1.

Introducere
Anghinarea este o specie de planta erbacee perenă, din familia compozitelor, genul
Cynara, care înfloreşte vara – toamna, originară din regiunea mediteraneană, cultivându-se
penttru solzii cărnoşi ai inflorescenţei şi pentru receptaculii florali care sunt comestibili.
Înmulţirea se face prin însămânţare, în luna februarie , iar în aprilie se plantează afară sau prin
divizare, după înflorire. Cer un sol bogat, poziţie însorită.
Anghinarea din flora spontană ajunge până la un metru înălţime, are tulpină ramificată,
frunze spinoase, flori galbene, rădăcină cărnoasă şi aromată. Înfloreşte din iunie până în
septembrie. Florile sunt recomandate în tratamentul insuficienţei hepatice, precum şi in
tratamentul eczemelor cornice [1].
Anghinarea se foloseşte în gastronomie, în terapii, dar poate fi întalnită şi ca planta
ornamentală. Bulbul florii se foloseşte cu un succes aparte în Spania şi Italia în gastronomie.
Această plantă are un conţinut ridicat de ulei, care poate fi folosit drept combustibil-
alternative , pentru centralele termice.
În medicina naturistă, la prepararea produselor naturale pe bază de anghinare, se
utilizează rădăcinile şi fruzele. Toate aceste produse sunt considerate remedii naturale excelente
în tratarea şi vindecarea diverselor afecţiuni ca de exemplu : acţiuni hepatice, afecţiuni ale
circulaţiei sangvine şi afecţiuni renale [1].
Anghinarea are un conţinut scăzut de grăsimi saturate şi colesterol, fiind o sursă bogată în
fibre, vitamine şi minerale. Acestea conţin vitamine care includ vitamin C, tianina, riboflavina,
acidul folic, vitamin B6, B12, A, E, D şi vitamina K. Ele oferă minerale precum calciu, fier, zinc,
mangan, fosfor şi zinc.
Sursa importantă de fibră este inulina, substanţă care stimulează sistemul imunitar,
facilitează tranzitul intestinal, creşte asimilarea magneziului şi a calciului în organism.

2. Inulina

Inulinele sunt un grup de oligozaharide ce conțin fructoză. Ele aparțin clasei de

carbohidrați cunoscută sub denumirea de fructani. Se găsesc în anghinare. .Sunt compuse în
principal din unități de fructoză cu o moleculă de glucoză terminală, fiind o poliglucidă
nereducatoare [2].
Sunt compuse în principal din unităţi de fructoză cu o moleculă de glucoză terminală,
fiind poliglucidă nereducătoare.