UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRICOLE SI MEDICINA VETERINARA A BANATULUI �REGELE MIHAI

I AL ROMANIEI� DIN TIMISOARA

FACULTATEA DE INGINERIE ALIMENTARA

SMOCHINE
MATERII PRIME

Timi?oara 2019

CUPRINS

CAP.1. Caracterizarea morfologica si utilizarea

smochinelor.......................... 3
1.1.

Caracteristici.....................................................................
................................................3
1.2.

Categorii..........................................................................
.................................................4
1.3. Istoria ?i specii
cultivate..........................................................................
.........................4
1.4. �n
antichitate........................................................................
.............................................5
1.5. Compozi?
ia.................................................................................
.......................................5
1.6.

Beneficii..........................................................................
.................................................6
1.7. Ac?
iune...............................................................................
..............................................6
1.8. Indica?ii
terapeutice........................................................................
..................................7
1.9. Precau?ii ?i contraindica?
ii.................................................................................
...............8
1.10. Smochinele ?i
diabetul...........................................................................
...........................8
1.11.

Farmacologia(cosmetica)............................................................
......................................9
CAP.2. Tehnologia de valorificare a
smochinelor...................................................10
2.1.
Recoltarea ........................................................................
...................................................10
2.2.
Ambalarea .........................................................................
..................................................11

Bibliografie ......................................................................
.......................................................12

Capitolul 1. Caracterizarea morfologica si utilizarea smochinelor

1.1. Caracteristici
Smochinul este un arbust originar din Asia de sud-ves,care creste �n special �n
zona Marii Mediterane, ca flora spontana. El este cunoscut �nca din antichitate,
egiptenii supranumindu-l "alimentul multifunctional".
�n Rom�nia, smochinul creste �n zona Dobrogei, dar poate fi cultivat si �n alte
zone. Este un arbust de marime medie (maxim 10 m), cu scoarta neteda si gri,
frunzele sunt foarte lobulate (�ntre 3 si 5 lobi pentru fiecare frunza), fructele
au forma conica si se numesc smochine.
Smochina are un miros dulceag, o aroma delicata si patrunzatoare. Fructul se
topeste �n gura si lasa o senzatie de prospetime, cu un parfum subtil, nedefinit.
Smochinele sunt pline de seminte.
Acest arbust produce un latex iritant, dar cu proprietati curative, iar �n scop
fitoterapeutic sunt utilizate �ndesebi fructele si frunzele.
De marime medie, cre?te p�na la �nal?imi de 7-10 metri, uneori chiar mai mare,
preten?ios la calita?ile terenului, cre?terea lui este lenta. Frunzele sunt
cazatoare, de 12�25 cm lungime ?i 10�18 cm la?ime, foarte lobulate, formate din 3�5
lobi, scoar?a este neteda ?i de culoare gri.
Planta este dioica, unele exemplare av�nd flori mascule, iar altele - flori femele.
Plantele cu flori mascule fac parte din grupul smochinului salbatic, cu fructe
putin comestibile, care pot sa polenizeze smochinii cultivati cu flori femele.
Smochinii cultivati, cu fructe comestibile, dau 1-2 recolte pe an. Fructele pot fi:
piriforme, ovoide, turtite etc. Pielita este subtire, mai mult sau mai putin
pufoasa, de culori diferite: verde, vinetie, violeta, galbena etc. �nfloreste �n
lunile iunie-iulie.
Produce fructe de forma conica. Smochinii cresc salbatic pe terenuri st�ncoase ?i
ziduri ,unde alte plante dificil pot sa creasca. Cre?terea radacinilor produce mi?
carea solului unde sunt situate. Smochinul produce un latex iritant (suc laptos).
Unii smochini sunt reflorescen?i, produc doua recolte anual, una �n primavara ?i
alta la sf�r?itul verii.
1.2. Categorii
Smochinii sunt de 3 feluri: smochini poleniza?i de viespea Blastophaga, cei de San
Pietro (prima recolta se face fara polenizare, iar a doua necesita polenizare de
catre viespea Blastophaga) ?i smochinii dioici � smochini care fac fructe fara
polenizare.
Smochinii fac uneori chiar 3 recolte pe an. Pot trai p�na la v�rsta de 80 de ani.
1.3. Istorie ?i specii cultivate
Fructele smochinului sunt clasificate dupa varieta?i ?i anotimpuri: smochine albe,
smochine regina, smochine negre ?i de primavara. Smochinul a fost printre primele
plante cultivate de om. Un articol �n revista Science descrie descoperirea a noua
smochini fosiliza?i, data?i �n jurul anilor 9400-9200 �.Hr., �n a?ezarea neolitica
Gilgal 7 I, �n Valea Iordanului. Datorita faptului ca smochinii sunt de tipul
partenocarpio, fac parte din speciile domestice.
Descoperirea a?aza domesticirea smochinului �naintea gr�ului, orzului ?i legumelor,
ceea ce poate fi primul caz cunoscut din agricultura.
Pe masura ce migra?ia umana s-a extins, omul a transportat arborele �n afara ariei
sale naturale, reprezent�nd o importanta sursa alimentara.
�n func?ie de specie,fructele pot avea culoarea:neagra,ro?ie,galbena,mov,verde ?i
maro.
�n Rom�nia, cele mai recomandate soiuri sunt cele care fac fructe rosii, galbene ?i
verzi, deoarece acestea au timp sa se coaca �n Rom�nia. Specia cu fructe verzi
poate face 3 recolte pe an, cea cu fructe galbene si ro?ii 2 recolte pe an.

1.4. �n antichitate
�n mitologia greaca, zeul Apollo, �nsetat fiind, a trimis un corb sa-i aduca, �ntr-
o cupa, apa de la r�u. Vaz�nd un smochin ?i ispitit de fructele acestuia, corbul se
a?eza �n copac ?i a a?teptat ca fructele sa se coaca. ?tiind ca �nt�rziase mult ?i
ca va fi pedepsit pentru aceasta, corbul se g�ndi sa recurga la o stratagema: lua
apa �n cupa ?i, �n acela?i timp, prinse un ?arpe care se gasea pe malul r�ului.
�ntors la Apollo, �i dadu apa ?i folosi ?arpele ca o scuza a �nt�rzierii sale. D�nd
pe fa?a minciuna corbului, furios Apollo arunca corbul, ?arpele ?i cupa �n cer,
unde acestea se transformara �n constela?iile Corbul, Hidra ?i Cupa.
�n Roma antica, smochinul era considerat un arbore sf�nt pentru ca, �n mitul funda?
iei, Romulus ?i Remus au fost alapta?i de lupoaica sub un smochin.

1.5. Compozitie
Smochinul are �n compozitia chimica numeroase substante benefice precum: invertina,
proteine, glucide, materii azotate, celuloza, acizi, pectinaSmochinele sunt o sursa
importanta de fibre, acizi grasi omega-3 si omega-6 .
Contin vitamina A, vitamina B1, vitamina B2, fier, fosfor, mangan, sodiu,
clor, beta-caroten, flavonoide si o enzima numita ficina, care ajuta la digestie.
Sase smochine contin 891 mg de potasiu, adica aproape 20% din nevoia zilnica si de
doua ori continutul de potasiu dintr-o banana mare.
Smochinele sunt si o sursa de calciu. Sase smochine contin la fel de mult
calciu ca o jumatate de cana de lapte degresat.
1.6. Beneficii
Smochinele sunt o �mina de aur� pentru organism:
� sunt un foarte bun tonic si energizant, ceea ce le face indispensabile �n dieta
sportivilor, a femeilor �nsarcinate, a persoanelor care depun mult efort fizic sau
psihic ?i a convalescen?ilor;
� sunt un ajutor de nadejde �n cazul unei digestii lenese: latexul continut de
smochine este o substanta cu proprietati asemanatoare sucului pancreatic. �n plus,
au si un usor efect laxativ;
� regleaza pH-ul corpului;
� continutul mare de potasiu ajuta la scaderea tensiunii arteriale;
� smochinele sunt utile si �n diverse afectiuni respiratorii, otite, abcese;
� protejeaza �mpotriva cancerului de colon si de s�n;
� �nlatura insomnia datorita unei substante numita triptofan.
C�ta energie ne dau fructele uscate Specialistii spun ca smochinele proaspete
furnizeaza o energie de 43 kcal/100g, iar cele uscate 213 kcal/100g. Sase smochine
contin 891 mg de potasiu, adica aproape 20% din nevoia zilnica si de doua ori
continutul de potasiu dintr-o banana mare.

1.7. Actiune
Smochinul are efecte emoliente, calmante, tonifiante, vitaminizante,
laxative, hemostatice si antiinflamatorii.
Acest fruct este un aliment foarte alcalin, prin urmare, ajuta la reglarea
pH-ului corpului. Smochinele sunt bogate �n polifenoli si flavonoide. Acesti
compusi sunt antioxidanti, care previn daunele cauzate de radicalii liberi.
Smochinele sunt cunoscute pentru proprietatile calmante si laxative si pentru
continutul redus �n grasimi si zahar. Frunzele de smochin au proprietati
antidiabetice. Triptofanul, prezent �n smochine, induce un somn bun si ajuta la
�nlaturarea insomniei.
Smochinele sunt dulci si moi si pasta lor este folosita ca un �nlocuitor
pentru zahar. Totusi, consumul exagerat poate provoca diaree.

Smochinele uscate sunt bogate �n zahar si ar putea cauza aparitia cariilor dentare.
1.8. Indicatii terapeutice
Fructele consumate ca atare (crude sau uscate), infuzia din fructe, fructe
fierte �n lapte, pasate cu mixerul si consumata pasta rezultata sau decoctul de
frunze sunt recomandate �n tratarea urmatoarelor afectiuni:
tulburari circulatorii si renale,
amigdalita,
angina,
astenie fizica si psihica,
bronssite cronice,
ciclu menstrual neregulat,
cistite,
colite,
constipatii cronice,
dureri,
gastrita,
guturai prelungit,
�n uz extern sunt folosite ramurelele tinere din care se extrage latexul, o
substanta care poate diminua petele de vitiligo. De asemenea, fructele fierte �n
lapte si aplicate la nivel local pot grabi vindecarea abceselor, plagilor,
bataturilor, furunculelor si negilor.

1.9. Precautii si contraindicatii

Smochinele sunt bogate �n anumite saruri numite oxalati, care ne fura din
depozitele de calciu si fier, pierz�ndu-le �n scaun. Prin urmare, copiii mici,
persoanele anemice si gravidele nu trebuie sa exagereze cu consumul de smochine.
Reactiile alergice la smochine si interactiunea cu alte medicamente sunt rare, dar
exista si cazuri c�nd latexul sau polenul poate cauza reactii adverse. De asemenea,
evitati sa consumati smochine daca urmati un tratament cu antioagulante, deoarece
vitamina K din fructe poate subtia excesiv s�ngele, favoriz�nd aparitia anemiei si
a intoxicatiilor la nivelul ficatului.

1.10. Smochinele ?i diabetul

Nu doar fructul este benefic pentru sanatate, ci si frunzele acestuia. Cercetarile

arata ca substantele prezente �n frunzele de smochin pot regla nivelul zaharului
din s�nge. Un studiu realizat �n 2016 pe animale de laborator a relevat ca
ficusina, un compus extras din frunzele de smochin, poate combate rezistenta la
insulina. De asemenea, studii anterioare au demonstrat ca alte substante din
frunzele de smochin pot regla nivelul de vitamina E si pe cel de acizi grasi din
s�nge.

�nainte de a consuma smochine sau de a �ncepe un tratament natural de orice

fel, consulta-te cu medicul diabetolog. Tine minte ca alimentatia sanatoasa,
medicatia si testarea regulata a glicemiei ram�n principalele metode prin care poti
tine sub control diabetul.

1.11. Farmacologie (cosmetice)

�n cosmetica, smochinele nu sunt at�t de utilizate pe c�t ar trebui.
Smochinele sau laptele de smochine au �nceput �ncet-�ncet sa �si faca aparitia �n
domeniul cosmeticii bio, datorita proprietatilor benefice aduse pielii corpului si
tenului.
Virtutile smochinelor sunt multe la numar si se datoreaza prezentei vitaminelor si
a acizilor grasi esentiali.
Iata c�teva dintre beneficiile pe care le au aceste fructe asupra pielii:
prezinta excelente proprietati antirid, �ncetinind vizibil procesul de �mbatr�nire,
recomandat pentru un ten cu riduri fine sau chiar mai ad�nci, revitalizeaza
tesutul conjunctiv prin producerea de colagen, util �n �ngrijirea tenului
�mbatr�nit si a pielii mature, devitalizate, propriatatile hranitoare ajuta la
�ngrijirea pielii uscate, deshidratate, laptele de smochine are efect regenerant si
este un reparator al pielii si un restructurant cutanat.
Extractul de smochine este un ingredient des �nt�lnit �n sampoane, balsamuri
si masti, deoarece se considera ca acesta �ntareste si hidrateaza �n acelasi timp
firul de par, promov�nd regenerarea acestuia.
Calitatile de fermizant si tonic fac smochina sa fie folosita ca ingredient
�n compozitii destinate elasticizarii pielii. De asemenea, smochinele au o actiune
antiinflamatoare si emolienta foarte puternica, fac�nd pielea catifelata.
Datorita continutului ridicat de apa, smochinele sunt ideale �n produsele de
demachiere si de combatere a acneii. �n plus, smochinele realizeaza o exfoliere
usoara prin intermediul unei enzime active care ajuta laeliminarea celulelormoarte.

Beneficiile smochinelor pentru piele

�n medicina traditionala, smochinele sunt des utilizate pentru proprietatile

lor benefice asupra afectiunilor pielii, cum ar fi eczemele, vitiligo si
psoriazisul. Desi nu exista �nca temei stiintific pentru a valida eficienta acestor
remedii, studii preliminare de mica amploare arata rezultate promitatoare.
De exemplu, pe un esantion de 25 de persoane care suferau de negi (veruci),
medicii au aplicat latex, un suc laptos colectat din ramurelele tinere de smochin.
Pentru a sesiza diferenta dintre acest remediu si tratamentul conventional, ei au
aplicat crioterapia (�nghetarea) pe c�tiva negi. Rezultatele au aratat ca latexul
smochinului a avut aproape acelasi efect precum crioterapia si nu au existat
reactii adverse.
Smochinele crude pot fi folosite si pentru prepararea unor masti faciale
hidratante. Nu trebuie dec�t sa zdrobiti cu furculita miezul smochinelor!
�nsa cel mai sigur mod de a beneficia de continutul bogat �n vitamine,
minerale si antioxidanti este sa le consumati proaspete, mai ales ca eficienta
remediilor naturale nu este pe deplin validata de studii stiintifice.

Capitolul 2. Tehnologia de vaorificare a smochinelor

2.1. Recoltarea smochinelor

In conditiile tarii noastre, smochinul (Ficus carica L.) da doua recolte pe

an; una in iulie si alta in septembrie-octombrie. Fructele din recolta de toamna nu
ajung toate la maturitate. Pe aceeasi planta si chiar pe acelasi lastar, fructele
se formeaza, cresc si se coc esalonat incapand de la baza lastarului spre varful
lui. De aceea si recoltarea smochinelor este esalonata.
Smochinele care se comercializeaza in tara noastra se obtin in totalitate din
import, in stare uscata.

2.2. Depozitarea smochinelor

�n stare proaspata, ele sunt delicate si trebuiesc manuite cu grija. Ele isi
pastreaza prospoetimea doar cateva zile. Daca sunt tinute la temperatura camerei,
se cresc si incep sa fermenteze. La frigider se pot pastra cateva zile. Pentru a
recastiga aromele trebuiesc scoase din frigider cu 2-3 ore inainte de a fi
consumate. Smochinele verzi pot fi tinute la temperatura camerei mai multe zile,
ele continuand sa se matureze, dar nu vor atinge bogatia de arome si parfumuri pe
care le au fructele coapte natural, sub razele soarelui.
Smochinele uscate se prepara din fructe foarte bine coapte, lasate pe crengi
pana toamna tarziu. Cele mai bune si mai renumite sunt cele care cresc in regiunea
Smyrna din Turcia. Sunt uscate la lumina si caldura soarelui dupa ce sunt recoltate
si aranjate pe suprafete plane. Sunt intoarse manual de mai multe ori in timpul
uscarii.
Smochinele uscate sunt foarte nutritive si hranitoare, cele mai bune dintre
ele pastreaza si dupa uscare o textura moale si sunt aromate. Cele de cea mai buna
calitate se vand insirate pe sfoara, ambalate in vid. Smochinele uscate se
pastreaza cel mai bine la rece.

Bibliografie

https://sanatatea.com/pub/naturist/4421-smochinul-un-arbust-fructifer.html
https://sanatatea.com/pub/naturist/4421-smochinul-un-arbust-fructifer.html
https://www.csid.ro/diet-sport/dieta-si-nutritie/smochine-beneficii-pentru-
sanatate-si-frumusete-contraindicatii-16052835
https://adevarul.ro/locale/calarasi/beneficiile-riscurile-smochinelor-fructul-
regilor-previne-cancerul-recomandarile-medicilor-
1_55735d05cfbe376e3500dd0c/index.html