Sari la conținut

Arată/ascunde bara laterală

Căuta re Sa lt

 Creare cont
 Autentificare
Unelte personale


Cuprins
 ascunde

Început

Subdiviziuni

Note

Biografie

Lectură suplimentară


Legături externe

Formicide
188 limbi

 Articol
 Discuție
 Lectură
 Modificare
 Modificare sursă
 Istoric
familie de insecte

Furnică

Iridomyrmex purpureus

Clasificare științifică

Supradomeniu Biota

Supraregn Eukaryota

Regn Animalia

Subregn Bilateria

Infraregn Protostomia

Încrengătură Arthropoda

Subîncrengătură Hexapoda

Clasă Insecta

Subclasă Dicondylia

Infraclasă Neoptera
 Supraordin Endopterygota

Ordin Hymenoptera

Subordin Apocrita

Infraordin Aculeata

Suprafamilie Formicoidea

Familie

Formicidae[1][2]

Latreille, 1809

Modifică date / text 

Furnicile sunt insecte sociale din familia Formicidae care constituie, împreună

cu viespile și albinele înrudite, ordinul Hymenoptera. Furnicile au evoluat din strămoși
similari viespilor pe la mijlocul cretacicului acum 110–130 milioane de ani și s-au
diversificat după creșterea numărului de plante cu flori. Au fost clasificate peste 12.500
dintr-un număr total estimat de 22.000 de specii. [3][4] Ele se identifică cu ușurință după
antenele lor cotite și după structura distinctivă în formă de noduri, cu talie îngustă.
Furnicile formează colonii ale căror dimensiuni variază de la câteva zeci de indivizi
prădători ce trăiesc în mici cavități naturale până la colonii extrem de bine organizate ce
ocupă teritorii largi și sunt formate din milioane de indivizi. Coloniile mai mari constau
mai ales din femele sterile și fără aripi ce alcătuiesc caste de „lucrătoare”, „soldați” sau
alte grupuri specializate. Aproape toate coloniile de furnici au și câțiva masculi fertili
denumiți „trântori” și una sau mai multe femele fertile denumite „mătci” sau „regine”.
Coloniile sunt descrise uneori ca superorganisme(en) deoarece furnicile par a opera ca o
entitate unificată, lucrând împreună pentru a susține colonia. [5]
Furnicile au colonizat aproape toate porțiunile de uscat de pe Pământ. Singurele locuri
în care lipsesc furnici indigene sunt Antarctica și câteva insule îndepărtate și
neprielnice. Furnicile trăiesc bine în majoritatea ecosistemelor și pot forma 15–25 %
din biomasa animalelor terestre.[6] Succesul lor în atât de multe medii a fost atribuit
organizării lor sociale și abilității de a modifica habitatul, de a se conecta la resurse și de
a se apăra. Îndelungata lor coevoluție cu alte specii a dus la relații
de mimetism, comensalism, parazitism și mutualism.[7]
Societățile furnicilor prezintă diviziunea muncii, comunicație între indivizi și o abilitate de
a rezolva probleme complexe.[8] Aceste paralele cu societățile umane au constituit de
multă vreme o sursă de inspirație și un subiect de studiu. Multe culturi umane utilizează
furnicile în bucătărie, farmacie și în ritualuri. Unele specii sunt prețuite pentru rolul lor de
agenți de control al paraziților.[9] Abilitatea lor de a exploata resursele poate aduce însă
furnicile și în conflict cu oamenii, întrucât ele pot să deterioreze recoltele sau să
invadeze clădiri. Unele specii, cum ar fi Solenopsis invicta, sunt considerate specii
invazive(en), acomodându-se ușor în zone unde au fost introduse accidental. [10]
Subdiviziuni[modificare | modificare sursă]
Există mai multe subfamilii:

 Aenictogitoninae
 Agroecomyrmecinae
 Amblyoponinae
 Aneuretinae
 Brachymyrmex
 Cerapachyinae
 Dolichoderinae
 Ecitoninae
 Ectatomminae
 Formicinae
 Heteroponerinae
 Leptanillinae
 Leptanilloidinae
 Martialinae
 Myrmeciinae
 Myrmicinae
 Paraponerinae
 Ponerinae
 Proceratiinae
 Pseudomyrmecinae

Note[modificare | modificare sursă]
1. ^ Integrated Taxonomic Information System, 2006, accesat în 22 octombrie 2013
2. ^ Order Hymenoptera  (PDF)
3. ^ „Hymenoptera name server. Formicidae species count”. Ohio State University.
4. ^ Agosti D; Johnson, N F (2003). La nueva taxonomía de hormigas. Pages 45–48 in Fernández, F.
Introducción a las hormigas de la región neotropical  (PDF). Instituto Humboldt, Bogotá.
5. ^ Oster GF, Wilson EO (1978). Caste and ecology in the social insects. Princeton University Press,
Princeton. pp. 21–22. ISBN 0-691-02361-1.
6. ^ Schultz TR (2000).  „In search of ant ancestors”. Proceedings of the National Academy of
Sciences.  97  (26): 14028–
14029. Bibcode:2000PNAS...9714028S.  doi:10.1073/pnas.011513798. PMC  34089  .  PMID  111063
67. Arhivat din  original  la 24 iulie 2008. Accesat în 10 iulie 2010.
7. ^ Hölldobler & Wilson (1990), p. 471
8. ^ Dicke E, Byde A, Cliff D, Layzell P (2004). A. J. Ispeert, M. Murata & N. Wakamiya, ed.
„Proceedings of Biologically Inspired Approaches to Advanced Information Technology: First
International Workshop, BioADIT 2004 LNCS 3141”: 364–379.
9. ^ Hölldobler & Wilson (1990), pp. 619–629
10. ^ „Pest Notes: Ants (Publication 7411)”. University of California Agriculture and Natural
Resources. 2007.  Arhivat  din originalul de la 5 iulie 2008. Accesat în 5 iunie 2008.

Biografie[modificare | modificare sursă]
  Collingwood, C. A., 1979, The Formicidae (Hymenoptera) of Fennoscandia and Denmark.,
Fauna Entomologica Scandinavica 8, pp. 1-174: 36-40
 Hölldobler B, Wilson EO (1990). The Ants. Harvard University Press. ISBN 0-674-04075-9.

Lectură suplimentară[modificare | modificare sursă]
 Bolton, Barry (1995). A New General Catalogue of the Ants of the World. Harvard University
Press. ISBN 978-0-674-61514-4.
 Hölldobler B, Wilson EO (1998). Journey to the Ants: A Story of Scientific Exploration. Belknap
Press. ISBN 978-0-674-48526-6.
 Hölldobler B, Wilson EO (2009). The Superorganism: The Beauty, Elegance and Strangeness of Insect
Societies. Norton & Co. ISBN 978-0-393-06704-0.

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de furnică

Wikispecies conține informații legate de Formicide

 Cercetări privind furnicile de pădure din R.S. România și folosirea lor în combaterea
dăunătorilor forestieri, editurasilvica.ro
 https://www.shtiu.ro/furnicile-dorm-se-odihnesc-ele-vreodata-1717.html?
utm_source=website&utm_medium=widget&utm_campaign=mioritice&utm_content=titlu
 AntWeb from The California Academy of Sciences
 AntBase – a taxonomic database with literature sources
 AntWiki – Bringing Ants to the World
 Ant Species Fact Sheets from the National Pest Management Association on Argentine,
Carpenter, Pharaoh, Odorous, and other ant species
 Ant Genera of the World – distribution maps
 The super-nettles. A dermatologist's guide to ants-in-the-plants
Wikidata: Q7386
 

Wikispecies: Formicidae
 

ADW: Formicidae
ori  
ci
BOLD: 685
 

BugGuide: 165
 

EoL: 699
  

EPPO: 1FORMF
 

Fauna Europaea: 11356
 

Fossilworks: 70728
 

GBIF: 4342
 

iNaturalist: 47336
 

IRMNG: 101758
 

ITIS: 154193
 

NBN: NBNSYS0000037030
 

NCBI: 36668
 

NZOR: cc4a826f-854a-47fa-bb2c-8da6da11ab17
 

Plazi: E378AE58-D311-FFFF-FF78-FB014CA57281
 

WoRMS: 425369
BNF: cb11931991b (data)
 

GND: 4001656-0
 
ontrol de
utoritate LCCN: sh85005804
 

NDL: 00560320
 

NKC: ph115374
[ascunde]

Taxonomia furnicilor

 Regnul Animal
 
  Încrengătura Artropode
 

 Clasa Insecte
 

 Ordinul Hymenoptera
 

 Familia Formicide
Agroecomyrmecinae
 

Amblyoponinae
 

Aneuretinae
 

Apomyrminae
 

Dolichoderinae
 

Dorylinae
 

Ectatomminae
 

Formicinae
 
i Existente
Heteroponerinae
 

Leptanillinae
 

Martialinae
 

Myrmeciinae
 

Myrmicinae
 

Paraponerinae
 

Ponerinae
 

Proceratiinae
 

Pseudomyrmecinae
 †Armaniinae
 

†Brownimeciinae
 
Dispărute
†Formiciinae
 

†Haidomyrmecinae
 

†Sphecomyrminae
i Lista genurilor de furnici 
incertae sedis
Categorii: 

 Furnici
 Simbioză
 Ultima editare a paginii a fost efectuată la 16 noiembrie 2022, ora 17:56.
 Acest text este disponibil sub licența Creative Commons cu atribuire și distribuire în condiții identice; pot exista și
clauze suplimentare. Vedeți detalii la Termenii de utilizare.
 Politica de confidențialitate

 Despre Wikipedia

 Termeni

 Versiune mobilă

 Dezvoltatori

 Statistici

 Declarație cookie

Comută lățimea limitată a conținutului