Picide

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Jump to navigationJump to search
Picide

Ciocănitoarea de grădină (Dendrocopos syriacus)

Clasificare științifică

Regn: Animalia

Încrengătură: Chordata

Clasă: Aves

Subclasă: Neornithes

Infraclasă: Neognathae

Supraordin: Neoaves

Ordin: Piciformes
 Subordin: Pici

Familie: Picidae
Vigors, 1825

Subfamilii

 Jynginae
 Nesoctitinae
 Picinae
 Picumninae

Modifică text

Picidele sau ciocănitorile (Picidae) sunt o familie de păsări din ordinul piciforme (Piciformes), care cuprinde
ciocănitoarea, ghionoaia, capîntortura. Conține 4 subfamilii (Jynginae, Nesoctitinae, Picinae, Picumninae), 30
de genuri și 232 specii.

Cuprins
 1Descrierea
 2Specii din România
 3Specii din Republica Moldova
 4Lista speciilor din România
 5Note
 6Legături externe

Descrierea [modificare | modificare sursă]

Picidele sunt păsări de talie mică și mijlocie, cu o talie de la mai mare decât vrabia (ciocănitoarea pestriță
mică), până la dimensiunile unei ciori (ciocănitoarea neagră). Degetele picioarelor sunt de tip zigodactil și sunt
adaptate la cățăratul pe trunchiul arborilor, au unghii ascuțite, bine dezvoltate. Capul lor este relativ mare cu un
cioc puternic, conic, ascuțit care are muchii în lungul său, reprezentând un fel de daltă adaptată pentru cioplit
lemnul arborilor în căutarea hranei sau pentru crearea unei scorburii de cuibărit. Au o limba cilindrică, foarte
lungă, protractilă, care poate fi scoasă foarte mult, permițând scoaterea insectelor și a larvelor lor din galeriile
săpate de acestea în lemnul arborilor. Penele cozii sunt etajate, foarte rigide și servesc la sprijinul corpului
păsării atunci când se cațără sau când scobesc scoarța arborilor. Sunt slab zburătoare și au aripi rotunjite. Col-
oritul penajului este viu.
Scot țipete puternice și produc, mai ales în perioada reproducerii, un tocănit puternic, prelungit, prin care mas-
culii își delimitează teritoriul de cuibărit; acest tocănit se obține prin lovirea rapidă cu ciocul a ramurilor us-
cate, cu rezonanță.
Sunt păsări monogame, cu un dimorfism sexual slab pronunțat. Cuibăresc în cavități pe care și le sapă în trun-
chiul arborilor. Puii sunt nidicoli.
Hrana este formată din insecte, dar în afara perioadei de cuibărit consumă și fructe și miezul unor semințe pe
care le sparg cu ciocul. Sunt foarte utile agriculturii și silviculturii, nimicind un mare număr de insecte
dăunătoare.

Specii din România [modificare | modificare sursă]

În avifauna României sunt întâlnite 10 specii de ciocănitori care sunt răspândite în diverse biotopuri, de la
luncile și ținuturile împădurite ale zonelor joase până în pădurea pură de conifere a Carpaților. În România
toate aceste specii sunt sedentare.
Speciile întâlnite în România[1]:
1st Ciocănitoarea verzuie sau Ghionoaie sură (Picus canus)
2nd Ciocănitoarea verde sau Ghionoaie verde (Picus viridis)
3rdCiocănitoarea cu spatele alb (Dendrocopos leucotos)
4th Ciocănitoarea de grădină sau Ciocănitoarea pestriță de grădină (Dendrocopos syriacus)
5th Ciocănitoarea pestriță mijlocie sau Ciocănitoare de stejar (Dendrocopos medius)
6th Ciocănitoarea pestriță mică sau Ciocănitoare mică (Dendrocopos minor)
7th Ciocănitoarea pestriță mare (Dendrocopos major)
8th Ciocănitoarea neagră (Dryocopus martius)
9th Ciocănitoarea cu trei degete sau Ciocănitoare de munte (Picoides tridactylus)
10th Capîntortură sau Capîntorsul (Jynx torquilla)
Specii din Republica Moldova [modificare | modificare sursă]

Avifauna Republicii Moldova conține 9 specii de picide: [2][3][4]

 Picus canus = Ghionoaie cenușie sau Ciocănitoarea cenușie
 Picus viridis = Ghionoaie verde
 Dendrocopos leucotos = Ciocănitoarea cu spate alb
 Dendrocopos major = Ciocănitoarea pestriță mare
 Dendrocopos medius = Ciocănitoare de stejar sau Ciocănitoarea mijlocie
 Dendrocopos minor = Ciocănitoarea pestriță mică
 Dendrocopos syriacus = Ciocănitoarea de grădini
 Dryocopus martius = Ciocănitoarea neagră
 Jynx torquilla = Capîntortură

Lista speciilor din România [modificare | modificare sursă]

Denumirea Au- Denumirea Cat- Populația Statutul IUCN Imaginea
științifică torul română egor din
latină taxon- ie România[5
]
ului feno
logic
ă

Ordinul: Piciformes

Familia: Picidae

Picus Gmelin Ghionoaie Sed- 30.000 -

canus[6][7]. , 1788 sură sau en- 60.000 de
Subspe- Ciocănitoar tară perechi Neamenințată cu dis-
cia Picus e verzuie pariția[8]

canus canus

Picus vi- Lin- Ghionoaie Sed- 60.000 -

ridis[9][10]. naeus, verde sau en- 120.000 de
Sub- 1758 Ciocănitoar tară perechi. Neamenințată cu dis-
speciile Picu e verde pariția[11]
s viridis vi-
ridis și Picus
viridis roma-
niae (ac-
tualmente in-
clusă în sub-
specia Picus
viridis vi-
ridis)
Dendro- (Bech- Ciocănitoar Sed- 8.500 -
copos leu- stein, e cu spate en- 35.000 de
cotos[12][13]. 1802) alb sau tară perechi Neamenințată cu dis-
Sub- Ciocănitoar pariția[14]
speciile Den- e cu spatele
drocopos alb
leucotos leu-
cotos și Den-
drocopos
leucotos lil-
fordi
Dendrocopos (Hemprich & Ciocănitoa Seden- 10.000
syri- Ehrenberg, re de tară -
acus[15][16]. 1833) grădină 30.000 Neamenințată cu dis-
Subspe- sau de pariția[17]
cia Dendro- Ciocănitoa perech
copos syri- re pestriță i
acus balcani- de grădină
cus, ac-
tualmente in-
clusă în sub-
specia Den-
drocopos syr-
iacus syri-
acus)

Dendrocopos (Linnaeus, Ciocănitoa Seden- 80.000

medius, 1758) re de tară -
sin. Leiopicus stejar sau 250.00 Neamenințată cu dis-
medius[18][19]. Ciocănitoa 0 de pariția[20]
Subspe- re pestriță perech
cia Dendro- mijlocie i.
copos medius
medius
Dendrocopos (Linnaeus, Ciocănitoa Seden- 15.000
minor, 1758) re pestriță tară -
sin. Dryo- mică sau 600.00 Neamenințată cu dis-
bates mi- Ciocănitoa 0 de pariția[23]
nor[21][22]. re pestriță perech
Sub- mică i,
speciile Den-
drocopos mi-
nor horto-
rum și Den-
drocopos mi-
nor buturlini

Dendrocopos (Linnaeus, Ciocănitoa Seden- 300.00

major[24][25]. 1758) re pestriță tară 0-
Sub- mare 500.00 Neamenințată cu dis-
speciile Den- 0 de pariția[26]
drocopos ma- perech
jor ma- i
jor, Dendro-
copos major
pineto-
rum și Den-
drocopos ma-
jor candidus
Dryocopus (Linnaeus, Ciocănitoa Seden- 14.500
martius[27][28]. 1758) re neagră tară -
Sub- 57.000 Neamenințată cu dis-
speciile Dryo de pariția[29]
copus martius perech
mar- i
tius și Dryoco
pus martius
pineto-
rum (unii au-
tori o includ
în subspe-
cia Dryoco-
pus martius
martius)

Picoides tri- (Linnaeus, Ciocănitoa Seden- 2.500-

dacty- 1758) re de tară 8.000
lus[30][31]. munte sau de Neamenințată cu dis-
Subspecia Pi- Ciocănitoa perech pariția[32]
coides tridac- re cu trei i
tylus alpinus degete

Jynx tor- (Linnaeus, Capîntor- Mi- 30.000

quilla[33][34]. 1758) tură sau gratoare -
Subspe- Capîntor- . 70.000 Neamenințată cu dis-
cia Jynx tor- sul Oaspete de pariția[35]
quilla tor- de vară, perech
quilla cuibăreș i
te