Sciuride

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Sciuride
Fosilă: Eocen superior—prezent
PreЄ
Є
O
S
D
C
P
T
J
K
Pg
N

Reprezentanți ai familiei Sciuridae

Clasificare științifică

Regn: Animalia

Încrengătură: Chordata

Subîncrengătură: Vertebrata

Clasă: Mammalia

Subclasă: Theria
 Infraclasă: Placentalia

Ordin: Rodentia

Subordin: Sciuromorpha

Familie: Sciuridae
Fischer de Waldheim, 1817

Subfamilii și triburi

 Subfamilia Ratufinae
 Subfamilia Sciurillinae
 Subfamilia Sciurinae
 Tribul Sciurini
 Tribul Pteromyini
 Subfamilia Callosciurinae
 Tribul Callosciurini
 Tribul Funambulini
 Subfamilia Xerinae
 Tribul Xerini
 Tribul Protoxerini
 Tribul Marmotini
Modifică text

Sciuridele (Sciuridae) sunt o familie de rozătoare arboricole, ca veverițele (Sciurus), și terestre, ca

marmotele (Marmota) și popândăii (Spermophilus). Ele au clavicula bine dezvoltată, tibia și peroneul
incomplet sudate, picioarele anterioare tetradactile (mai rar pentadactile), cele posterioare
pentadactile, blana deasă, coada lungă și stufoasă, urechile relativ mari. Formula dentară 1•0•1-
2•3/1•0•1•3 x 2 = 20-22. Familia este răspândită pe toate continentele cu
excepția Australiei, Madagascarului și a părții sudice a Americii de Sud.

Cuprins
[ascunde]

 1Familia
 2Specii
 3Mod de trai
 4Clasificare
 5Galerie foto
 6Bibliografie
 7Legături externe

Familia[modificare | modificare sursă]

Familia Sciuridae aparține ordinului Rodentia și cuprinde rozătoare mici sau mijlocii. Această mare
familie include veverița de copac, veverița terestră, marmota, veverița
zburătoare, popândău și câinele de preerie (Cynomys). Veverițele sunt indigene
în America, Eurasia și Africa și au fost introduse de om în Australia. Veverițele au apărut în Eocen,
aproximativ 40 milioane ani în urmă. Veverițele sunt strâns legate dintre speciile existente
cu castorul de munte și cu rozătoarele Dormice.

Specii[modificare | modificare sursă]

Cea mai răspândită specie, veverița gri, este de o lungime de 30-40 de centimetri (inclusiv coada).
Cântărește aproximativ o jumătate de kilogram. Principala hrană a veveriței constă în: alune, nuci,
semințe, sâmburi și fructe de pădure. Trăiește aproximativ 6 ani.
Veverița roșcată (Sciurus vulgaris), are în jur de 20 - 25 de centimetri. Blana veveriței roșcate este în
nuanțe de la cărămiziu la negru-roșcat, burta este albă și are o coada lungă. Această specie de
veveriță se găsește și în România. Hrana principală este alcătuită din semințe și conuri de pin sau
de brad.
Veverița dungată (Tamias striatus), trăiește în America de Nord.
Cea mai mică specie de veveriță cunoscută trăiește în sud-estul Nigeriei, în Camerun și Gabon. Are
o lungime de aproximativ 7 centimetri.
Ratufa (Ratufa indica), este cea mai mare specie de veveriță cunoscută. Corpul și coada împreună
ajung până la 90 de centimetri. Aceste veverițe uriașe trăiesc în sud-estul Asiei și în câteva zone din
Nepal.

Mod de trai[modificare | modificare sursă]

Veverițele nu trăiesc în grupuri, fiind animale singuratice. Numai în perioada împerecherii se apropie
unul de altul. Puii de veveriță se nasc golași și orbi, având greutate între 30 și 50 de grame fiecare.

Clasificare[modificare | modificare sursă]

 Familia Sciuridae
 Subfamilia Ratufinae
 Genul Ratufa
 Subfamilia Sciurillinae
 Genul Sciurillus
 Subfamilia Sciurinae
 Tribul Sciurini
 Genul Microsciurus
 Genul Rheithrosciurus
 Genul Sciurus
 Genul Syntheosciurus
 Genul Tamiasciurus
 Tribul Pteromyini
 Genul Aeretes
 Genul Aeromys
 Genul Belomys
 Genul Biswamoyopterus
 Genul Eoglaucomys
 Genul Eupetaurus
 Genul Glaucomys
 Genul Hylopetes
 Genul Iomys
  Genul Petaurillus
 Genul Petaurista
 Genul Petinomys
 Genul Pteromys
 Genul Pteromyscus
 Genul Trogopterus
 Subfamilia Callosciurinae
 Genul Callosciurus
 Genul Dremomys
 Genul Exilisciurus
 Genul Funambulus
 Genul Glyphotes
 Genul Hyosciurus
 Genul Lariscus
 Genul Menetes
 Genul Nannosciurus
 Genul Prosciurillus
 Genul Rubrisciurus
 Genul Sundasciurus
 Genul Tamiops
 Subfamilia Xerinae
 Tribul Xerini
 Genul Atlantoxerus
 Genul Spermophilopsis
 Genul Xerus
 Tribul Protoxerini
 Genul Epixerus
 Genul Funisciurus
 Genul Heliosciurus
 Genul Myosciurus
 Genul Paraxerus
 Genul Protoxerus
 Tribul Marmotini
 Genul Ammospermophilus
 Genul Cynomys
 Genul Marmota
 Genul Sciurotamias
 Genul Spermophilus
 Genul Tamias