Universitatea de Științe Agricole și Medicină

Veterinară a Banatului ”Regele Mihai I al României”

din Timișoara

Rolul TIC în creșterea

angajabilității
PCM 1

Sudent: Ursu
Raphael-Gregor
Anul: IV
CUPRINS
 Introducere
Interesul pentru utilizarea tehnologiilor informației și comunicațiilor
(„TIC”) în orientarea în carieră datează din anii ‘60. Recenta criză sanitară
ne-a arătat potențialul lor de a transforma domeniul orientării în carieră.
Aceste instrumente pot facilita accesul și pot crește capacitatea serviciilor
de orientare. Sunt utilizate din ce în ce mai mult ca o completare a
serviciilor existente, dar în unele cazuri, de asemenea, ca o alternativă la
serviciile tradiționale față în față. În orice caz, ele joacă adesea rolul de
agent de schimbare în sectorul orientării în carieră.
Reflecția asupra rolului TIC în orientarea în carieră este departe de a fi
nouă. Două paradigme contradictorii au fost propuse pentru
conceptualizarea integrării instrumentelor TIC (Watts, 2002), acestea diferă
în funcție de importanța acordată relației dintre individ și consilier.
 Paradigme
• Modelul bazat pe resurse, în care o serie de resurse sunt puse la dispoziția
utilizatorilor - consilierul este văzut ca unul dintre ei. Limitele acestui model
sunt clare - nu lasă loc pentru a stabili o alianță de lucru, care este unul
dintre elementele cheie pentru intervenții de orientare eficiente. Mai mult,
această paradigmă nu ia în considerare aspectele non-cognitive ale luării
deciziilor în problemele dezvoltării carierei.
• Modelul centrat pe relație plasează relația cu consilierul în centru și privește
alte resurse ca suport pentru această relație. Acest model nu este scutit de
critici din punct de vedere metodologic (consilierul ca titular al puterii, într-o
poziție de expert) și economic (costul legat de desfășurarea modelului
intensității „forței de muncă”), ci în contextul în care cursurile de consiliere în
carieră sunt din ce în ce mai individualizate și multimodale, profesioniștii se
confruntă cu acest rol de „manageri de resurse”, care ajută indivizii să
găsească mijloacele pentru a-și satisface cel mai bine nevoile.
 Impactul TIC este în general mai mare atunci când
sunt îndeplinite una sau mai multe dintre următoarele
condiții:
Utilizarea TIC este însoțită de un contact personal cu un consilier, chiar
dacă aceste contacte nu sunt față în față sau chiar sincrone. Consilierul
trebuie să aibă abilitățile necesare pentru a facilita utilizarea TIC și el ar
trebui să aibă mijloacele de a construi o călătorie individualizată cu persoana
respectivă, să monitorizeze progresul persoanei și să îi ofere oportunități de
a reveni pentru a discuta rezultatele, de a le interpreta.
O sesiune structurată este oferită în amonte persoanei, pentru a-i
permite adecvarea instrumentelor oferite și pentru a verifica nivelul de
competențe IT al persoanei respective.
 Calea de sprijin și diferitele instrumente sunt grupate într-un întreg coerent,
care încurajează indivizii să continue, de exemplu, bazându-se pe elemente de
gamificare (bare de progres, colectarea de puncte sau ecusoane, utilizarea
avatarelor etc.). Resursele educaționale sunt mai accesibile și mai eficiente dacă
sunt integrate într-o experiență mai mare, cum ar fi un joc serios.
Toate informațiile sau datele sunt prezentate într-un format structurat,
inteligibil și atractiv vizual. Informațiile textuale ar trebui să fie scurte și să se
bazeze pe liste cu buletine în prezentarea textului. Dacă oamenii sunt copleșiți
de informații, riscă să se deblocheze rapid. Prezentarea slabă a datelor limitează
utilitatea acestora.
Sunt utilizate resurse multimedia bogate sau elemente interactive, cum ar fi
videoclipuri, teste etc. Activitățile de învățare ar trebui să fie variate și să se
bazeze pe o mare varietate de posibilități de interacțiune oferite de tehnologie
pentru a menține implicarea utilizatorilor și pentru a îmbunătăți impactul
învățării.
 Cursul ar trebui să ofere activități alternative de învățare și să
introducă sistematic posibilitatea de a lua alegeri: nu toate modalitățile
funcționează pentru toate categoriile de public. De exemplu,
videoclipurile sunt deseori vizionate de 50% dintre utilizatori și trebuie
oferită o modalitate alternativă de a prezenta conținutul.
 Concluzie
Tehnologiile informației și comunicațiilor au devenit un agent
transformator în sectorul orientării în carieră. Cu toate acestea, pentru a
evita potențialele derivări sau alunecări către modelul bazat exclusiv pe
„autoservire”, este important să supraveghezi această transformare
bazându-te pe cercetarea privind factorii de eficiență a acestor instrumente,
precum și pe modelele educaționale existente.
Este dificil de imaginat că TIC ar putea înlocui relația cu un consilier în
construcția de sens, reflexivitate sau menținerea motivației pentru a finaliza
cu succes o tranziție profesională. Dar respectând principiile de bază și
aplicând modele clare de învățare, este posibil să se dezvolte căi de sprijin
multimodale care să poată îndeplini obiectivul principal al activității de
sprijin: dezvoltarea autonomiei, persoane însoțite.
 Bibliografie
1. https://
epale.ec.europa.eu/ro/blog/les-technologies-dinformation-et-de-co
mmunication-pour-le-developpement-des-competencesâ
2. https://www.ise.ro/wp-content/uploads/2011/08/Utilizarea-TIC-in-
consiliere_2011.pdf