Merișor (plantă)

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Vaccinium vitis-idaea

Vaccinium vitis-idaea var. vitis-idaea in reindeer lichen

Stare de conservare

În siguranță (NatureServe)

Clasificare științifică

Regn: Plantae

(neclasificat): Angiospermae

(neclasificat): Eudicotidae

(neclasificat): Asteridae

Ordin: Ericales

Familie: Ericaceae

Gen: Vaccinium

Specie: V. vitis-idaea

Nume binomial

Vaccinium vitis-idaea
L.

Modifică text
 Merișorul (Vaccinium vitis idaea - L.) este o plantă medicinală din familia Ericaceae. Denumire
populară: merișor de munte; afin, afin roșu, bujor, cimișir, coacăz, coacăz de munte, poranici,
smirdar,[1] saschiu, brebenoc,[2] cununiță, pervincă.[3]

Cuprins
[ascunde]

 1Descriere

 2Răspândire

 3Utilizare

 4Note

 5Legături externe

Descriere[modificare | modificare sursă]

Merișorul este un arbust tufos, înalt de 10–40 cm. Tulpina este cilindrică și ramificiată. Frunzele sunt
alterne, eliptice, pieloase, cu marginile răsfrânte și puncte negre pe spate. Florile sunt campanulate,
de culoare alb-roz, în raceme terminale cu două-șase flori.

Răspândire[modificare | modificare sursă]

Crește la altitudine mare, în pajiști alpine sau luminișuri, mai rar în locurile umbrite (molidișuri).
Merișorul crește pe soluri schelete, acide puternic, având cerințe mici față de sol. Rezistă și la
uscăciune. În România, merișorul crește în zonele înalte ale Munților Carpați, mai ales cele din
Transilvania.

Utilizare[modificare | modificare sursă]

Fructele acestui arbust se folosesc consumate ca atare sau uscate, confiate, conservate în diferite
moduri. Se folosesc de asemenea și frunzele (Folium Vitis idaea). Se taie ramurile care se pun la
uscat, apoi se scutură frunzele prin batere. Substanțe active: arbutină, hidrochinonă, tanin,
flavonoizi. Preparatul din frunze este diuretic energetic, litontriptic (dizolvă calculii urinari, numiți
popular pietre la rinichi), antidiareic, puternic antiseptic al căilor urinare. Este recomandat pentru
afecțiuni renale (mai ales litiaze), infecții urinare, cistite, la reumatism, gută, diaree. Se
administrează sub formă de decocție simplă (5-10 minute cu 1 1/2 lingurițe la cană), 2 căni pe zi, la
care se adaugă un vârf de cuțit de bicarbonat de sodiu. Intră în formula unor ceaiuri diuretice.