina Cosnita Andreea

Bucuresti 2018
Piata laptelui se ridica anual la 8 miliarde de litri din care doar 3,2 miliarde de litri sunt
procesati in industria de profil, alte circa 3 miliarde de litri fiind vandute direct in piete fara sa
fie pasteurizate. Romania a negociat cu UE o cota de productie de 5,3 miliarde de litri, din care
numai 3,2 miliarde de litri urmeaza sa fie procesati in industria de profil.

Potrivit unui studiu Euromonitor International, Romania se situeaza pe primul loc intre
statele in curs de dezvoltare in privinta cresterii medii anuale a pietei lactatelor in perioada
2014-2017, anume 65,8%. Piata romaneasca a produselor lactate a fost estimata la aproape un
miliard de dolari, anul trecut. Potrivit datelor Ministerului Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii
Rurale, cererea de lapte si produse din lapte din Romania a urcat in 2014 cu 6,5% fata de 2013,
pana la 531,1 kilograme/locuitor.

Atunci când se analizează piaţa laptelui şi a produselor lactate o primă informaţie de


bază este reprezentată de disponibilul anual al acestor produse pe cap de locuitor. Astfel la
categoria lapte şi produse de origine lactată, făcând o comparaţie cu celelalte state europene,
în 2014 în România se înregistrau circa 581,7 kg/an/locuitor, în condiţiile în care media
europeană a fost de 125,8 kg/an/locuitor, maximul regăsindu-se în Albania (657,5
kg/an/locuitor) şi minimul în Macedonia (78,9 kg/an7locuitor).
Distribuţia producţiei de lapte de vacă colectat de către lăptării pe regiuni de dezvoltare
evidenţiază faptul că regiunile de dezvoltare cu ponderea cea mai mare din punct de vedere al
producţiei de lapte colectat sunt: Regiunea Centru – 30,0%, Regiunea Nord–Vest – 24,2%,
Regiunea Nord–Est – 20,9%, urmate de Regiunea Sud-Est cu 9,5%, Regiunea Sud-Muntenia
cu 6,6%, Regiunea Bucureşti-Ilfov cu 4,9%, Regiunea Vest cu 2,3% şi Regiunea Sud-Vest
Oltenia cu 1,6%.
Laptele de vacă colectat de către lăptării în anul 2014 a fost de 6.108.696 tone cu
120.430 tone mai mult decât în anul 2013. Conţinutul de grăsime a crescut la 4,65% şi cel de
proteine la 6,20% faţă de 7,64%, respectiv 8,19% în anul 2017.

In alimentatia oamenilor laptele constituie un aliment primordial. Prin compozitia sa


chimica, complexa si echilibrata in trofine indispensabile organismului uman, laptele, in
special cel de vaca, prezinta o deosebita importanta in alimentatia, umana, atat in stare bruta
cat si sub forma unor produse lactate. Astfel, sectorul laptelui si produselor lactate este unul
dintre cele mai importante sectoare ale agriculturii romanesti si mondiale.
Pentru o mai buna gestionare a pietei laptelui in cadrul Uniunii Europene in anul 1968
a luat fiinta Organizatia Comuna a pietei laptelui (OCP) in sectorul laptelui si produselor
lactate, care cuprinde : laptele si smantana proaspete, conservate sau indulcite, untul,
branzeturile, casurile, lactoza si siropul de lactoza, componentele furajere pe baza de produse
lactate, etc.

Productia, livrarile si septelul de vaci de lapte in Uniunea Europeana in perioada


2014-2017
Tabel nr. 1.1 2012 2013 2014 2015 2016 2017

Productia de lapte mil. 421,5 420,8 420,4 420,3 420,0 419,2


tone
Livrari catre fabricile mil. 413,8 413,8 412,9 412,6 412,4 411,8
de prelucrare tone
Productia de lapte kg./vaca 9421 9498 4594 4692 4792 4101
/vaca
Leptel vaci de lapte mii 72107 71716 71271 70899 70489 79306
capete
Sursa: Comisia Europeana, Directoratul general pentru Agricultura, Octombrie

La nivelul Uniunii Europene se apreciaza ca tendinta de crestere a consumului intern


de branza va continua, dar intr-un ritm mai modest decat in anii precedenti. Consumul de
branza pe locuitor se va majora de la 47,34 kg./ locuitor in 2014, la 45,89kg in 2015 si intr-un
ritm mediu anual de 24,8% pana in anul 2017.
Comparativ cu estimarile facute de catre Comisia Europeana, datele privind consumul
de branza sunt intr-o oarecare masura mai mari, datorita corectarii datelor statistice pe anul
2016. Luand in considerare perspectiva unei cresteri modeste a populatiei, consumul total de
branza al Uniunii Europene ar putea inregistra o crestere medie anuala de cca. 9% in perioada
2014-2017.

Balanta comerciala pentru branza, in Uniunea Europeana,


pentru perioada 1997-2003
(mii tone) 2012 2013 2014 2015 2016 2017
Tabel 1.2

Productie 6536 6538 6583 6625 6656 6839


Import 95 111 128 150 171 182
Export 528 508 492 477 461 450
Consum 6087 6159 6229 6298 6367 6571
Sold 16 16 -18 -10 0 0
Consum/locuitor 16,34 16,48 16,62 16,75 16,89 17,29
(kg.)
Stocuri initiale 115 121 130 120 120 120
Stocuri finale 121 130 120 120 120 120
Sursa: Comisia Europeana, Directoratul general pentru Agricultura, Octombrie 2016

În România, consumul anual de lapte pe cap de locuitor este încă redus în


comparaţie cu restul ţărilor europene: 9,7 litri de lapte procesat, faţă de media
europeană de 89-98 de litri.
Producţia de lapte este de 9,5 miliarde de litri anual, din care doar 5,1
miliarde de litri sunt procesaţi, 4,3 miliarde sunt vândute fără procesare, iar restul
reprezintă consum propriu şi pierderi.
O ultimă observaţie importantă este aceea că piaţa este insuficient
dezvoltată în principal din cauza puterii reduse de cumpărare, dar şi datorită lipsei
de educaţie a consumatorului. Totalitatea populaţiei adulte României a crescut şi
şi-a format gusturile şi preferinţele alimentare înainte de 1989 . Dincolo de banii
din buzunar, obişuinţa cu laptele străveziu târziu-ceauşist sau cu cel neprocesat
„de la ţară” (gras şi sănătos, în accepţiunea multora) îi ţine pe destui consumatori
departe de laptele UHT, care are un gust specific, nou. Nici unul dintre brandurile
existente astăzi pe piaţă nu face vreun efort vizibil să educe publicul despre
calităţile, gustative şi de altă natură, ale laptelui procesat, pentru a-şi spori baza
de consumatori. Un astfel de efort ar putea constitui o oportunitate serioasă pentru
un brand existent sau pentru unul nou. O oportunitate nu uşor de exploatat, dar
bazată pe o caracteristică obiectivă a produsului şi, de aceea, imediat perceptibilă
şi apreciabilă de către consumator.
În România, piaţa laptelui de consum trăieşte o copilărie târzie. Această
perioadă liniştită se va sfârşi curând, cu sau fără vrerea producătorilor şi a
consumatorului obişnuit. Puţinele branduri de pe piaţă se străduie să fie gata cât
mai repede pentru un nou context concurenţial.
 Obiectivele urmarite pe piata de produse lactate din Romania sunt atat de
natura cantitativa cat si de natura calitativa. Pe termen scurt (1 an)
predomina, atat ca importanta cat si ca pondere, obiectivele calitative,
datorita pozitiei de nou competitor pe o piata diferita. De asemenea
obiectivele de ordin cantitativ realizeaza baza sistemului de constructie a
cotei de piata, volumului vanzarilor si eventual stimularea cererii de
produse, ale companiei.
 Obiectivele calitative sunt dificil de stabilit si formulat in asa fel incat sa
poata fi cuantificate si urmarirea evolutiei lor sa se realizeze eficient. De
aceea pentru fiecare dintre ele se vor stabili si modalitati de cuantificare si
control.

Cererea de lapte si produse lactate in judetul Tulcea

Cererea reprezinta ansamblul bunurilor si serviciilor pe care cumparatorii


doresc sa le achizitioneze pe parcursul unei perioade determinate de timp.
Pentru produsele lactate de prima necesitate cum sunt laptele si produsele
lactate, cererea are tendinta de a se identifica cu nevoia pentru asemenea produse.
Factorii care determina cererea de lapte sunt legati atat de consumul de
lapte in stare proaspata cat si de cantitatile necesare pentru producerea derivatelor
lactate ( branzeturi proaspete, unt, etc.).
Cererea care vine din partea utilizatorului final (consumatorul individual) se
refera la cerintele fundamentale ale consumatorului in legatura cu cantitatile de
lapte si produse lactate pe care ar urma sa le cumpere.
Consumul de lapte si produse lactate in judetul Tulcea se caracterizeaza printr-o
reducere mai ales in mediul urban datorita scaderii puterii de cumparare a
populatiei.
Astfel, la o populatie urbana de 730 mii locuitori in anul 2014, consumul de lapte
era de 84200 hl, ceea ce reprezinta foarte putin daca avem in vedere importanta
laptelui si a produselor lactate in alimentatia zilnica.
Raportat totusi la perioada de analiza 2014-2017, consumul urban de lapte a
crescut an de an cu un ritm de 57%, inferior ofertei.
In viitor se estimeaza un raport de echilibru intre cererea si oferta de lapte
si produse lactate, urmand ca in anii urmatori sa se inregistreze o crestere
semnificativa atat a cererii cat si a ofertei.
Oferta de lapte si produse lactate destinate comercializarii de catre
S.C.DELTALACT S.A. este conditionata in principal de numarul si rasa
efectivelor de vaci de lapte existente in judetul Tulcea cat si cele limitrofe de unde
societatea isi asigura materia prima, de randamentul acestora, de sistemul de
furajaare, de pretul laptelui si de schimbarile mediului economic care vizeaza
piata laptelui si a produselor lactate.
In judetul Tulcea numarul de vaci de lapte se cifrau la sfarsitul 2015 la
75614 capete din care : 75.178 in gospodariile populatiei si 836 capete in societati
si asociatii.
Aceste efective nu asigura necesarul de materie prima- laptele pentru
sectorul de industrializare .
Astfel, programul de aprovizionare cu lapte la S.C.DELTALACT S.A. se
realizeaza in procent de numai 75% fata de program, inregistrand scaderi la toate
sursele de colectare. {n timp, oferta de lapte si produse lactate la
S.C.DELTALACT S.A. a cunoscut urmatoarea evolutie comparativ cu oferta
celorlalte societati concurente ( tabel 4.1)

Evolutia ofertei principalelor produse lactate pe piata judetului


Tulcea
Tabel Specificatie U.M. 2013 2014 2015 2016 2017
4.2
Nr.
crt.
1 Oferta concurentei Mii 54,6 55,1 55,8 56,2 56.9
hl.
2 Oferta
S.C.DELTALACT S.A.
2.1 Lapte consum hl./zi 50 51 52 54 57
2.2 Produse lactate hl./zi 63 65 66 68 61
2.3 proaspete kg./zi 415 424 432 447 451
2.4 Unt t/zi 3,1 3,3 3,5 3,7 3,8
Branzeturi

Sursa: Date S.C.DELTALACT S.A.

Analizand datele din tabel putem observa o crestere a ofertei, aceasta


inregistrand in intervalul 2014-2017 ritmuri de crestere la toate produsele. Astfel,
oferta de lapte de consum a crescut cu un ritm de 5%., superior ritmului de
aprovizionare lapte materie prima.
Pentru intervalul 2014-2017 se estimeaza o crestere a ofertei de produse
lactate comparativ cu o diminuare a cererii de astfel de produse, determinata pe
de o parte de reducerea puterii de cumparare a populatiei , iar pe de alta parte de
orientarea preferintelor unor categorii de consumatori peste medie pentru
produsele de calitate superioara realizate atat de firmele romanesti cat si pentru
cele provenite din import.

Evolutia sistemului de preturi


Pretul reprezinta o componenta esentiala a mixului de marcheting, cu
ajutorul caruia se pot concretiza obiectivele strategice, ale firmei, putand fi definit
ca o remunerare a efortului intreprinderii, firmei.
Pretul produselor agroalimentare se formeaza pe baza actiunii legitatilor
existente in acest sector al economiei si in special a legii cererii si ofertei.
Prin intermediul acestui instrument, intreprinderile agroalimentare
urmaresc realizarea onor obiective intre cele mai importante sunt :
 obtinerea unei cifre de afaceri corespunzatoare obiectivelor pe care acestea
doresc sa le atinga ;
 cucerirea unui anumit segment al pietei ;
 rentabilizarea activitatii desfasurate ;
 mai buna pozitionare pe piata a unui produs sau serviciu.
 in domeniul agroalimentar, pretul de vanzare al unui produs sau serviciu se
stabileste pornind de la urmatoarele constatari :
 costurile ocazionate de realizarea produsului sau serviciului ;
 cererea existenta si potentiala ;
 caracteristicile si practicile concurentei.
De asemenea stabilirea unui anumit nivel al pretului trebuie sa tina seama de :
 raportul existent la un moment dat intre cererea sI oferta de produse
agroalimentare ;
 nivelul preturilor porduselor nealimentare (indeosebi al inputurilor
utilizate in sectorul alimentar) ;
 restrictiile legislative.
Preturile produselor agricole si alimentare se diferentiaza in functie de
specificul produselor respective : produse perisabile sau neperisabile, « rare » sau
comune, solicitate sau mai putin solicitate de catre consumatori, produse pentru
consum in stare proaspata sau pentru industrializare etc.
In ceea ce priveste sistemul de preturi practicat la S.C. DELTALACT S.A.,
acesta a cunoscut o evolutie ascendenta la principalele produse realizate de
societate urmand in linii mari evolutia pretului laptelui si al produselor lactate la
nivel national.
Aceasta crestere a evoluat in contextul unui ritm descendent al dezvoltarii
economice, al cresterii inflatiei si a reducerii continue a puterii de cumparare a
populatiei.
Principala cauza a cresterii preturilor produselor lactate o constituie
cresterea costului de productie si in principal a cheltuielilor cu achizitionarea
materiei prime – laptele si a celor cu asigurarea resurselor energetice necesare
desfasurarii fluxului productiv.

Politica de distributie a S.C.DELTALACT S.A. are in vedere urmatoarele


directii de actiune : transportul, depozitarea, stocarea, ambalarea, magazinele de
desfacere, executia comenzilor, reclama, selectionarea pietelor si a sortimentelor
de productie.
La S.C.DELTALACT S.A. distributia produselor lactate este organizata in
mod direct prin reteaua proprie de magazine care cuprinde doua magazine proprii,
doua puncte de desfacere in incinta societatii si doua magazine inchiriate,
asigurandu-se astfel cca. 45% din volumul total al desfacerilor.
Distributia produselor lactate se realizeaza de asemenea si prin reteaua
comerciala a diversilor clienti pe care ii are societatea pe toata raza judetului
Tulcea.
In ceea ce priveste transportul acestor produse catre destinatia finala,
datorita gradului ridicat de perisabilitate (in special a produselor proaspete, a
untului, branzeturilor), acesta este accelerat la maxim, preferandu-se canalele de
distributie scurte.
Promovarea produselor la S.C.DELTALACT S.A. trebuie sa se realizeze
printr-o publicitate sustinuta a marcii care sa usureze cunoasterea si patrunderea
ei pe piata.
In prezent societatea depune eforturi considerabil in ceea ce priveste
promovarea vanzarilor mai ales printr-o publicitate la locul vanzarii, in spatiul de
desfacere a marfurilor.
O metoda de promovare importanta in cazul produselor lactate o reprezinta
comunicareaa prin eticheta si ambalaj.
Ambalarea si etichetarea porduselor alimentare au un rol deosebit in
asigurarea comunicatiei cu consumatorul. Cele doua componente ofera un ajutor
indispensabil in identificarea rapida si precisa a produselor sau prin mesjul
informational sau promotional influenteaza decizia de cumparare.
Efectul reclamei trebuie sa se concretizeze prin actul de vanzare -
cumparare. Scopul reclamei se considera a fi efectiv atins in momentul cand la
consumator apare vointa de a cumpara. In reclama trebuie folosite argumente
convingatoare, care sa reflacte insusirile reale ale produselor.
Din punct de vedere imagistic, reclamele ar trebui sa exploateze cadrele
peisagistice, cu multa verdeata, de factura rurala. Mesajele comunicarii trebuie sa
vizeze caracterul natural al laptelui, igiena prelucrarii si beneficiile pentru
sanatate ale laptelui si produselor lactate.
În ceea ce priveşte celelalte tipuri de lapte colectat, în anul 2016 producţia
a scăzut comparativ cu anul 2017 astfel:
• Cantitatea de lapte de bivoliţă colectat – de la 7823 tone la 6840 tone;
• Cantitatea de lapte de capră colectat – de la 6715 tone la 4900 tone;
• Cantitatea de lapte de oaie colectat – de la 17638 tone la 13407 tone.
Ponderea cea mai mare din producţia de lapte colectat de către lăptării pe specii
de animale o are laptele de vacă (97,8%), urmat fiind de laptele de oaie cu o
pondere de 1,2%, laptele de bivoliţă cu 0,6% şi laptele de capră cu 0,4%.
Piaţa laptelui de consum (aproape 1,5 miliarde litri în ultimul an) oferă
trei mari tipuri de produse:
• lapte ultrapasteurizat (UHT)
• lapte pasteurizat, care împreună cu cel ultrapasteurizat totalizează
aproximativ 10% din cantitatea de lapte de consum vândută în România
• lapte neprocesat industrial, riscant pentru sănătatea consumatorului dar
preferat în mod tradiţional şi având încă o uriaşă pondere (90%) în laptele
vândut în România.
- 94% din respondenti consuma lapte cel putin o data pe saptamâna. Frecventa
medie de consum în rândul acestora este de 7,8 ori pe saptamâna. Laptele
pasteurizat este consumat de 74% din respondenti, 46% consuma lapte de la
tarani, 8% consuma lapte UHT iar 9% lapte cu arome.
- Iaurtul (în general, inclusiv lapte batut / sana / kefir) este consumat de 96% din
respondenti, cu o frecventa medie a consumului de 6,9 ori pe saptamâna. Iaurtul
simplu este consumat de 82% din respondenti, iaurtul cu fructe de 39%, în timp
ce 69% consuma lapte batut / sana / kefir cel putin o data pe saptamâna.

- 97% din respondenti consuma brânza telemea cel putin o data pe saptamâna.
Frecventa medie de consum în rândul acestora este de 4,7 ori pe saptamâna.
87% din respondenti cumpara telemea din reteaua comerciala (magazine), iar
57% de la tarani. Consumul de telemea este semnificativ mai ridicat în
Bucuresti si Muntenia (în jur de 90%) si mai scazut în Moldova (70%) si
Transilvania (60%), mai ridicat în rândul persoanelor cu venituri mari si cu
studii medii si superioare.

- Brânza topita si cascavalul sunt consumate în proportie de 68%, respectiv de


73% din respondenti, aproximativ cu aceeasi frecventa medie (de 5,3 – 7,4 ori
pe saptamâna)
- Principalul motiv pentru care este consumat laptele îl reprezinta continutul de
calciu, minerale, proteine si vitamine al acestuia (mentionat de jumatate din
respondenti), în timp ce 52% au mentionat ca le place pur si simplu.

- În ceea ce priveste obiceiurile de consum al laptelui, 8 persoane din 10 au


mentionat ca îl beau simplu încalzit, 70% îl consuma ca ingredient la gatit, 53%
îl cosuma simplu neîncalzit (rece), iar un sfert ca adaos la ceai sau cafea.
Concluzii si propuneri

In tara noastra, aflata in plin proces de tranzitie la economia de piata, se


confrunta, in prezent, cu probleme specifice, care se fac remarcate si pe piata
laptelui si a produselor lactate. Pentru a determina caracterisricile specifice
acestei piete in tara noastra, a fost analizata situatia pietei produselor
agroalimentare, in a carei sfera de cuprindere se include si activitatea S.C.
DELTALACT S.A. Tulcea. In acest sens trebuie mentionate dificultatile
crescande de la an la an ale unitatii in ceea ce priveste asigurarea cu materie
prima.
Laptele materie prima se creaza in agricultura, insa la obtinerea ,
prelucrarea, transportul si comercializarea lui contribuie practic, direct sau
indirect, toate segmentele economiei, s-a incercat surprinderea principalelor
puncte critice prin care acesta trece in drumul sau de la producator la consumator
si prezentarea principalelor masuri si directii de actiune asupra elementelor care
limiteaza dezvoltarea productiei de lapte.
Totodata problemele aparute au fost cauzate si de diminuarea septelului.
Refacerea efectivelor de vaci , numeric, dar si ameliorativ, este o problema de
durata datorita intervalului dintre generatii mai mare comparativ cu alte specii si
presupune masuri de sustinere a productiei de lapte pe termen lung.
In acest context, se observa ca reducerea la jumatate a prelucrarilor de lapte
materie prima fata de anul 2016 a atras dupa sine micsorarea cantitatilor de
produse finite destinate consumului, cu implicatii directe in desfasurarea
activitatii comerciale, iar utilizarea capacitatilor de productie din industrie s-a
facut doar in proportie de 50-70%.
Acest fenomen s-a produs concomitent cu majorarea autoconsumului in mediul
rural, precum si cu comercializarea pe piata libera, fapt ce a avut un impact
negativ asupra aprovizionarii cu lapte a marilor aglomerari urbane.
Activitatea de colectarea a laptelui se realizeaza prin reteaua de achizitie formata
din puncte de colectare, care nu dispun de sisteme de racire a laptelui. Aceasta
influenteaza negativ calitatea produselor finite, mai ales ca in reteaua de transport
din dotare, lipsurile se manifesta in aceeasi directie.
In ultima veriga din drumul parcurs de lapte de la producator la consumator
si anume in reteaua comerciala, deficientele manifestate in aprovizionarea ritmica
cu produse lactate au influentat pregnant consumul.
Bibliografie

 http://www.april.org.ro/index.php?option=com_content&task=view&id=48&Itemid=
9
 http://facultate.regielive.ro/proiecte/merceologie/laptele_si_produsele_lactate-
59580.html?in=all&s=apoas
 http://www.scribd.com/doc/26769000/Laptele-Si-Produsele-Lactate
 http://facultate.regielive.ro/proiecte/industria_alimentara/branza_telemea-62274.html
 http://www.medicultau.com/sanatatea-familiei/sfaturi-pentru-o-viata-
sanatoasa/laptele-si-produsele-lactate.php
 http://www.preferatele.com/docs/economie/2/laptele-si-produsele9.php