I.3.3.4.

MAMIFERE

În zona de influenţă a proiectului au fost înregistrate şaisprezece specii de mamifere.

Între prădătorii de vârf înregistraţi se numără pisica sălbatică şi jderul de piatră. Nu

au fost înregistrate carnivore mari rezidente. Acestea nu apar nici în evaluările făcute
în fondul de vânătoare din care zona de impact reprezintă mai puţin de 3,5%.

Pentru unele specii de mamifere au fot făcute evaluări numerice pentru zona de
impact. Alte specii însă cum ar fi rozăroarele şi insectivorele au fost estimate doar
calitativ. Prezenţa mamiferelor mici a fost înregistrată direct prin observaţii ale
indivizilor vii sau morţi şi/sau părţi ale acetora, indirect prin semne ale activităţii
acestora (excremente, rosături specifice, muşuroaie etc.) sau circumstanţial prin
existenţa habitatului caracteristic, în cazul speciilor comune.

Liliecii sunt specii deosebit de importante pentru conservarea naturii şi sunt foarte
uşor influenţabile de deranjul uman dar şi de schimbările de habitat.

Specii mamifere observate în zona de influenţă a proiectului

Denumirea Denumirea
Ordin Familie
ştiinţifică comună
Insectivora Erinaceidae Erinaceus
Arici răsăritean
concolor
Soricidae Sorex araneus Chiţcan comun
Talpidae Talpa europaea Cârtiţă
Chiroptera Liliacul
Rhinolophus
Rhinolophid euryale
mediteranean
cu potcoavă
ae
Vespertilionidae Nyctalus
Liliac de amurg
noctula
Nyctalus Liliac urias de
lasiopterus amurg
Liliac mic de
Nyctalus leisleri
amurg
Pipistrellus
Liliac pitic
pipistrellus
Pipistrellus
pygmaeus Liliacul pigmeu
Vespertilio
Liliacul bicolor
murinus
Barbastella
Liliacul cârn
barbastellus
Lagomorpha Leporidae Lepus
Iepure de câmp
europaeus
Rodentia Sciuridae Sciurus vulgaris Veveriţa
Cricetidae Şoarece
Clethrionomys
scurmător de
glareolus
pădure
Muridae Apodemus Şoarece cu gât
flavicollis galben
Apodemus Şoarece de
sylvaticus pădure
Şoarece de
Mus musculus
casă
Carnivoria Canidae Vulpes vulpes Vulpe
Martes foina Jder de piatră
Felidae Felis silvestris Pisică sălbatică
 Denumirea Denumirea
Ordin Familie
ştiinţifică comună
Artiodactyla Suidae Sus scrofa Mistreţ
Cervidae Capreolus
Căprior
capreolus
Cervus elaphus Cerb

Prezentăm mai jos speciile de mamifere din zona de impact cu efectivele lor
potenţiale. Menţionăm că liliecii vor fi trataţi separat.

1. Erinaceus concolor un exemplar al acestei specii a fost observat specia a

fost observată în apropierea localităţilor. Probabil 10-12 exemplare pentru
zona studiată.

2. Sorex araneus 2 exempare găsite moarte pe drumul din estul carierei şi

respectiv pe drumul de pe malul drept al pîrîului Diniş. Probabil că are o
populaţie de câteva zeci până la câteva sute de exemplare în zona de
impact.

3. Talpa europaea au fost observate muşuroaie de cârtiţă în câteva locuri.

Efectiv probabil câteva zeci de exemplare.

4. Sciurus vulgaris specie întîlnit-ă o singură dată, un singur exemplar,

probabil datorită calităţii slabe a pădurilor din zona de impact. Efectiv
probabil sub 10 exemplare.

5. Lepus europaeus probabil până la 10 exemplare în zona de impact.

6. Clethrionomys glareolus specie prezentă în păduri. Probabil câteva sute

de exemplare în zona de impact.

7. Apodemus flavicollis prezentă în mod obişnuit în păduri. Probabil câteva

sute de exemplare în zona de impact.

8. Apodemus sylvaticus prezentă în mod obişnuit în păduri şi tufărişuri.

Probabil câteva sute de exemplare în zona de impact.

9. Mus musculus prezent în apropierea clădirii administrative. Probabil

câteva yeci de exemplare în zona de impact.

10. Vulpes vulpes 4-5 exemplare în zona de impact.

11. Martes foina 2-3 exemplare. Au fost întîlnite excremente chiar pe drumul
de acces în apropierea lucalităţilor.
 12. Felis silvestris – zona de studiu face probabil parte din teritoriul unei
femele posibil frecventat în perioada de reproducere şi de unul sau mai
mulţi masculi.

13. Sus scrofa au fost observate urmele acestei specii în special în pădurile
din sudul carierei şi pe valea Diniş, amonte de zona minieră. Câteva
exemplare de pin sunt folosite frecvent pentru frecat.

Exemplar de pin utilizate către mistreţi pentru frecat, Hodor 2008

14. Capreolus capreolus nu au fost observate exemplare ale acestei specii

dar au fost văzute urme şi excremente pe valea Diniş şi în păduriledin
sudul carierei.

15. Cervus elaphus – au fost observate, în câteva rânduri urmele acestei

specii. În fondul de vânătoare pe teritoriul căruia se află investiţia au fost
evaluat un număr de 29 exemplare. Probabil că zona de impact face parte
din teritoriul unui mascul şi a 1-2 femele cu pui.
Liliecii

Suprafata studiata

Suprafata studiata este o cariera de piatra (calcar), aflata la limita judetelor

Hunedoara si Arad in apropierea localitatii Pojoga (Jud. Hunedoara) (vezi Fig.1).
Stadiul actual al carierei se multumeste datorita exploatarilor efectuate pana in anul
2002. Cariera se afla in vecinatatea Padurii Pojoga (20 ha) si in mislocul siturilor
„Defileul Muresului Inferior” (ROSCI0064) si „Defileul Muresului Inferior-Dealurile
Lipovei” (ROSPA0029).

Fig.1: Suprafata studiata.

Material şi metodă

Material

Prima înregistrare a avut loc în data de 21 si 22 iunie, iar cea de-a doua în data de 4
august 2008. Tot drumul desemnat pentru transect a fost parcurs pe jos. Pentru
înregistrarea sunetelor au fost utilizate: un detector (Tranquility Transect), un
discman (SONY MD Walkman MZ-NH 600), un termometru si un aparat GPS/PDA
(ASUS A636). Pentru determinarea speciilor a mai fost folosit un detector de tip
heterodyn (Petterson 200 D).

Verificarea adăposturilor subterane din apropierea suprafetei studiate, a avut loc in

data de 04.06.; 25.07. si 20.09.2008 (vezi Fig.3). Nu au fost efectuate capturări cu
plasa chiropterologică. Nu au fost colectaţi indivizi.

Metoda

Pentru inregistrari s-a parcurs, dupa posibilitate, toata suprafata desemnata pentru
studii (vezi harta suprafetei studiate). Potecile si drumurile parcurse, erau în mare
parte acoperite cu vegetaţie ierboasă. Transectele fiind parcurse pe jos nu a putut fi
evitată inregistrarea repetata a unor indivizi de mai multe ori. Înregistrarile au avut o
durata de 21 min. 22 secunde (21.06.2008), 21 min. 06 secunde (22.06.2008) si 20
 min. 17 secunde (04.08.2008). Inregistrarile au fost efectuate, dupa ca. 45 min dupa
ce a apus soarele.

Fig. 2: Partea superioara a carierei. Fig.3: Tunelul nr. 2 cu doi indivizi al speciei
Rhinolophus euryale.

Determinare

Cu ajutorul programului SonicStage 4.3 au fost transferate datele inregistrate de pe

discman pe un pc (personal computer) şi transformate în format wav. Pentru
determinarea speciilor si estimarea indiviziilor, care se aflau in zona studiata în timpul
înregistrarilor, a fost folosit programul BatSound.

Rezultate

Specii de chiroptere intalnite pe suprafata studiata

Pe baza sunetelor înregistrate au fost identificate 7 specii de chiroptere (47 indivizi)

(vezi Tab.1 si Tab.1-3 din Anexa I), iar în adaposturile subterane (tuneluri) o singura
specie (15 indivizi). Speciile detectate sunt: Barbastella barbastellus , Nyctalus
lasiopterus, Nyctalus leisleri, Nyctalus noctula, Pipistrellus pipistrellus , Pipistrellus
pygmaeus şi Vespertilio murinus. În unele cazuri nu s-a putut face distincţia dintre
două specii. Aceste specii folosesc acelas interval de frecvenţe, cea ce presupune ca
ele nu pot fi determinate cu exactitate.

În adaposturile subterane a putut fi identificata specia Rhinolophus euryale (15

indivizi).
 Speciile prezente in aria studiata (dupa BOTNARIUC & TATOLE (2005), BORDA & BORDA (2005) si DECU
et al. (2003)).

Denumirea stiintifica a speciilor Denumirea speciilor legislatie Cartea

in romana Directiva Legea Rosie
92/43/EEC 462/2001
Barbastella barbastellus (SCHREBER, Liliacul carn Anexa II,IV Anexa III,IV vulnerabila
1774)
Nyctalus lasiopterus (SCHREBER, 1780) Liliac urias de amurg Anexa IV Anexa IV periclitata
Nyctalus leisleri (KUHL, 1817) Liliacul mic de amurg Anexa IV Anexa IV periclitata
Nyctalus noctula (SCHREBER, 1774) Liliacul de amurg Anexa IV Anexa IV -
Pipistrellus pipistrellus (SCHREBER, Liliac pitic Anexa IV Anexa IV -
1774)
Pipistrellus pygmaeus (LEACH, 1825) Liliac pigmeu Anexa IV Anexa IV -
Rhinolophus euryale BLASIUS, 1853 Liliacul mediteranean cu Anexa II,IV Anexa III,IV periclitata
potcoavă
Vespertilio murinus (LINNAEUS, 1758) Liliacul bicolor Anexa IV Anexa III,IV periclitata
Prescurtari: *specii preluate in Cartea Rosie; - specii absente in Cartea Rosie .

Pentru zona cercetata, a fost gasita o specie noua, nesemnalata pana in prezent.
Este vorba de specia Nyctalus lasiopterus (SCHREBER, 1780) (vezi Fig.5).
-90 dB -70 dB -50 dB -30 dB -10 dB
Spectrogram, FFT size 1024, Hanning window. - Left.

100 kHz

50 kHz

19700 19750 19800 19850 19900 19950 20000 ms

Fig.5: Sonograma cu sunetele speciei Nyctalus lasiopterus.

Luind in considerare cartea rosie a vertebratelor, o specie a fost considerate

vulnerabila (Barbastella barbastellus), iar patru specii fiind periclitate (Nyctalus
lasiopterus, Nyctalus leisleri, Rhinolophus euryale si Vespertilio murinus).
 -90 dB -70 dB -50 dB -30 dB -10 dB
Spectrogram, FFT size 1024, Hanning window. - Left.

100 kHz

50 kHz

103300 103350 103400 103450 103500 103550 103600 ms

Fig.4: Sonograma cu sunetele speciei Barbastella barbastellus.

-90 dB -70 dB -50 dB -30 dB -10 dB

Spectrogram, FFT size 1024, Hanning window. - Left.

100 kHz

50 kHz

84350 84400 84450 84500 84550 84600 84650 ms

Fig.6: Sonograma cu sunetele speciei Vespertilio murinus.

 -90 dB -70 dB -50 dB -30 dB -10 dB
Spectrogram, FFT size 1024, Hanning window. - Left.

200 kHz

100 kHz

16850 16900 16950 17000 17050 17100 ms

Fig.7: Sonograma cu sunetele speciei Pypistrellus pypistrellus.

-90 dB -70 dB -50 dB -30 dB -10 dB
Spectrogram, FFT size 1024, Hanning window. - Left.

200 kHz

100 kHz

28800 28850 28900 28950 29000 29050 29100 ms

Fig.8: Sonograma cu sunetele speciei Pipistrellus pygmaeus.

Potrivit datelor din literatură până în prezent au fost semnalate 23 specii de

chiroptere, dintre care specia Rhinolophus blasii PETERS, 1866, pare a fi disparuta de
pe intreaga suprafata a Romaniei (dupa opinia lui NAGY, in DIETZ et al. 2007).
Menţionăm că este vorba despre o suprafaţă foarte mare, de ordinul zecilor de km 2.

Speciile semnalate pentru zona pana in prezent sunt: Rhinolophus hipposideros,

Rhinolophus ferrumequinum, Rhinolophus euryale, Rhinolophus blasii, Myotis daubentoni,
Myotis capaccini, Myotis dasycneme, Myotis mystacinus, Myotis nattereri, Myotis
emarginatus, Myotis bechsteinii, Myotis myotis, Myotis oxygnathus, Nyctalus noctula,
Nyctalus leisleri, Pipistrellus pipistrellus, Pipistrellus pygmaeus, Pipistrellus nathusii,
Vespertilio murinus, Eptesicus serotinus, Plecotus auritus, Plecotus austriacus si Miniopterus
schreibersii.
 Rhinolophus euryale la intrarea în tunelul 2, Hoffman 2008

Legislatie

Toate speciile de chiroptere din Romania necesita o protectie stricta (BORDA &
BORDA 2005). Dintre speciile intalnite in zona a caror conservare necesita
desemnarea unor zone speciale de conservare, ar fi de mentionat speciile
Barbastella barbastellus (SCHREBER, 1774) si Rhinolophus euryale BLASIUS, 1853
(vezi Tab.1).. Specia Vespertilio murinus (LINNAEUS, 1758), a fost preluata si ea (din
greseala?) in Anexa III a legii 462/2001. Ea nefiind listata in Anexa II a Directivei
Habitate, nu ar fi trebuit să figureze in Anexa III.

Toate speciile intalnite in aria studiata sunt listate si in IUCN RED LIST 2006.
Rinoloful mediteranean figureaza si in lista rosie a europei (Vulnerable). Pe langa
Legea 462/2001 mai exista si alte conventii cu privire la protectia unor specii de
lilieci. Cea mai importanta fiind Legea 167/2000 pentru conservarea liliecilor in
Europa numita si EUROBATS, dar si legiile 13/1998 (Conventia de la Bonn) precum
si 13/1993 (Conventia de la Berna) trebuiesc respectate.

Concluzii

În general ar fi fost de dorit si necsar ca perioda acestui studiu sa aiba o durata de 12

luni, luand in considerare si rutele de migratie a liliecilor. De asemenea era de mare
folos, daca studiile continuau şi in perioda de hibernare a liliecilor.

In toate trei adaposturi subterane (tuneluri), a fost gasit guano de lilieci.

Explicaţia faptului că există un număr mare de specii şi de indivizi în zona studiată
constă în faptul că suprafaţa studiată se afla într-o zona cu multe fisuri si adaposturi
subterane (peşteri si tuneluri).
De asemenea prezenţa unor specii cu preferinţă pentru habitatele forestiere arată
calitatea bună a pădurilor din apropiere în special a acelora din Rezervaţia pădurea
Pojoga.

Rezumat

Au fost studiate chiropterele în şi din apropierea carierei Pojoga (Jud. Hunedoara).

Aceasta lucrare a fost conceputa, ca o simpla contributie la cunoasterea si
raspandirea chiropterelor din zona studiata. Au fost detectate 7 specii de lilieci dintre
care si una noua pentru zona. Este vorba de Nyctalus lasiopterus (SCHREBER, 1780),
o specie care a fost semnalata pana in prezent doar din sud-estul Romaniei si din
Dobrogea. Au fost gasite dou specii (Rhinolophus euryale si Barbatella barbastellus)
a caror conservare necesita desemnarea unor zone speciale de conservare (vezi
ROSPA0064).

I.3.4.Vânatul
Din punct de vedere cinegetic, amplasamentul Carierei Pojoga va ocupa suprafaţă
foarte redusă din fondul de vânătoare TISA, administrat de Ocolul Silvic Dobra.

Ocuparea suprafeţelor din fondurile de vânătoare

Din care ocupată de Din care ocupată de

Denumirea Suprafaţa totală
extinderea proiectului extinderea proiectului
fondului de vânătoare ha
(ha) (%)
23 TISA 13535 131,88 0,97
În continuare vom analiza speciile de interes cinegetic prezente în zona
amplasamentului proiectului Pojoga, cât şi în zonele limitrofe .
Prezentăm mai jos speciile de interes vânătoresc cu efectivele evaluate în anii 2006
şi 2007 în fondul de vânătoare afectate. Subliniem faptul că din fondul de vânătoare
sunt potenţial afectate doar xxx% astfel încât impactul va fi foarte mic.
Evaluările efectivelor speciilor de interes vânătoresc din suprafaţa totală a fondurilor vânătoare
potenţial impactate.

Fondul de
vânătoare17 Certej
Specia de interes
vânătoresc 2006 2007
Căprior 150 155
Cerb comun 29 30
Mistreţ 64 66
Iepure 140 140
Fazan 320 300
Potârniche 100 100
Viezure 45 45
Vulpe 50 50
Jder de copac 15 15
Jder de piatră 9 9
Dihor 80 80
Nevăstuică 95 95

Datorită faptului că zona este deja foarte impactată de către existenţa vechii cariere
şi a parchetelor de exploatare forestieră de pe valea Diniş, amonte de proiectul
minier, dar mai ales datorită suprafeţei mici pe care o ocupă în raport cu suprafaţa
fondului de vânătoare, influenţa asupra speciilor de interes cinegetic va fi mică şi
mult diminuată prin aplicarea măsurilor de reducere a impactului şi prin realizarea
unui management conservativ al pădurii Pojoga şi a parcelelor înconjurătoare.

Rute de migrare
Cu toate că s-ar putea crede că Mureşul reprezintă un culoar important pentru
migraţia păsărilor, studiul cel puţin a păsărilor de talie mare şi medie arată faptul că
zona este puţin importantă pentru migraţia acestor specii. Pentru detalii vezi
secţiunea Pasări.
Adăposturi de animale pentru creştere, hrană, odihnă, iernat
Zona, fiind impactata de către activitatea minieră intensă dar şi de tăieri recente de
pădure, prezintă o importanţă mică în ceea ce priveşte adăposturile şi locurile de
hrănire. Totuşi s-au constatat că unele scorburi de copac precum şi unele clădiri
reprezintă locuri bune de cuibărire.
Tunelurii, dar si crevasele din stînci reprezintă adăposturi foarte importante pentru
lilieci în toate perioadele anului.
Zona de impact nu cuprinde locuri bune de hrănire a păsărilor în timpul migraţiei, ex
mlaştini, pajişti umede etc.