MACESUL

FARMACOGNOZIE GENERALA

SCOALA POSTLICEALA SANITARA HIPOCRATE

MCEUL
I.ISTORIA SI DESCRIEREA PLANTEI Inrudit cu trandafirul si facand parte din genul Rosa, familia Rosaceae, macesul sub denumirea lui latineasca Rosa canina, este raspandit prin cele aproximativ 200 de specii ale sale in majoritatea regiunilor temperate si subtropicale ale emisferei nordice. Numai la noi in tara intalnim 51 de specii spontane sau cultivate, cea mai raspandita fiind specia spontana Rosa canina L.Macesul este o planta multianuala,o gasim prin tufisuri,pe dealuri, la marginea drumurilor si a padurilor. Denumirile populare sunt extrem de variate: cocadar, calcaderiu, cecadar, cascadin, ciucuri de maracine, maracinele cioarei, macies, maracinele cotofanei, rasura, rug de maces, rug salbatic, rugul-vacii, ruja, rujita, scoabe, scochin, scorus nemtesc, sipica, suies, trandafir de camp, trandafir salbatic, trandafir de padure, trandafir cainesc, tufa de rug,zgorghin. Datorita proprietatilor sale deosebite, macesul era folosit pe scara larga, inca din Antichitate, ca planta medicinala, de catre greci, romani, persi, arabi si chinezi. In legendele grecesti apare chiar si sub apelativul de "sangele lui Adonis". Macesul este extrem de raspandit, fiind foarte putin pretentios. Rezista la geruri de -25 sau -30 de grade Celsius, creste si pe cele mai sarace soluri, pietroase si erodate, pe pante inclinate, pana la inaltimi de 1.200 - 1.700 m si nu are nevoie speciale in privinta apei, dar nu rezista in turbarii si pe terenuri mlastinoase si are nevoie de soare. Astfel, macesul il intalnim atat in liziere de paduri de foioase, pe coaste insorite sau semiumbrite, cat si pe pasuni, fanete, in apropierea lacurilor, pe vai si lunci de rauri sau pe marginea drumurilor si a cailor ferate. Crescand in tufe de 1-5 m inaltime, formate din mai multe tulpini lungi si elastice acoperite cu spini puternici, macesul este ideal pentru garduri vii. Macesele sunt, de fapt, pseudofructe, rezultate din dezvoltarea receptaculului floral. In interiorul lor se afla achenele, adevaratele fructe, denumite impropriu seminte, care sunt si ele utilizate, si peri aspri care pot produce alergii. Macesele au forma sferica sau elipsoidala, culoare portocalie in faza de parga si rosie sau rosie-portocalie la maturitatea deplina, pentru a capata apoi, atunci cand incep sa se inmoaie, o culoare rosu inchis. Florile, de 4-6 cm in diametru, au cinci petale de obicei roz pal, dar pot fi si albe sau roz inchis, iar frunzele ovale si cu marginea dintata au o lungime de 2-4 cm si o latime de 1-2 cm. La maces frunzele sunt penate, cu 5-7

MACESUL

frunzulite. Tulpina este alungita si ramificata cu ramuri lungi de 1-4 m, cu ghimpi de 3-15 mm, puternici si incovoiati. II.RECOLTAREA PLANTEI De la maces se recolteaza fructele in diverse stadii de coacere. Recoltarea incepe in momentul cand fructele trec de la culoarea caramizie spre rosu-portocaliu. Acest moment corespunde cu sfarsitul lunii august si inceputul lunii septembrie, perioada in care macesele contin cantitatea cea mai mare de vitamina C, principiul lor activ de baza. Fructele sunt utilizate la producerea de siropuri, ceaiuri, dulceuri, gemuri. De la mce putem valorifica i florile proaspete, din care se pot prepara ceaiuri. Fructele necoapte si ciupite si, mai ales, cele cu pete negre nu se culeg, deoarece in ele au fost depuse ouale mustei de maces. Florile si frunzele se culeg in lunile mai - iunie, in faza de inflorire deplina. Dupa recoltare, macesele trebuie uscate cat mai repede, pentru a nu pierde substantele active. De asemenea, trebuie ferite de soare pentru ca se incing foarte usor si fermenteaza. Corecta este uscarea cu aer cald la o temperatura de 85-105 grade Celsius pana ce macesele devin tari si friabile. III.PRINCIPII ACTIVE Fructul este foarte bogat n vitamina C, coninnd peste 2000 mg din aceasta substana la 100 de grame de fruct. Mceul conine numeroi componeni, cum ar fi acidul dehidroascorbic, vitamina A, vitaminele B1 i B2, vitamina P, acid nicotinic, vitamina K, zahr invertit, acizii citric i malic, pectine, ulei volatil, ulei gras, flavonoizi, carotenoide, sruri minerale, urme de vanilin, alfa i beta tocoferol (vitamina E), lecitine, zaharuri, fiind un adevrat rezervor de vitamine pentru organismul uman. Conform studiilor facute de biochimistii si de farmacistii romani, considerate de referinta la nivel mondial, cele mai bogate in vitamina C sunt macesele culese de la peste 800 m altitudine. Proprietati medicinale au insa si macesele din zonele joase (de pe dealuri si podisuri), care contin cantitati insemnate de vitamina A si E, vitamine din complexul B, fier, magneziu, acizi organici, flavonoide.Macesele contin 49% apa, 23% celuloza, 21% zaharuri, 3,6% proteine, 3,5% acizi, 2,8% substante minerale. Iar valoarea energetica a fructelor proaspete este de 135 kcal la 100 g. IV.ACTIUNE FARMACEUTICA Se folosesc fructele in special, dar si florile si frunzele. Este: vitaminizant de exceptie, astringent din cauza taninului, la fel antidiareic, colagog, coleretic, antilitiazic, antiinflamator intestinal, elimina toxinele din corp, reface capilarele, scade

MACESUL

permeabilitatea si fragilitatea vaselor capilare, ajuta la functionarea glandelor endocrine, stimuleaza activitatea biliara, vermicid, dilata arterele, reface circulatia pana la nivelul creierului. Ajuta in cazul in care se da interferon, ca acesta sa aiba o actiune mai puternica. Datorita continutului ridicat in vitamina C si acid dehidroascorbic, fructele au actiune importanta in procesele de oxido- reducere si respiratorii celulare; datorita flavonoidelor scad permeabilitatea si fragilitatea capilarelor normalizand circulatia sangvina. Mai au si actiune diuretica V.UTILIZARI MEDICALE Macesul poate fi considerat ca facand parte din categoria plantelor panaceu. Rar exista vreo afectiune in vindecarea careia macesele sa nu joace un rol mai mult sau mai putin important. Bogatia de substante antioxidante, actiunea de potentare antivirala a interferonului le face deosebit de eficace pentru stimularea imunitatii, ele fiind extrem de utile si datorita rolului lor antiinflamator, regenerant, cicatrizant, preventiv tumoral. In plus, asigura o buna functionare a organelor interne, a sistemului cardiovascular, au un efect antiimbatranire, intaresc circulatia periferica, in anemie accelereaza producerea de globule rosii, combat astenia, regleaza metabolismul calciului si stimuleaza fixarea lui in oase. Macesele au un efect antidiabetic, hipoglicemiant, de stabilizare a glicemiei, stimuleaza biosinteza colagenului, a hormonilor steroizi, regleaza nivelul de catecholamina, reduc edemele. De asemenea, pot fi folosite in combaterea alcoolismului si tabagismului. Dar, in primul rand, reprezinta un excelent tonic, antianemic, vitaminizant, mineralizant si revigorant, care creste rezistenta organismului la efort si nu ar trebui sa lipseasca din alimentatia zilnica a varstnicilor, a celor slabiti sau aflati in convalescenta. Macesele reprezinta efectiv un plus de sanatate. Se recomanda in special consumul de macese la schimbarile de anotimpuri atunci cand temperaturile variaza brusc si organismul este mai sensibil. Macesele reprezinta o reala protectie in fata microbilor si a virusilor. Ele pot fi consumate sub forma de ceai, sirop, dulceata, pasta de macese, jeleu, vin si in nenumarate preparate farmaceutice. Afectiuni pentru care se recomanda:afectiuni hepatice, afectiuni vasculare mai ales capilare, alergie, anemie, arsuri, astenie, ascarizi, avitaminoze, boli renale, cardiopatie ischemica, cistita, constipatie, diaree, eczeme, enterocolite, erizipel, febra, fragilitate capilara, hipermenoree, inflamatiile cailor urinare, lipsa poftei de mancare, litiaza urica i biliara, micoza bucala, migrena, normalizarea circulatiei sangvine, oxiuri, plagi, rani, rezistenta la frig scazuta, rinosinuzite, ulceratiile pielii inclusiv cel varicos, viermi intestinali. VI.INDICATII Ceaiul de mcee trateaz intoxicaiile, diareea, afeciunile hepatice, febra, viermii intestinali (n acest caz, si pulberea de mcee este foarte eficienta), palpitaiile. Afeciunile

MACESUL

rinichilor si ale vezicii urinare pot fi tratate cu ajutorul ceaiului de semine de mce. Elixirul de mce este recomandat n tratarea bronitei cronice si a tusei de btrnee. Infuzia din florile proaspete ale mceului reprezint un laxativ eficient pentru copii. VII.PRECAUTII SI CONTRAINDICATII Pulpa de macese nu are nici un fel de contraindicatie in administrare, fiind printre cele mai nenocive remedii cunoscute. In schimb, semintele de macese, mai ales perisorii de pe aceste seminte, au un efect iritant foarte puternic asupra aparatului respirator si a celui digestiv. De aceea, la pregatirea diferitelor preparate, ei vor fi indepartati; un consum de peste 10 g / zi seminte poate duce la intoxicatii datorita cianidelor din compozitia acestor samburi. De asemenea, acesti perisori pot declansa reactii alergice severe, cu prurit, catar respirator, disconfort gastro-intestinal. VIII.ALTE INTREBUINTARI In unele zone, frunzele si florile proaspete sunt asezate intre rufe si haine pentru a da un miros placut. Lemnul arbustului de maces, taiat marunt si fiert in apa de baie, actioneaza in combaterea ciocurilor din talpa. In aromoterapie: uleiul esential de maces se utilizeaza in anxietate, depresie, probleme circulatorii, probleme de menopauza, ca tonic si antiseptic, in tulburarile menstruale, stres, tensiune, ca sedativ, etc. Principiile active din macese au fost fructificate si in cosmetica, datorita insusirilor astringente, vitaminizante, ce potenteaza actiunea antivirala a pielii. Macesele sunt folosite mai ales in cazul tenurilor cu pori deschisi. Decoctul din fructe are efect astringent, mai ales pentru tenurile grase ( lotionari ale fetei, dimineata si seara). Infuzia sau decoctul din seminte si frunze: se bea cate 1 l / zi, in afectiuni vasculare, capilaritice, vizibile pe corp, mai ales pe fata si membre. In medicina veterinara, se dau frunze verzi la vaci, cand apare pericolul de avort, sau planta intreaga pentru sporirea productiei de lapte. La bovinele cu indigestie si balonari se dau ramuri proaspete de maces. La caini cu viermi intestinali se dau 2-3 macese tocate, amestecate cu hrana, iar la oi si capre se dau contra sterilitatii si in timpul fatarilor. In scopuri ornamentale, macesul este utilizat in parcuri, gradini si marginea drumurilor, pentru infrumusetarea peisajului. El se planteaza si pentru fixarea solului pe pante mari, in scopuri antierozionale. Mai frecvent este utilizat macesul de munte ( Rosa pendulina) cu flori mari, frumoase si frunzis bogat, care se planteaza in grupuri decorative pe fundalul parcurilor sau sub forma de garduri vii, paralele cu curbele de nivel. IX.PRODUSE CE CONTIN MACES:Echina Vit C,Imunogrip,Propolets,Fier biologic,Trachisept,Bon Appetit,ceaiuri natural pentru colesterol si antioxidant.

MACESUL

BIBLIOGRAFIE:
www.daciccool.ro www.pcfarm.ro www.tratament.net ecoazimut.ro

MACESUL